Cu trecerea timpului este mai probabil ca elementele cunoscute să devină stabile ori dimpotrivă, absolut volatile. Știind că filosofia respectivă s-a aplicat în actualul deceniu, este mai ușor să apreciem anomaliile devenind parte a cotidianului. Însă, care urmează să fie reacțiile asupra lor devine o completamente altă discuție, întrucât necunoscutul va rămâne în continuare temut ori nedorit. În cazul sportului de înaltă performanță, semnul de întrebare prezintă de fapt o ruletă, ce ne poate purta dincolo imaginației obișnuite. Vizibilitatea destinului, atât singular, cât și comun, a căpătat nuanțe planetare, surprins la Antipozi.

Dar, până să ajungem în respectivul moment, este important să nu uităm că dincolo de toate implicațiile ce nu presupun activitatea de pe teren, tenisul va fi permanent un magnet al atenției datorită jocului în sine. Distracțiile s-au înmulțit fără îndoială pentru cel mai așteptat eveniment într-un început de an aparent obișnuit. Încercând să le depășim, vom remarca câteva repere ce riscă actualmente să fie lăsate inconștient în urmă. Explicațiile rămân însă de înțeles în dreptul națiunii cangurilor, martoră a unei altfel de istorie.

Amatorii de statistică, dar nu numai ei, vor nota actuala ediție a Openului Australian ca a 110-a din istorie. Este cunoscut și cu alte ocazii că poziția în calendarul profesionist nu a fost mereu plăcută pentru numeroase legende ale disciplinei rachetelor, care au evitat-o într-o lungă perioadă de timp. Actualitatea ne transmite o poveste complet diferită, competiția ce a atins și suprafața ierbii în trecut depășind cu succes bariera unui secol. Chiar și în actualele condiții, orientându-ne comparativ spre luna ianuarie 2021, elementul central pentru o atmosferă desăvârșită devine cel al entuziasmului suporterilor.

Observând în paralel o săptămână snookeristică a formidabilelor trăiri din tribune, în cadrul unui Masters londonez absolut apoteotic, decis pe măsură (chiar între Barry Hawkins și australianul Neil Robertson) devine improbabil să ne așteptăm la mai puțină bucurie a competitivității din cele mai impozante arene de tenis situate în emisfera sudică. În acest mod, vom ajunge la concluzia că principalul public de Mare Șlem, cât privește căldura și frenezia, se atribuie Openului Australian. Inevitabil, favoritismele vor exista, însă impactul încurajărilor va fi prezent din nou la cote maxime pentru prima oară după 2020.

Pentru a avea un simbol de plecare obișnuit în actuala analiză, vom vedea, cum este mereu cazul că reprezentarea românească în fața respectivei asistențe nu va fi redusă. Începând din actuala campanie, prin retragerea lui Horia Tecău, există șanse tot mai pregnante ca ea să fie exclusiv îndreptată către circuitul feminin. Abordând mai pozitiv dilema, rămânem cu câteva contexte interesante. Mulțumită concluziei ultimei aventuri WTA, cota conaționalelor care și-au putut obține direct biletul pe tabloul principal din Melbourne Park a rămas extins la 5.

Pe lângă debutul absolut în runda ultimelor 128 pentru Gabriela Ruse la Antipozi, Jaqueline Cristian se află prima dată în carieră într-o asemenea postură. Alături lor, Irina Begu și Sorana Cîrstea speră la parcursuri memorabile. Sportiva din Târgoviște va fi provocată în runda inaugurală de Petra Kvitová, aflată bineînțeles în căutarea revanșei pentru înfrângerea suferită la ediția precedentă. Finalmente, fără noutăți din calificări, Simona Halep va avea un important elan înaintea turneului major unde încă va avea de protejat un cuantum serios în ierarhia mondială. Odată în plus, o Emma Răducanu debutantă, aflată acum în căutări i s-ar putea intersecta româncei.

Într-un circuit pregătitor, unde am văzut-o impunându-se pe Rod Laver Arena în Melbourne Summer Set 1, dar am asistat și la scenarii incredibile – recapitulând incredibilele șapte mingi de meci salvate de Barbora Krejčíková într-o victorie la Sydney cu Anett Kontaveit – un aspect rămâne limpede. Chiar și în absența ambelor surori Williams pentru prima dată din 1997, fațeta feminină va prezenta mult spectacol, cu Ashleigh Barty și Naomi Osaka în prim-plan, de asemenea.

