Avancronica unei întâlniri halucinante în deschiderea preliminariilor Campionatului Mondial
Multe lucruri se schimbă în existența sportivă. Însă, în urma așteptărilor ce parcurg întregi decenii, activitatea fotbalistică pare a se regăsi într-un alt pasaj de răscruce. Pe măsură ce structura de tineret atinge direcția potrivită, atenția se va îndrepta, cumva inevitabil, dar rațional, în același timp, către nivelul superior al jocului încă suveran pe tărâmul tricolor. Abordând perspectiva conform căreia un ciclu se transpune fericit dintr-un element generațional la altul, talentele acumulate par a fi suficiente pentru ca formația seniorilor să urmeze pasul care să o ducă spre încetarea unei perioade semnificative de absență din cadrul unui Campionat Mondial; stindardul împlinirii individuale, colective și chiar naționale. Încercând amplificarea perspectivei anterioare, remarcăm cum starea de spirit ilustra un realist sentiment al urgenței, misiunea prezentându-se dificilă în a accede către competiția reper a anului următor.
Concluziile celor mai recente parcursuri de calificare au adus un gust amar pentru întreaga asistență conectată la mirajul echipei naționale mari. Modificări repetate în structura tehnică și managerială consemnau o instabilitate în tentativa de redresare a culturii victoriilor pentru compartimentul principal al bazinului reprezentativ inter-țări. Deși țelul părea să se apropie enorm de realitate în călătoria către EURO 2020, neatenția și lipsa inspirației în ocaziile de maximă importanță au făcut diferența în defavoarea structurii conduse de pe banca tehnică de către Mirel Rădoi.
Artizanul unuia dintre succese fotbalistice remarcabile la timona naționalei de tineret, fostul căpitan al Stelei a anunțat la momentul binemeritatei sale promovări materializate în septembrie 2019, că principala reprezentativă urmează a aplica un joc plăcut ochiului. Bineînțeles că pe lângă latura pur estetică a prestațiilor, aspectul rezultatelor finale era cel ce dicta starea de spirit pentru o formulă aflată într-un proces de împrospătare (din perspectiva vârstei medii). Totuși, dezamăgirea de a nu lua parte la un turneu final ce urma să marcheze în premieră înfruntări pe gazonul stadionului național, a fost evidentă. O cale de a o îndulci se transpunea în structura tabloului preliminar al următoarei competiții majore, programate în Qatar. Calculele se definitivau după jocul final din UEFA Nations League ca România să dețină ultimul loc aferent urnei a doua valorice. Altfel spus, un singur oponent de elită era așteptat pentru desfășurarea jocurilor de accedere la Cupa Mondială din 2022. Sorții au făcut ca acesta să fie Germania pentru ca în completarea Grupei J să se implice alte formații recent familiare echipei noastre, indicând-o aici mai ales pe Islanda. Alături de formația care a oprit drumul tricolorilor către Campionatul European, o altă echipă ce se va implica în evoluția sa era repartizată în ultima serie disponibilă.
Macedonia de Nord traversa o perioadă a realei glorii referindu-ne la nivelul internațional atins recent. Prin urmare, deși sosea dintr-un eșalon mult inferior țării noastre în clasamentul FIFA, selecționata ex-iugoslavă se regăsea negreșit într-o ecuația a calificării ce promitea să se acutizeze, chiar și în urma primei seri de întâlniri oficiale. Fiece gol ar putea conta enorm într-o bătălie anunțată a fi strânsă, care începea în interiorul Arenei Naționale. Remarcabil se dovedea și faptul că pauza înregistrată de echipa mare în obținerea prezențelor la turneu final mondial echivala cu subiectul unui tot mai pregnant pentru un umor mai puțin fericit. Vârstele majorității componenței actualului lot suplimentau perspectiva frustrantă a unui hiatus extins până la cel puțin 24 de ani.
