Dincolo de o simplă festivitate, creată din nou pentru a depăși imaginația publicului, inegalabila seară trăită la Tokyo a reaprins speranța spre o comunitate sportivă reunită sub diversitate. Dintre protagoniștii ce vor urma să își pună amprenta asupra Jocurilor Olimpice din 2021, 101 reprezintă România. Cu distincte așteptări și aspirații tricolore a două ediție niponă a istoriei este acum pregătită de start, după mai bine de 1600 de zile de la încheierea experienței braziliene.

Circumstanțele unice care înconjoară realitatea prezentă au transformat actuala ediție a Olimpiadei de la Tokyo într-un moment de răscruce. Inițiativa niponă, acceptată oficial încă din data de 7 septembrie 2013, a fost obligată să depășească imense obstacole, care nu s-au limitat doar la contextul sanitar al planetei sau absența spectatorilor. Tokyo a devenit prima metropolă asiatică ce găzduiește în două rânduri concursurile celor cinci cercuri, indiferent de orientarea lor.

Analele sportului consemnează că festivalul din vara anului 1940, ce trebuia să fie asumat tot de către capitala Tării Soarelui Răsare, a fost, de asemenea, amânat ori reprogramat pentru alți 24 de ani. Semnificația unei asemenea influențe a destinului nu a fost întâmpinată tocmai pozitiv ținând cont de cele petrecute în ultimele 20 de luni. Însă toate aspectele îngrijorătoare sau incomplete au fost lăsate în urmă, întrucât un proces dificil era pregătit să își trăiască primul moment formal de vârf.

Pentru a sublinia suplimentar impactul unei ceremonii de deschidere inițiate fără spectatori, cea dintâi instanță de acest gen din întreaga istorie, va fi nevoie să privim mai multe considerente. Statisticile evidențiate oficial de către Comitetul Internațional Olimpic indică un număr de 11.324 de atleți, care au concurat deja (în cazul fotbalului, baseball-ului, canotajului ori tirului cu arc) sau urmează să o facă în numele a 206 drapele.

Printre ele, în mod evident, s-a regăsit inclusiv în momentul defilării, cel asociat sportivilor eligibili din Rusia, care își vor face debutul la o ediție a Jocurilor de Vară sub tutela Comitetului Olimpic.

O notă statistică la fel de interesantă conturează faptul că Federația Rusă se clasează pe poziția a șasea a tuturor timpurilor în ierarhia medaliilor obținute. În cadrul clasamentului complet, zestrea Uniunii Sovietice ar ocupa treapta secundă, singura care a depășit 1.000 de distincții în afara Statelor Unite, posesoare a 2.523 de medalii, până în 2021. România se încadrează, de-a lungul a 22 de participări, pe poziția a paisprezecea, cu 304 prezențe pe podium. În fapt numărul respectiv este al doilea cel mai ridicat pentru o țară care nu a găzduit vreodată întrecerile olimpice (după cel al Ungariei). 89 dintre ocaziile menționate au fost de aur, iar ambițiile din partea unei delegații numeroase nu vizează alt scop decât îmbogățirea respectivei valori. Până la detalierea grupării tricolore, care a putut onora deosebitul drum nipon, alte aspecte devin inevitabil de menționat odată cu desfășurarea festivității de începere.

Mai întâi, noul suflu olimpic a urmărit readucerea în centrul atenției, expansiunea diversității, inclusiv în ceea ce privește disciplinele propriu-zise. Astfel, pe lângă revenirea baseball-ului în tabloul olimpic, alte patru activități își vor nota debutul absolut pe o asemenea scenă, pentru a onora statutul de programe-test. Karateul, cățărările, surfingul și, nu în ultimul rând, skateboardul au fost invitate să inițieze tradiții care pot rămâne asociate spiritului celor cinci inele, prezentate lumii ca un nou simbol al reciclării.

Multiple observații s-au realizat de-a lungul ultimilor ani, iar inițiativa de a transforma a 32-a Olimpiadă în cel mai prietenos eveniment cu mediul a devenit treptat o realitate. Ținta finală indica o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu până la 80 de procente, față de precedenta ediție braziliană. Desigur, dorința unei atitudini active față de țelul final al înlăturării carbonului nu putea fi mai evident exprimată.

Conceptului organizatoric ghidat de sintagma ”Uniți prin emoție”, alte noutăți de seamă în cadrul unei festivități deschise prin mult așteptata intervenție a Împăratului japonez, noutățile au vizat rânduirea națiunilor. În procesul introducerii în scena Stadionului Olimpic, planificat în virtutea alfabetului nipon, viitoarele națiuni care vor prelua mirajul flăcării olimpice, Franța și Statele Unite, au fost invitate înaintea țării gazdă.

