Inițiativele de management al mediului în fotbal, deși există, sunt puțin vizibile.

• Interviu cu Florin Șari, FRF: Cum poate fotbalul să-și reducă impactul asupra mediului și ce măsuri propune FRF
  

• Ce lasă în urmă EURO 2020, dincolo de golurile, ratările și poveștile de pe teren 

O conferință recent organizată de CursdeGuvernare pe tema reciclării a pus în evidență acest subiect cheie cu privire la managementul mediului.

EURACTIV.ro a invitat-o pe moderatoarea conferinței, Andreea Paul, să ne răspundă la câteva întrebări despre cum ar putea fi protejat mai bine mediul în cazul unui sport de masă, cum ar fi fotbalul.

Andreea Paul: 0-0, adică zero implicare și zero calificare în performanțele reciclării echipamentelor și infrastructurii sportive în fotbalul românesc, aflat el însuși acum la mare răspântie. 

EURACTIV.ro: În ce măsură credeți că s-ar putea face mai mult, dacă ar fi create parteneriate strategice între organizații de mediu, de exemplu, și foruri care pot duce acest subiect către mase - cum ar fi, cele sportive, organizațiile din fotbal, în speță?

Andreea Paul: Mai întâi, să nu confundăm sportul cu fotbalul și nici reciclarea echipamentelor cu sportivii sau cu antrenorii. Vă dau exemplul companiei Decathlon, care comercializează echipamente sportive atât de diverse și care a fost premiată cu locul întâi la Gala Verde din anul 2021 pentru programele lor dedicate economiei circulare. Nu cunosc însă alte proiecte private sau publice românești dedicate explicit reciclării echipamentelor sportive. Am întrebat în stânga și-n dreapta, mai sus și mai jos.

M-am uitat în ograda vecinilor și am văzut că alții sunt la fel ca noi, dar unii s-au mișcat ceva mai repede. E momentul să gândim și noi un plan de mobilizare a tuturor actorilor pentru un sport durabil, cu ținte și roluri clare de reprezentare, proiectare și promovare în colectarea selectivă și reciclarea echipamentelor sportive. De ce toate acestea? Ca să putem culege cu adevărat roadele implicării, dotării și calificărilor de dezvoltare durabilă a sportului.      

EURACTIV.ro: Din această perspectivă, cât de conștient credeți că este publicul sportiv de implicațiile ecologice ale organizării de evenimente sportive? În ce moduri credeți că ar fi mai multă conștientizare din partea suporterilor?

Andreea Paul: Nu știu să se fi făcut vreun studiu sau eurobarometru atât de nișat, am căutat și nu am găsit, dar cred că acesta ar putea fi primul pas. Momentul T0. Cu siguranță simțim cu toții, pe propria piele, igiena mediului înconjurător sau lipsa ei, fie ca sportivi sau spectatori, pe terenurile de sport sau în lacurile unde padelează sportivii noștri la kaiac sau canoe.

„Respectându-ne pe noi înșine, ne respectăm natura și sportivii deopotrivă. E o provocare însăși să lăsăm un loc curat la orice competiție sportivă luăm parte. Uneori și infrastructura sportivă este mai degrabă neprietenoasă cu mediul sau lasă mult de dorit.”

EURACTIV.ro: Într-o posibilă campanie de informare în rândul suporterilor sportivi, care ar fi temele care ar trebui să aibă prioritate, din perspectiva protecției mediului: iluminatul, deșeurile de plastic, consumul de apă, încălzirea sau deplasarea la eveniment?

Andreea Paul: Pentru a face sport căutăm natura curată. Cu asta aș începe: să păstrăm curățenia!

Apoi cu un plan bine structurat de conștientizare și de acțiune, pornind chiar de la mesajul transmis de către Comitetul Olimpic Internațional încă din 1995 că ”mediul este a treia sa dimensiune, alături de sport și cultură”. Și aș activa toate marile figuri sportive ca portavoci pentru a pune în dezbaterea publică argumentele ecologice ale unui sport curat.

Colectarea selectivă a deșeurilor textile și a încălțămintei, a echipamentelor sportive specifice, a plasticului etc., consumul de apă sau curent electric sunt la fel de importante, dar toate pleacă de la educație și infrastructură.

