Conduși din nou de Stephen Curry, Klay Thompson și Draymond Green, Golden State Warriors a cucerit al patrulea trofeu NBA din 2015 încoace, ajungând la cota șapte în total. 

Aflat în postura de principala opțiune ofensivă, întâia oară în postsezon după plecarea lui Kevin Durant, Steph Curry a demonstrat că poate fi cel mai valoros jucător într-un ultim act. Exceptând un meci al cincilea fără vreun coș de trei puncte reușit, Boston Celtics - la prima prezență în finala NBA din 2010 - nu au reușit să îl oprească eficient pe cel mai prolific aruncător de la distanță din istoria sportului.

Mulțumită celor 43 de puncte marcate în pivotala partidă a patra, la 1-2, dar și a altor 34 în ultima confruntare, Curry și-a asigurat trofeul de MVP al finalei la a șasea încercare. Pentru antrenorul său, Steve Kerr, inelul din 2022, obținut după șase dispute, va fi al nouălea din carieră (ca tehnician, respectiv jucător).

************

În baschetul suprem, se spune că imaginea stagională se dezvoltă și apoi confirmă cu rapiditate, spre debutul ei. În toamna din 2021, precum și în iarna care a precedat-o, componența finalei nu a bănuit, spre exemplu, o reeditare a unei confruntări a legendelor din era îndepărtată, precum Bill Russell și Wilt Chamberlain. Dar, calitatea și astrele s-au aliniat suficient pentru un scenariu excepțional, deși Boston Celtics nu era automat considerată printre pretendente. 

Însă, după o foarte lungă perioadă a ineficienței, influența tehnicianului debutant, Ime Udoka, și-a pus amprenta asupra echipei verzi, mai ales în defensivă. Ca urmare, dintr-un bilanț provizoriu de 18-21, atleții supervizați acum de Brad Stevens din postura de manager general, și-au pus în joc toate atuurile. Plecarea lui Kemba Walker a însemnat că Jayson Tatum și Jaylen Brown au preluat complet frâiele unei ofensive fără un conducător de joc clasic. Rezultatul s-a transpus în (de departe) cel mai prolific grup al anului 2022, propulsat în playoff din poziția a doua a Conferinței de Est. Apoi, drumul a devenit tot mai impresionant, incluzând cele patru victorii succesive atât de greu predictibile în fața lui Kyrie Irving, Kevin Durant și a restului echipei din Brooklyn, favoriții pe hârtie.

Ulterior, lucrurile au devenit dramatice pentru structura cu încă cel mai înalt număr al coroanelor; mai întâi, în fața campioanei en-titre din Milwaukee. Retrospectiv, dar și faptual, cele 46 de puncte ale lui Jayson Tatum au reprezentat cel mai inspirat moment critic. Fără acea memorabilă prestație din meciul al șaselea jucat în Wisconsin, o serie uluitoare contra lui Miami Heat nu ar mai fi avut loc apoi (până la ultima aruncare a lui Jimmy Butler). 

În fapt, pe jumătatea de răsărit a tabloului, Boston a învins echipele care i-au oprit pe rând ultimele trei excursii în postsezon. Însă, obstacolul cel mai mare s-a dovedit contra unui grup care și-a regăsit esența recunoscută în trecutul apropiat. Pentru Golden State Warriors, dominația efectivă a părut să ajungă la final după accidentările din seria decisivă cu Toronto Raptors din 2019 (a cincea la rând). Dar, în ciuda celui mai modest record la momentul întreruperii pandemice în campania imediat următoare, vălul negativ a început să dispară treptat.

Odată cu revenirea pe parchet a lui Klay Thompson (pentru un club care debutase oricum cu 18 victorii în primele 20 de confruntări), întrebarea a stat doar în privința ritmului și a sănătății. Chiar și cu un Steph Curry nevoit să își centreze cadența venind de pe banca de rezerve, după accidentarea din martie, primele secvențe de playoff au arătat că jucătorii lui Steve Kerr dețin din nou suficiente atuuri pentru a domina (chiar și fără Kevin Durant). Sub conducerea cvintuplului campion ca baschetbalist, gruparea din Bay Area nu a cedat decât în ultimul act, când a ajuns în playoff.