Apoi însă, urmând să traversăm granița dintre jocul fetelor și cel al băieților, suntem obligați la ceva mult mai larg, în a remarca, precum am afirmat la început, care este gradul polarizării și impactului pe care sportul îl aduce într-un plan mondial oricum neliniștit. Cu toate acestea, vom încerca o incursiune în planul competitiv, pentru a nu ne pierde contactul cu povestea centrală. Știm că, după retragerea anunțată a lui Roger Federer, puține alte direcții de prim-plan au urmat în capitala statului victorian, ocolind cel mai mare campion al hardului de la Melbourne, din punct de vedere profesional și statistic.

Novak Djokovici s-a impus pentru prima oară acolo în 2008, când l-a învins în ultimul act pe Jo-Wilfried Tsonga. Marele succes nu a făcut decât să se înmulțească pentru competitorul balcanic ulterior, de-a lungul anilor. În drumul său de a egala marca absolută a competițiilor majore, alte opt distincții și-au făcut loc în palmaresul său australian, incluzând-o pe cea mai recentă, din 2021. Competiția favorită de Grand Slam este una ce și-a modificat treptat standarde, într-o națiune unde restricțiile sanitare, absolut clare, se prezintă mult mai dur, comparativ cu orice alt continent.

Așadar, auspiciile au vizat categoric multe dubii în privința poziției în care liderul ATP a preferat să rămână, referindu-ne la politica de vaccinare împotriva coronavirusului. Miza prea mare, pe care o vom detalia ulterior, l-a obligat practic să își onoreze prezența la Melbourne drept campion en-titre. Însă, după cum întreaga planetă a descoperit, începând cu fiecare zi ce s-a scurs după 5 ianuarie, modalitatea prin care Nole a gestionat întregul context a deschis probabil involuntar o adevărată Cutie a Pandorei.

Ne putem exprima de o așa manieră întrucât interpretarea regulilor pentru un atlet, oricât de iconic, reprezintă un deserviciu pentru toți ceilalți competitori. În schimb, menținerea lor fermă a generat inevitabil o dilemă din care nuanța politică a fost imposibilă de îndepărtat. Astfel, vom ajunge în punctul în care noțiuni precum integritatea, înverșunarea și siguranța transcend sportul, deși ele vor polariza de-acum bazinul susținătorilor.

Privind retrospectiv, spre toți pași aproape neverosimili pe care balcanicul a ales să îi realizeze de la jumătatea lunii decembrie, la fel de frapant este că el chiar a părut să își poată lua locul pe tabloul principal – contra conaționalului său Miomir Kecmanovici – în pofida tuturor amendamentelor expuse în Australia. Doar că, noile aspecte ce au survenit anulării primei decizii pentru neutralizarea vizei – unele ce denotă o completă neglijență ori nepăsare pentru a fi blânzi din partea protagonistului sârb – i-au făcut și mai facilă hotărârea ministrului de specialitate Alex Hawke în a-i retrage efectiv dreptul balcanicului de a rămâne la Antipozi.

Finalitatea apelului a pus punct unei povești imposibil de imaginat în urmă cu 12 luni, spre exemplu, dar a clarificat și alte considerente imense. Pe lângă o posibilă absență a sa din Australia incluzând viitorul apropiat, Novak Djokovici nu are șansa completării unui decalog de trofee pe Arena Rod Laver, cota de Grand Slam cu numărul 21 rămânând inaccesibilă. Brusc, Rafael Nadal stă acum singur încă o dată în fața oportunității supreme, pe care rivalul său balcanic ar fi avut toate șansele să o atingă.

Un alt aspect este important de precizat apoi însă. Întregul fir narativ descris în sud-estul continentului oferă tuturor celor ce doresc să nege ori să ocolească supremația statistică, recunoscută treptat din parte lui Nole, un motiv absolut valid pentru a nu îl simboliza vreodată esenței sportului alb, titlu ce îi rămâne în continuare asociat primordial lui Roger Federer.

Prin urmare, considerând aspectul unor săptămâni virtual nemaiîntâlnite pentru tenisul internațional și domeniile unde întreg sportul poate interfera excepțional, demonstrațiile din interiorul Melbourne Park vor purta acum o marcă unică. Însă, cu siguranță, interesul nu se va disipa deloc pentru o ediție a Openului Australian ce nu își va scrie istoria doar prin absența lui Novak Djokovici, episodul central al unui întreg fenomen, despre prezent și riscurile sale.