Contraargumentele pentru premisele considerate negative înaintea înfruntării inaugurale erau scoase în evidență în special de către membrii compartimentelor ofensive. O mulțime de creatori ori finalizatori se regăseau, rezonabil vorbind, în intervalul cel mai de succes al carierei. Nicolae Stanciu se remarca în particular marcând în ultimele șapte jocuri ale Slaviei Praga, purtând aproape exclusiv echipa cehă către sferturile de finală ale Europa League. Denis Man și Valentin Mihăilă traversau lin procesul integrării de succes la Parma, pentru a sublinia doar câteva dintre exemplele în care Mirel Rădoi își plasa încrederea încă din primele minute ale noii campanii de calificare. Întâlnirea inaugurală din programul de trei întinse într-un interval de șase zile aducea, după cum afirmam și mai devreme, o contracandidată serioasă pentru una dintre cele două poziții țintite de oricare dintre formații. Macedonia de Nord urma să-și expună atât numeroasele valori, cât și segmentele mai puțin favorabile într-un joc cu semnificații imense.
Cel dintâi joc al finalului de săptămână disputat pe Arena Națională progresa cu mult aplomb, inclusiv pentru sportivii aflați la prima selecție a carierei. Până atunci, Ilija Nestorovski semnase o dublă oportunitate de a puncta. Luftul căpitanului lui Udinese din mijlocul careului a fost urmat de un șut total imprecis. Poziția eminentă de gol construită de Egzjan Alioski și Goran Pandev nu era fructificată în pofida primelor inexactități din defensiva autohtonă. Peste alte trei minute, Florinel Coman simțea dureri serioase de natură musculară.
Accidentarea mijlocașului crescut de Viitorul îi favoriza un debut timpuriu, mai puțin așteptat lui Valentin Mihăilă în cadrul naționalei mari. Prima pătrime a înfruntării lua sfârșit printr-o nouă oportunitate imensă, ratată de Goran Pandev. Legendarul macedonean era găsit excelent, însă și finalizarea lui lăsa mult de dorit, fără a pune în pericol un alt debutant într-o dispută oficială internațională, Florin Niță. Dincolo de jumătatea primului act, România își stabiliza un control mai evident asupra balonului.
Acțiunea prelungită a unei lovituri de colț ducea la serviciul filtrant al lui Vlad Chircheș pentru un alt Florin (Tănase). Găsit și cu ceva șansă de căpitanul român, golgheterul la zi al Ligii I puncta la colțul lung, intrând totodată pe lista marcatorilor primei reprezentative, la a șasea sa prezență. Fondul pozitiv al deschiderii scorului era remarcat și ulterior, cu toate că ex-iugoslavii și-au creat principalele oportunități serioase de a egala. Eljif Elmas era servit într-o postură asemănătoare cu cea a șansei fructificate anterior de omologul său din flancul stâng, însă șutul său găsea doar plasa laterală. Pericolul parității nu a fost îndepărtat, oaspeții construind în continuare acțiuni coerente ce nu și-au găsit finalitatea potrivită. Goran Pandev încerca obținerea unei lovituri de pedeapsă, dar se vedea sancționat cu un cartonaș galben corect acordat pentru simulare. Ulterior, centralul portughez al înfruntării a decis să nu acorde o lovitură de pedeapsă nici într-o acțiune soldată în final cu o ultimă posibilitate de a mări ecartul înaintea pauzei pentru Valentin Mihăilă.
Dinamicul mijlocaș al Parmei își adusese contribuția serioasă într-o primă repriză oarecum bizară. Echipa cu mai multe baloane expediate de cadrul porții conducea, însă impresia generală puncta ratările clare majoritar în tabăra-nord macedoneană. Concomitent, Germania controla autoritar disputa cu Islanda, motiv pentru care succesul incipient de la București creștea serios în importanță.
Firul narativ al reprizei a doua nu se modifica foarte mult cel puțin în prima ei porțiune. Ba mai mult, aceeași extremă de 21 de ani semna realizarea serii, în minutul 50. O acțiune lăsată inspirat a curge de către centralul portughez după o intervenție imprudentă asupra lui Nicolae Stanciu se sfârșea cu o incursiune personală de excepție și un șut rarisim. Stole Dimitrievski era învins de către un tânăr debutant care își arăta entuziasmul cu fiecare secundă în tricoul primei reprezentative.
Reușita de distanță venea într-un moment perfect, care nu oferea oaspeților din București posibilitatea unei reacții așezate.