Dând la o parte pentru moment accidentarea lui Ja Morant la genunchi, niciun oponent nu a reușit să pună probleme mari în Conferința de Vest. Doar Memphis Grizzlies a acaparat două partide împotriva multiplei campioane din San Francisco. Contribuțiile grozave ale unui nucleu atât de experimentat au însemnat că avansarea spre obiectivul suprem s-a produs aproape natural. După cum am afirmat deja, oponenții de pe coasta estică au parcurs un drum cu dificultăți evident mai mari. În plus, atuul obișnuinței este recunoscut pe cea mai înaltă scenă, iar în 2022 el a stat în dreptul francizei din nordul Californiei.

Un alt semn de întrebare al întregii comunități baschetbalistice l-a privit pe Steph Curry, pentru un simplu, dar important detaliu. Fiecare dintre cele cinci finale precedente în care cel mai bun aruncător din istoria a evoluat, s-a înfățișat după un curs diferit. Niciuna nu s-a încheiat cu un trofeu MVP în dreptul său (ele mergând spre Andre Iguodala, LeBron James, Kevin Durant și Kawhi Leonard), însă toate auspiciile au vizat o altă poveste acum. 

Pentru a face legătura cu momente legendare de lună iunie, meciul întâi a adus o interesantă similitudine cu duelul inaugural din 1992. Dacă Michael Jordan înscria atunci șase coșuri de la distanță în prima repriză cu Portland, spre uluirea întregii asistențe din Chicago, conducătorul de joc ajuns la 34 de ani a arătat unde ar fi următorul nivel. Șase triple au venit pentru el doar în sfertul întâi, iar partida a părut să nu poată scăpa de sub controlul lui Warriors, la startul ultimei perioade. În ciuda faptului că Boston a rezistat excelent până la pauză, a fost nevoie de 12 minute istorice pentru ca oaspeții să se impună.

Ruleta reușitelor de la distanță s-a întors efectiv în favoarea lor, mulțumită în principal lui Al Horford, Jaylen Brown și Marcus Smart. Ca urmare, un parțial de 40-14 (care ar fi fost cel mai dezechilibrat din istoria finalelor) înaintea ultimei reușite a subliniat un succes realmente uluitor pentru Celtics. Partida a doua a părut să urmeze coordonate mai echilibrate, până când Steph Curry și Jordan Poole au reușit să domine de la distanță. Avantajul minim de la cabine a fost extins de californieni la 23 de lungimi înaintea ultimului segment, replica nemaivenind din tabăra opusă.

TD Garden a primit în continuare revenirea finalei NBA în Massachusetts după 12 ani, printr-o atmosferă formidabilă. Iar, exceptând punctele inaugurale ale meciului 3, favoriții publicului au părut să preia controlul fără dificultăți. Pe măsura entuziasmului a fost însă și replica războinicilor. Printr-un nou sfert terț exploziv, Steph Curry și Klay Thompson au șters un dezavantaj de 18 puncte, pentru a plasa întreaga presiune pe gazde. Totuși, reușind să îi limiteze pe țintașii de elită la doar un coș din acțiune în actul final (încheiat de Dubs cu doar 11 puncte), elevii lui Ime Udoka au recăpătat avantajul la general.

Pentru controlul total al finalei, Boston a avut nevoie să replice cumva respectiva rețetă defensivă, împreună cu un joc curat din partea lui Jayson Tatum și Jaylen Brown. În schimb, adversarii lor au rămas încrezători că vor repeta scenariul primului lor trofeu din istoria recentă. Precum Cleveland (echivalentă cu LeBron James) în 2015, Celtics au avut șansa desprinderii pe teren propriu, la 3-1. Dar, în ciuda aparențelor încurajatoare, chiar și la intrarea în ultimele 5 minute, disputa a început să se încline spre nivelul determinării lui Stephen Curry.

În cea mai importantă prestație a carierei într-o finală, cele 7 triple, 10 recuperări și 43 de puncte, au ghidat echipa sa spre menținerea controlului, într-un final de meci în care Golden State a demonstrat calmul net superior. Similar desfășurării din urmă cu șapte stagiuni, când Andre Iguodala s-a evidențiat, performanța-reper din jocul 4 avea să pivoteze întreaga serie. Primind contribuții enorme de la Klay Thompson și Andrew Wiggins (canadianul acumulând 17 puncte și 16 recuperări) dublul MVP al sezonului regulat a trecut apoi și peste obstacolul serii total ineficiente.

