Nu este cazul ca în fiecare ciclu calendaristic echipele românești, fie ele la nivel de club ori la cel reprezentativ, să ajungă până la clipa afirmării complete pe scenele internaționale. Ultimele decenii au acuzat o căutare profundă pentru împlinirea aspectului reliefat, iar consecințele au fost remarcate în câteva instanțe fericite, rămânând în zona probelor colective. Dacă ne referim cu o doză importantă de optimism către handbalul de nivel înalt, un alt context ce perpetuează în a rămâne favorabil este cel al provocării atleticității de la fileu, pentru care provocările nu se opresc.

Voleiul feminin ilustrează o fațetă cu adevărat fascinantă dintr-o perspectivă internă. Privind atent un context nu foarte des dezbătut, investițiile se dovedesc a fi într-o avansare consistentă la nivelul infrastructurii. Rolul noilor mijloace de etalare a preciziei și eleganței în săli surprinde o etapă des întâlnită, de a avea în vedere barometrele continentale. La o asemenea înălțime se ridică pentru un interval deja îndelungat o echipă ce a reîmprospătat dorința de succes și de afirmare a României în cadrul sportului aflat la baza performanțelor ce includ medalii olimpice în trecutul nu foarte îndepărtat.

În anii ce au trecut de la înființarea noii formațiuni, principala emblemă a competițiilor din Blaj s-a identificat cu reușitele remarcabile atât dintr-un unghi de abordare autohton, cât și pe planul continental. Cu mai puțin de trei ani în urmă, echipa feminină de volei transilvăneană ajungea practic la un singur pas de acontarea trofeului absolut de laureată în competiția stelelor. Oprită în 2018 de VakıfBank S.K. Istanbul, trupa din Alba Iulia și-a continuat călătoria gloriei internaționale, pe care să o atragă în completarea alurii unui pion din ce în ce mai stabil în peisajul voleibalistic al relevanței.

Deși campaniile începute în cadrul CEV Champions League nu au mai atins un moment atât de avansat precum cel reiterat din urmă cu trei stagiuni, obiectivele au rămas consistente. Sezonul următor, ultimul care s-a desfășurat de altfel în ipostaze obișnuite, a adus echipa pregătită și în prezent de celebrul tehnician Darko Zakoč într-un nou ultim act cedat la mare luptă în cadrul Cupei de specialitate CEV. Antrenorul sârb a transferat o politică a voinței și atenției către detalii unei organizații dornice de performanță. Actualmente, contextul pandemic a schimbat vizibil reperele normalității unui sport ce își continuă parcursul eminamente în sălile de concurs. Adaptarea asupra noilor condiții a rezultat într-un hiatus consistent. Însă, clipa celui mai recent declic a reprezentat ascensiunea către alt sezon cu așteptări realiste pentru triumfuri repetate. Cupa Challenge s-a arătat a fi ruta pe care ardelencele au putut excela cu adevărat în condițiile date, traversând treptat orice impediment apărut în cale de la reluarea programului apropiat de normalitate. Așadar, prin optarea forțată de participare în competiția de nivel terț, parametrii de organizare au intervenit în centrul atenției, după cum un comunicat al clubului afirma ferm la debutul stagiunii actuale.

Traseul uneia dintre cele mai cunoscute formații autohtone a momentului în voleiul feminin - devenită la capătul sezonului 2018-2019 cvadruplă campioană națională - poate fi caracterizat fără îndoială unul impresionant prin consistență. Demonstrându-și pe rând superioritatea împotriva lui VBC Cheseaux, La Laguna și respectiv Prostějov, necedând niciun set până în drumul către semifinale, CSM Volei Alba Blaj se regăsea din nou în fața unui moment demn de remarcat. Echipa ghidată de contingentul sportivelor balcanice, la care o adăugăm pe excepționala Ioana Baciu a fost considerată imensă favorită în a se impune contra Diamant Kaposvár, reprezentanta de elită a Ungariei. Dubla manșă începută la Târgu Mureș părea să ilustreze forța netă a transilvănencelor, mai ales prin prisma evoluției scorului primului duel. Favorita în teorie și-a expus cel mai bun joc, neoferind oponentelor foarte multe oportunități de a spera la un deznodământ pozitiv. Victoria în minimum de intervale oferea premisele favorabile pentru accederea în ultimul act al Challenge Cup 2021. În același timp, triumful acontat pe propriul parchet nu putea echivala cu garanția calificării, chiar dacă șansele se măreau exponențial. Atitudinea rămânea una a urgenței pe plan sportiv, aspect ce avea să-și arate partea mai puțin plăcută în debutul întâlnirii retur.

Gazdele din Ungaria au început mult mai relaxat înfruntarea decisivă izbutind să pună mari probleme în construcția punctelor ofensive. Neprimind răspuns pe tabelă pentru primele patru schimburi, atletele plecate cu șansa a doua au demonstrat cum lipsa inhibițiilor reprezenta una dintre cheile forțării unei surprize. Avantajul maxim al maghiarelor a fost extins chiar către șase lungimi, moment în care primul time-out își făcuse deja simțită prezența. Reperele scorului s-au strâns ulterior. Jucătoarele din Blaj și-au găsit treptat cadența, în special prin contribuția și dăruirea excepționale arătate de liberoul Silvija Popović. Presiunea română s-a acutizat până la jumătatea manșei inaugurale, moment în care inițiativa tabelei se balansase. În continuare apăsate parcă mai mult de către miza partidei, sportivele noastre nu au putut susține momentul pozitiv, nereușind să ducă revenirea la bun sfârșit, după momentul egalității la 19. A doua oportunitate a fost fructificată de către ”diamante” care își creșteau șansele pentru o posibilă remontare a jocului din tur.