Pentru momentul așteptat de orice atlet reprezentativ, cel al purtării drapelului, schimbările au fost caracterizate prin faptul că atât un component masculin, cât și unul feminin erau invitați în a-și iniția delegația către glorie. România a traversat o perioadă a necunoscutului din respectivul punct de vedere, considerând că prezența Simonei Halep a stat sub semnul întrebării de la jumătatea primăverii.

În condițiile în care dubla campioană de Mare Șlem și-a anunțat retragerea, Mădălina Bereș  ar fi trebuit să i se alăture lui Robert Glință în rolul port-drapelului. Totuși, ca urmare a ultimelor modificări efectuate în program, Simona Radiș i-a luat locul canotoarei de 27 de ani. Cu alte cuvinte, trei figuri venite din sfera disciplinelor acvatice, care posedă șanse mari de a scrie noi pagini de istorie se alătura în solemnul moment autohton. Respectând topica niponă evocată anterior, doar alte șapte delegații aveau să mai urmeze celei așteptate de întreg publicul autohton. 

La capătul declarațiilor oficiale emoționale ale suveranului nipon, respectiv, ale lui Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic, a urmat celebrarea simbolurilor drapelului și imnului olimpic. Ulterior, Naomi Osaka a avut onoarea inegalabilului moment al încheierii parcursului Flăcării, (de 12.000 de kilometri) plecată din Olimpia la 12 martie 2020.

Atenția se reloca treptat dinspre festivitățile luminate de unica torță sprijinită de hidrogen, către adevăratele provocări purtate în Japonia. Dintre cei peste 11.300 de pretendenți – printre care o remarcăm inevitabil pe Hend Zaza, jucătoarea siriană în vârstă de 12 ani – un total de 101 vor ajunge să concureze sub drapelul tricolor, în cadrul a 18 probe.

Canotaj

Ținând cont că primele probe și-au început deja cu mare succes drumul, o mare parte a speranțelor sunt legate asupra unui total de patru echipaje feminine, respectiv, masculine. Ghidate de Mădălina Bereș, dar și de alți 35 de maeștrii ai vâslelor, primele calificări în semifinale au fost deja confirmate în cursul nopții precedente. 

Tir cu arcul

Una dintre figurile care nu a cuprins suficientă atenție de-a lungul lunilor recente este categoric Mădălina Amaistroaie. Tânăra în vârstă de 18 ani, campioana concursului ce a obținut poziția a 37-a în cadrul listei de start a probei tirului cu arcul, care își are programată prima rundă a competițiilor propriu-zise în dimineața zilei de sâmbătă. 

Atletism

Orientându-ne spre un sport care obișnuia să aducă un succes enorm la cel mai înalt nivel, prezența românească la Tokyo se reduce în probele de pe pistă, la Marius Ciociotan, Claudia Bobocea și Andrea Miklos. Aruncarea suliței este scoasă în evidență de Alexandru Novac, greutatea rămânând în sarcina lui Andrei Toader, Alin Firfică punându-și speranțele încercarea discului. Bianca Ghelbar și Florentina Iusco se vor angrena în efortul aruncării ciocanului. Nu în ultimul rând, săritura în lungime va purta semnătura Alinei Rotaru, iar încercarea în înălțime urmează a fi exercitată de către Daniela Stanciu. 

Baschet 3 x 3 

O altă noutate absolută a scenei olimpice va oferi o oportunitate grozavă României pe terenurile nipone. Cea mai bine clasată formație de echipă autohtonă (feminină ori masculină), cotată în careul de ași al mapamondului în jocul de 3 X 3, va începe drumul în faza grupelor odată cu noaptea de sâmbătă.

Box 

Alături lui Cosmin Gîrleanu, Maria Nechita intenționează să readucă o glorie tricoloră în ring remarcată în multiple rânduri de-a lungul actualului secol, la nivelul amator, desemnat dintotdeauna ca marcă olimpică oficială. 

Canoe

Într-o altă fațetă fascinantă a trecutului și prezentului, un echipaj format din Victor Calimachi și Cătălin Chirilă va fi singurul element surprins în disciplina acvatică a echilibrului absolut, între 6 și 7 august. 

Ciclism

Revenind pentru scurt timp la asfalt, celebrul Eduard Grosu își va purta mai departe aventura ciclistă dezvoltată cu atât de mult succes, către Tokyo, în cadrul cursei olimpice. Programul complet al turnirurilor pe două roți debutează la 24 iulie. 

Mountain Bike

În regimul spectacolului și concentrării duse la valori maxime, Vlad Dascălu a reușit să reintroducă țara noastră pe harta Mountain bike-ului după experiența de la Atena. Ca urmare a calificării obținute pe tărâm canadian, prezența olimpică a redevenit realitate. Ea se va transpune spre istorie în ziua de 26 iulie. 