Dar, era de-a dreptul imposibil de prezis că partida a cincea dintr-un ultim act va fi cea dintâi a carierei în playoff fără vreo reușită de la distanță pentru Curry. Momentul tradus în final cu 0 din 9 ar fi putut costa scump, mai ales că rivalii au putut prelua controlul la un moment dat. Incredibil, dar adevărat, Celtics au găsit de opt ori la rând plasa din spatele semicercului, după ce rataseră primele 12 încercări.

Totuși, o a doua reușită fenomenală la ultima acțiune a unui sfert al treilea în finală din partea lui Jordan Poole a reașezat Warriors în avantaj. Ulterior, nimic nu a mai funcționat coerent în ofensiva opusă. Prin contrast, Andrew Wiggins și Klay Thompson au completat un alt sfert patru excelent. Prin succesul care a văzut încheiată seria totală a lui Steph Curry de 233 de ocazii succesive cu minium o triplă, datând în toamna lui 2018, Steve Kerr și-a permis să transmită atleților săi că duelul va lua sfârșit după a șasea înfruntare, în Boston.

Evident, în ciuda unui start furtunos de 14-2 în favoarea câștigătoarei Conferinței de Est, era clar că o performanță similară pentru principala amenințare era practic imposibilă. Însă, până când liderul lui Golden State să își intre în ritm, din nou Andrew Wiggins (la ambele panouri), Klay Thompson și, mai ales, Jordan Poole au calmat furtuna de entuziasm la TD Garden. Poole a reușit primele sale 11 puncte în doar șase minute. Datorită lui, dar și intensității defensive clare aplicate la panoul celălalt pentru un Jayson Tatum în continuare nesigur, vizitatorii au transformat deficitul de 12 lungimi menționat într-un avantaj la capătul actului inaugural.

Apoi șarja a continuat pentru un parțial de 21 de puncte fără răspuns, cel mai lung într-o finală a ultimei jumătăți de secol. Adversarii aveau nevoie să dea replica, însă încă de la pauză, avantajul războinicilor a părut greu de pierdut. Principalul ei marcator a regăsit precizia din spatele arcului de cerc, un sfert al treilea prolific menținând lucrurile sub control.

Jaylen Brown (autorul a 34 de puncte) și Al Horford și-au menținut remarcabil colegii în calcule, prin propria determinare maximă. Însă, abundența baloanelor pierdute – extinsă în trei ocazii la mai mult de 20 – a anulat orice șansă reală pentru ca Boston Celtics să mai spere într-o revenire miraculoasă, spre un posibil joc decisiv, la Chase Center.

Jayson Tatum a încheiat un playoff realmente sinusoidal fără 30 de puncte într-o partidă din finală, principalul marcator al echipei lui Ime Udoka înregistrând doar 13 puncte în primul, dar și ultimul meci al duelului pentru potențialul trofeu 18, primul din 2008 încoace. Marele merit în încetinirea purtătorului numărului 0 pe tricou (spre numai două puncte după pauză) l-a avut defensiva unui Andrew Wiggins excepțional; all-starul din 2022 pentru care o carieră încă tânără era considerată deja nereușită, până nu demult, drept opțiune întâi a Draftului din 2014 în Minnesota.

Steph Curry a reușit, de asemenea, aproape fiecare acțiune necesară în perioada a patra, pentru a-și asigura sieși și echipierilor un final liniștit, dar emoționant peste măsură. La primul sezon când el, Draymond Green și Klay Thompson s-au putut reuni peste valul accidentărilor, rezultatul a fost același precum în 2015, 2017 și 2018. Diferența a reprezentat-o evoluția sa, categoric cea mai valoroasă din orice altă finală, ce a unui incontestabil lider. Cu peste 30 de puncte marcate în medie și aproximativ 44% la reușita aruncărilor de trei, atletul draftat și dezvoltat în Bay Area odată cu toamna lui 2009 și-a împlinit ultimul obiectiv dintr-un palmares de excepție în NBA: eluziva distincție Bill Russell, de MVP al ultimului act.

Poate la fel de important, Golden State Warriors s-a instalat singură pe poziția a treia în clasamentul titlurilor tuturor timpurilor. Iar, cele patru coroane obținute în opt stagiuni semnifică evidența unei noi dinastii în baschetul de peste Atlantic. În plus, după momente recente foarte grele, succesul din Oakland și San Francisco pare să fie pregătit pentru a continua, dincolo de sezonul 2021-2022.