Actul al doilea debuta de o manieră ce a părut similară cu cel dintâi, atletele mai dezinvolte fiind îmbrăcate în galben. Alba se vedea din nou condusă cu 2 – 7 și 4 – 8 înainte ca revirimentul să fie declanșat. Reușitele prin forță ale Ioanei Baciu au căpătat impactul dorit, iar replica venită din partea lui Kaposvár a început să se reducă la capitolul eficienței. A doua parte a setului a văzut o ușoară schimbare a atitudinii, prin care pozitivismul oaspeților era reinstalat. Inexactitățile adverse s-au înmulțit, iar consecința s-a înregistrat treptat, până când avantajul a crescut iremediabil. Prin fructificarea ecartului consistent, la 18, voleibalistele autohtone mai aveau de acontat o manșă pentru a reveni într-un ultim act continental. În paralel, bătălia orașului Istanbul devenea tot mai acerbă în cadrul semifinalei secunde. Reprezentanta României nu avea să aibă o misiune mai ușoară însă.

Manșa a treia se prezenta rapid drept pivotală în condițiile în care ritmul de joc se sincroniza fluid cu intensitatea necesară. Totuși, scenariul precedentelor intervale avea să se repete cumva neverosimil. Prestația neconvingătoare la blocaj avea să coste deseori formația antrenată de către fostul selecționer al reprezentativei Serbiei și Muntenegrului la cumpăna mileniilor. Darko Zakoč se putea vedea obligat chiar să altereze garnitura de start, remarcând că automatismele binecunoscute, mai ales din zona fileului se arătau deseori depășite. Cu mult curaj, outsiderele au perseverat în fructificarea oportunităților până spre finalul segmentului cu numărul trei. Ioana Baciu a încercat să-și impusă mai des forța atacurilor, utilizând inclusiv servicii mai agresive. Bojana Milenković urma a-și aduce o enormă contribuție în ceea ce privea finalul unei jumătăți de oră dramatice. Echilibrul s-a instalat din nou pe tabelă, iar soarta calificării putea să stea în fiecare preluare. Pierzând un avantaj de trei puncte, de la 21 – 18, transilvănencele au apărat cu succes o șansă de închidere a parțialului, care s-a extins dincolo de limita sa obișnuită.

La egalitatea de după schimbul al 50-lea o tentativă de a surprinde din partea căpitanului gazdelor a remarcat balonul părăsind agonizant suprafața de joc. Astfel, profitând da a doua oportunitate, un atac bine dozat prin forță și plasament al aceleiași extreme de 23 de ani din Serbia, aducea setul terț în contul lui Volei Alba Blaj. Probabil cu mult mai multe emoții decât s-ar fi dorit, campioana României își asigura calificarea în finala Cupei Challenge. În urma unor schimburi care puteau să modifice soarta dublei manșe în câteva zeci de secunde, bucuria nu putea fi deplină. Particularitățile unor înfruntări eliminatorii în volei arată că situația generală poate să fie decisă și înainte ca partida retur să fie traversată complet. Așadar, miza succesului în deplasare reprezenta motivul pentru care multe dintre titulare au rămas pe parchet și pentru manșa a patra, care a decurs mai liniștit conform așteptărilor. Preluând finalmente conducerea în debut și menținând-o majoritar ulterior, voleibalistele autohtone au completat semifinala cu un scor general de 6 – 1 la seturi. Încleștarea lăudabilă din Ungaria s-a încheiat cu 23-25 ; 25 – 18 ; 27 – 25 ; 25-21. Ioana Maria Baciu și Bojana Milenković au acumulat împreună 33 de reușite, printre care și cele cu adevărat cruciale.

Semifinala desfășurată pe Bosfor în partea inferioară a tabloului a avut parte de o desfășurare inedită, însă absolut fabuloasă. Yeșilyurt și THY Istanbul au obținut derogarea de a disputa înfruntările primare și decisive în zile consecutive. Partida tur s-a încheiat după setul ultim, în care o formidabilă sportivă tricoloră a contribuit uluitor pentru succes (raportându-ne la orice disciplină).

Cu un cuantum greu perceptibil în raritatea sa pe parchet – ce a conținut 47 de puncte acontate direct – Alexia Căruțașu a ilustrat de ce este considerată detașat drept cel mai mare talent voleibalistic șlefuit prezent. Echipa sa a avut foarte mult de luptat pentru acontarea biletului destinat finalei. Atacanta născută în iunie 2003 s-a remarcat prin finalizarea a 27 de schimburi într-o dublă victorie înregistrată după maximum de seturi. Și în jocul de miercuri, Yeșilyurt a remontat un deficit serios, urmând să își depășească concitadina, apropiind-o pe Alexia Căruțașu de o nouă realizare în deja strălucitoarea sa carieră de seniori. Provocarea finală se prezintă chiar formația etalon a națiunii sale natale, într-o poveste fascinantă.

Un scenariu pe care l-am putea considera unul ideal va aduce un ultim act continental la Târgu Mureș. În așteptarea sălilor viitorului în municipiul transilvan pe care îl reprezintă, Volei Alba Blaj își va putea pune amprenta în al treilea ultim act internațional din ultimii patru ani trecuți în manieră normală în sălile din Europa. Oponentul din duelurile programate pe 17 și 24 martie se anunță de o dificultate uriașă, însă obiectivul stagional plasat în voleiul feminin românesc de club poate fi atins, prin egalarea performanței izbutite de CSM București în urmă cu cinci ediții ale Cupei Challenge. 

Surse:

https://voleialbablaj.ro/2020/08/20/comunicat-lot-volei-alba-blaj-sezon-2020-2021/

https://www.prosport.ro/alte-sporturi/csm-volei-alba-blaj-in-finala-cupei-challenge-la-volei-feminin-19217328