Fotbal

Descrierea aventurii sportului rege este una dintre cele mai interesante direcții spre care tind actualele Jocuri Olimpice. Victoria obținută contra Hondurasului de către echipa lui Mirel Rădoi (alcătuită bineînțeles din 22 de jucători) pare să reprezinte doar startul unei campanii grozave, așteptate de 57 de ani. Ea va continua cu miza calificării pe masă în partida de duminică împotriva Coreii de Sud, favorita inițială a Grupei C.

Gimnastică

Îndreptându-ne atenția spre cel mai galonat sport olimpic autohton, remarcăm cum doar trei reprezentanți români au obținut șansa de a spori numărul medaliilor din gimnastică dincolo de 72. Dacă Larisa Iordache va performa în a treia ei campanie absolută la individual, Maria Holbură se va afla în fața debutului în principala competiție a planetei. Prin contrast, Marian Drăgulescu își continuă la 40 de ani odiseea Jocurilor Olimpice, încercând pentru a patra oară apropierea unei medalii de aur. 

Judo

Pe tatami, moștenirea nu se arată la fel de bogată, însă ea conține momente trecute la fel de strălucitoare. În prezent, Andreea Chițu conduce delegația judoka spre patria de baștină, împreună cu Alexandru Raicu și Vlăduț Simionescu.

Lupte

Proba calificată drept wrestling în limbaj britanic și-a croit drum spre a reprezenta un pilon important de rezistență al bazinului olimpic autohton. Motivul principal al acestei afirmații a fost conturat prin excepționalul succes realizat la Rio de către Albert Saritov. Charismaticul sportiv de origine rusă va încerca să își apere titlul cucerit la stilul liber. Specialitatea duelurilor greco-romane îl are în prim plan pe Alin Ciuciariu, în vreme ce Andreea Ana, Alina Vuc și Kriszta Incze vor contura așteptări importante feminine.

Natație

Nivelul entuziasmului a depășit cu siguranță orice altă probă, atunci când discuția evoluează spre bazin. Robert Glință și David Popovici au fost autorii unor imense performanțe în competițiile de înalt nivel. Aspectul respectiv le oferă speranțe importante spre atingerea succesului olimpic major. Alături de ce doi, Daniel Martin și Bianca Costea înaintează încrezător în aceleași probe destinate în principal stilului liber.

Scrimă

Un alt element ce a întrupat maximele emoții de-a lungul aventurilor olimpice este remarcat pe planșă. Deși prezența de la Tokyo nu este una masivă, Ana Maria Popescu și calificarea la a cincea sa ediție a Jocurilor de Vară, cuprinde adevărata dovadă a perseverenței. Alături evoluției multiplei laureate supreme pe echipe, în proba de spadă, Iulian Teodosiu vizează o nouă intrare pe marea scenă, în specialitatea sabiei.

Tenis

Dacă speranța unei medalii venite de la Simona Halep s-a stins în sportul alb, alte două oportunități rămân încă deschise pe tablourile feminine. Ultima sportivă tricoloră acceptată cronologic la Tokyo, Mihaela Buzărnescu s-a alăturat (în cadrul probei de simplu) perechii formate din Raluca Olaru și Monica Niculescu. Cele trei vor evolua începând chiar din actualul week-end în turneul olimpic în care Novak Djoković poate realiza penultimul pas către istoria absolută a tenisului. 

Tenis de masă

Disciplina paralelă tenisistică va atrage cu siguranță o rată foarte importantă a interesului țării noastre. Argumentele solide au fost oferite în cadrul recentelor Campionate Europene de Seniori. Dacă nivelul juniorilor se regăsește într-un continuu progres, cu echipa feminină recent încoronată a aurului, în Croația, Eliza Samara, Bernadette Szőcs și Daniela Dodean sunt pregătite să atace, în compania lui Ovidiu Ionescu și a Irinei Ciobanu, toate probele concursului nipon, începând chiar cu dublul mixt.

Tir (sportiv)

Laura Coman, singura reprezentantă a României în proba tirului clasic, a parcurs numeroase momente de glorie, într-o carieră ce conține titluri europene, universitare și de Cupă Mondială. Următoarea țintă (în adevăratul sens al cuvântului) va intra în vizorul ei olimpic cu ocazia zilei de 24 iulie. 

Triatlon

Finalmente, povestea celebră a lui Félix Pierre Duchampt își va scrie un nou capitol atunci când atletul cu rădăcini franceze va începe oficial reprezentarea tricolorului român. Concursul masculin de triatlon este programat în data de 26 iulie.

O ediție a așteptării, inaugurată cu o imensă atenție, dar și cu o recunoștință pe măsură asupra unui lung proces, este pregătită să demareze în urma primului episod de maxim impact. Pentru țara noastră, participarea va fi una intensă, caracterizată de un număr final deosebit al numelor ce vor concura pentru medaliile nipone, parte a Olimpiadei de Vară cu numărul 32, a doua dintr-un șir de trei programate consecutiv în Asia (între Jocurile de Iarnă din PyeongChang, respectiv, Beijing.