În multe dintre bazele noastre sportive unde copiii fac sport de performanță nu e deloc apă sau căldură. De la aceste realități pornim.  

Să revenim însă la industria textilă, unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei - responsabilă pentru 10% din poluarea cu emisii de gaze cu efect de seră, despre care am vorbit pe îndelete și la dezbaterea dedicată Economiei Circulare organizată de CursdeGuvernare la începutul anului 2022.

Problemele sunt globale, nu românești: doar 1% din textilele la nivel global se reciclează. Nici tehnologia încă nu reușește să vină cu soluții eficiente. Cu atât mai mult în domeniul echipamentelor sportive.

Chiar și aici apar însă inițiative lăudabile, precum Trocathlon, pe care l-am găsim tot la Decathlon (program prin care se adună echipamentele folosite și se reintroduc în circuitul sportiv, animând metode alternative, creative, de vânzare) sau crearea acum jumătate de an a primului Centru integrat de economie circulară din România, de către Asociația Eco-Durabil, cu obiectivul principal de a susține nevoile persoanelor aflate în dificultate. Companiile private sau ONG-urile au inițiative similare, dar nu am găsit altele cu specific sportiv.

EURACTIV.ro: În ce măsură pandemia va lovi și mai tare preocupările pentru mediu, în România? Vor rămâne la coada listei sau dimpotrivă, s-ar putea să crească preocuparea, dată fiind grija mai mare pentru sănătate?

Pandemia e efemeră în raport cu obezitatea în continuă creștere la copii sau cu provocările mediului la care suntem chemați să răspundem.

În Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României până în 2030, de pildă, referirile la activitățile sportive se rezumă la activitățile asociațiilor de vânătoare și de pescuit sportiv chemate să contribuie la conservarea habitatelor sensibile și a biodiversității, respectiv la educația prin sport, menționată mai degrabă la ”și altele”. Automat și planul său de acțiune va urmări țintele asumate strategic până în anul 2030.  

EURACTIV.ro: Ce ar putea face oamenii din sport, vedetele și organizațiile pentru a face să crească activitățile de reciclare, precum și comunicarea pe subiect?

Andreea Paul: Să se adune la aceeași masă de dezbatere, iar sub ghidajul COSR s-ar putea croi un plan de acțiune simplu și pragmatic în acest sens, alături de reprezentanții ONG-urilor cu experiență în protecția mediului, ai nucleelor de dezvoltare durabilă din Ministerul Mediului, Educației, Tineretului și Sportului, dar și al Departamentului de Dezvoltare Durabilă a Secretariatului General al Guvernului.  

EURACTIV.ro: Alte comentarii pe care le găsiți interesante pe subiect?

Andreea Paul: Sportul fiind responsabil pentru o proporție semnificativă din traficul de agrement, e evident că scurtarea rutelor necesare, prin furnizarea de facilități în apropierea locuințelor, ar fi un punct de plecare important pentru a aduce schimbări,

Până acum, principalul mijloc de transport pentru cei implicați în sport a fost mașina. Daunele asupra mediului cauzate de aceasta sunt adesea subestimate. Iarăși ajung la exemplul Decathlon (pe cuvânt de onoare că nu m-au plătit pentru asta!) cu programul RO Bike Valley – Decathlon.

Așadar, e extrem de important să dezvoltăm și să creștem popularitatea celor mai ecologice forme de mobilitate. Articolele sportive îndeplinesc rar condițiile ecologice de produs și este necesar să se facă schimbări și în acest domeniu. Ajungem din nou la cooperare pentru a găsi împreună soluții general acceptate cu toate sporturile pentru conservarea naturii, cu sporturile comerciale,politică și administrație, comerț și industrie și participarea activă a fiecărui individ.

Cred că sportul își poate aduce contribuția importantă la dezvoltarea durabilă a României în următorul deceniu, dar pentru asta e bine să se discute mai întâi intens și să ne ancorăm mai ferm în conservarea naturii, a resurselor și în protejarea mediului. Combinația coordonată de planificare, măsuri educaționale și legale, orașe care oferă spații ample pentru activitate fizică și facilități sportive prietenoase cu mediul promit să aibă un succes deosebit.