Un vechi enunț fotbalistic descria 2 – 0 ca fiind cel mai precar scor intermediar pentru echipa aflată în întâietate. Totuși, lipsa inspirației înregistrate în fața porții de atacanții macedoneni părea să compună laitmotivul unui joc care se îndrepta către concluzia dorită de publicul autohton. Multiple ocazii irosite din interiorul careului pentru formația pregătită de Igor Angelovski îi conferea lui Florin Niță precum și blocului său defensiv o doză suplimentară de încredere. Nici măcar lovitura liberă indirectă acordată de goalkeeperul român în urma unei neatenții neverosimile (după un balon degajat spre propria poartă de către Nicolae Stanciu) nu a avut vreo șansă de a găsi plasa, în minutul 66. Ovidiu Popescu a respins exemplar execuția adversă. Chiar și astfel, inexactitățile de poziționare, extinse uneori din perspectivă tehnică, a cunoașterii jocului și a efortului indicau, provocări de echilibrat în viitorul apropiat. Cursivitatea etalată de macedoneni în construcție era anulată retrospectiv doar de către lipsa uimitoare de precizie la capitolul finalizărilor.
Modificările lui Mirel Rădoi au denotat o puternică nuanță ofensivă, dezvoltată aparent fără ca miza altor reușite să fie obligatorie. Pe rând, Eric Bicfalvi. Valentin Mihăilă și Alex Maxim – trei dintre cele cinci rezerve utilizate – nu izbuteau isprava a treia. Apoi, clipa în care Macedonia de Nord a deblocat tabela semnala startul unor 100 de secunde greu digerabile. Arijan Ademi înscria cu capul în minutul 82, iar tensiunea se reinstala vizibil asupra gazdelor. În căutarea unei replici imediate, Alex Maxim a cedat ușor un balon prin care acțiunea reușitei egalizatoare se năștea atât de simplu. Reacția aproape nulă a defensivei române îi permitea unui alt nou-intrat, Aleksandar Trajkovski, să îl depășească simplu pe Florin Niță. Așadar, în ceva mai mult de un minut și jumătate avantajul dublu era neutralizat, iar tricolorilor nu le rămânea decât varianta indicată prin schimbările efectuate, de forțare a atacurilor. Senzația generală sublinia însă faptul că un gol în oricare poartă putea fi așteptat, fără îndoială.
Într-adevăr, la prima șansă avută după stabilirea egalității, naționala României anula momentele uluitoare experimentate în prealabil. Ianis Hagi fructifica ideal mingea plasată inteligent în suprafața de pedeapsă mulțumită lui Răzvan Marin. În consecință, creatorul lui Glasgow Rangers celebra deosebit de reținut reușita care avea să rămână cea a victoriei finale. Într-un scenariu imposibil de apreciat înaintea partidei, trei fotbaliști marcau în premieră pentru echipa națională. Succesul cu 3 – 2 împotriva Macedoniei de Nord nu a mai fost pus în pericol. Cele două puncte răscumpărate aproape in-extremis își vor cunoaște ulterior însemnătatea, în funcție de rezultatele contra altor adversare aflate în căutarea unui nou Campionat Mondial.
Jocul contra Germaniei anunță o sarcină infinit mai grea față de aceea împlinită joi, însă, conform analizei selecționerului (ce l-a trimis cu gândul inclusiv la inconfundabilul Middlesbrough – Steaua 4 – 2, din 27 aprilie 2005), formația sa a izbutit să depășească la timp un blocaj mental, care a pus probleme serioase mai ales în disputele de pe terenul propriu. În cele din urmă, primul succes înregistrat acasă de Mirel Rădoi la conducerea naționalei de seniori s-a dovedit memorabil.
Într-un meci care a avut aproape orice element al dramatismului jocului de fotbal, cu trei goluri în interiorul a trei minute, prima reprezentativă a României și-a îndeplinit obiectivul în fața unui oponent delicat. Drumul către întreruperea unei secete de 24 de ani a început pozitiv. Dincolo de multele emoții, punctul comun al unei victorii materializate cu Macedonia de Nord și în ultima campanie dusă cu succes la capăt, oferă speranțe pentru accesul la prima Cupă Mondială a mileniului.
Surse:
de DODO 26 Mar 2021 18:31