Dacă marile evenimente sportive din ultimii ani au fost deseori criticate pentru impactul negativ pe care l-au lăsat în urmă, mai ales prin construcția de stadioane prea puțin utile comunității, tot mai mulți dezvoltatori văd în stadioanele moderne mai mult decât niște monumente de beton cu design futurist; văd și o șansă de a fi cu adevărat parte integrantă din peisajul urban în care sunt ridicate, de a aduce valoare comunității și de a avea un impact pozitiv asupra mediului.

Astfel că tot multe alte arene din întreaga lume încearcă să integreze practici sustenabile în felul cum sunt gândite și proiectate, fie că țintesc reducerea emisiilor de carbon și consumului de energie și de apă, folosirea de materiale de construcție locale și cât mai puțin poluante, surse de energie regenerabilă și generate local, acoperișuri cu vegetație sau soluții de design care permit folosirea cât mai mult a luminii naturale.

Una dintre cele mai inovatoare astfel de construcții e Amsterdam ArenA, casa echipei Ajax. Alimentată cu energie provenită de la 4.200 de panouri solare și de la o turbină eoliană, arena colectează apa de ploaie și o folosește pentru irigarea gazonului, oferă fanilor reduceri pentru transportul în comun și stații gratuite de încărcare pentru mașinile electrice și are un sistem de stocare a energiei – obținute din refolosirea bateriilor unor mașini electrice vechi – care poate distribui energie către comunitatea locală, în caz de nevoie. Un alt exemplu e Wembley Arena, care produce zero deșeuri încă din 2010, donează gazon pentru regenerarea parcurilor din zonă, vinde mâncare vegană, pahare reutilizabile, sticle de aluminiu și a eliminat paiele. 

Clădiri cu performanță energetică ridicată

În România, discuția despre sustenabilitatea stadioanelor este încă la început, spune Adrian Cefălan, director de investiții în cadrul Companiei Națională de Investiții (CNI), autoritatea guvernamentală responsabilă, în mare parte, de construirea stadioanelor. Cefălan speră însă ca integrarea de practici sustenabile să fie avansată de intrarea în vigoare a unei directive europene privind performanța energetică a clădirilor. 

Adrian Cefălan, șeful CNI (Sursa: captură din video realizat de Națiunea Stelistă/as47.ro)

Directiva 2010/31/UE (modificată ulterior prin Directiva 2018/844/UE și transpusă în Legea nr. 101/2020) impune clădirilor un consum de energie aproape egal cu zero – un standard ce trebuie definit de fiecare stat-membru, la nivel național, și care trebuie acoperit în mare parte din surse regenerabile, inclusiv din energie produsă la fața locului sau în apropiere.

Standardul nZEB (Nearly Zero Energy Buildings), inclus în Directivă, definește clădirile cu consum de energie aproape zero ca fiind clădiri cu o performanță energetică ridicată și a devenit obligatoriu începând cu 31 decembrie 2018 pentru clădirile ocupate și deținute de autoritățile publice, iar din 31 decembrie 2020 e impusă și construcțiilor private, fie că sunt locuințe individuale, blocuri, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații.

Astfel, toate stadioanele care urmează să fie construite în România trebuie să integreze surse de energie regenerabilă într-un procent de minim 30%, pragul impus de legislația națională (care în alte țări ajunge la 40-50%). Acesta poate fi atins prin montarea de panouri fotovoltaice sau solare, prin recuperatoare de căldură, pompe de căldură sau prin termopane, care să nu permită transferul termic, „astfel ca pierderile de căldură iarna și de rece vara să fie cât mai mici”, spune directorul de investiții al CNI.

Nocturne cu LED pe noile stadioane 

Dacă stadioanele din viitor vor respecta această nouă cerință europeană, proiectele tehnice pentru cele trei stadioane finalizate anul acesta – Ghencea, Rapid și Arcul de Triumf, a căror modernizare a făcut parte din dosarul de candidatură la EURO 2020 –, au fost inițiate înainte ca directiva să intre în vigoare, așa că nu respectă acest procent de 30%.

Toate trei folosesc însă iluminatul cu LED, o cerință pe care Federația Română de Fotbal, care joacă un rol de consultant în discuțiile cu autoritățile și cu stakeholderii implicați în construcția de stadioane, o recomandă tuturor stadioanelor din România. „La momentul actual, eficiența energetică a nocturnelor cu becuri cu incandescență este categoric o povară pentru orice discuție pe tema sustenabilității”, spune Constantin-Florin Șari, coordonatorul comitetului local de organizare al EURO 2020. „O instalație de nocturnă cu LED, care e unul din principalii consumatori la un stadion, reduce consumul de energie cu 70-80%.”

Despre avantajele iluminării cu LED, Adrian Cefălan spune: „În primul rând, nu mai e acea nocturnă cum era pe vremuri, cu un stâlp de înaltă tensiune, cu zeci de mii de becuri care consumau foarte mult. Acum toată nocturna e din reflectoare LED, care sunt montate pe acoperiș, de jur împrejurul stadionului, și nu mai generează nici umbre, față de o nocturnă pe patru stâlpi în colțuri.”

O altă măsură implementată pe cele trei noi stadioane e instalarea de termopane în tribunele oficiale, pentru a limita pierderile de căldură iarna și de aer rece vara.

CNI a încercat și să recupereze o parte din materiale obținute din demolarea vechilor arene. „Probabil a fost un avantaj că au fost construite pe vechile amplasamente și atunci am făcut un fel de regenerare urbană, am demolat ceva vechi și am reconstruit ceva nou, nu am afectat spațiul. Am încercat și să recuperăm din materialele rezultate din demolări, ce se putea recicla, mă refer în special la partea de fier și beton”.

Dincolo de normele de mediu, stadioanele sunt parte din comunitatea în care sunt construite și trebuie să fie în armonie din punct de vedere al designului cu spațiul urban în care sunt amplasate. Arcul de Triumf, spre exemplu, situat în vecinătatea Bisericii Cașin, a avut de îndeplinit cereri din partea Comisiei de Cultură, respectiv să nu fie închis complet (partea de vizavi de biserică a fost lăsată deschisă) și să nu depășească 16-18 metri, pentru că se află într-o zonă cu case. „În rest, Ghencea e pe același amplasament, numai că stadionul e puțin mai mare. La Rapid la fel, ar acolo oricum n-am avut prea multe soluții, pentru că în spate e calea ferată, intri direct din stradă”.

Costuri mai scăzute în operare

Printre stadioanele care urmează să fie construite prin CNI care trebuie să integreze surse de energie regenerabilă în proporție de 30% sunt cele din Timișoara și Constanța, aflate în prezent în etapa studiilor de fezabilitate. Un proiect de nou stadion este și la Oradea, unde studiul de fezabilitate va fi făcut independent, iar CNI îl va aproba și implementa ulterior.

Sala Polivalentă de 10.000 de locuri de la Brașov, a cărei construcție a fost aprobată de Guvern (cu o investiție de aproximativ 83 milioane euro), va avea 1.600 de panouri fotovoltaice, câteva sute de panouri solare și peste 200 de puțuri care vor alimenta pompe de căldură. „Sala de la Brașov într-adevăr îndeplinește cerințele”, spune Adrian Cefălan, „iar costurile cu încălzirea, cu răcirea, cu întreținerea vor fi cu 30-35% mai reduse”.

Dincolo de limitarea impactului negativ asupra mediului, noile tehnologii aduc și beneficii financiare, prin economiile de consum pe care le realizează în timp. Dar, pentru că integrarea lor presupune investiții mai mari, există însă o reticență, spune Cefălan. „Din păcate, soluțiile acestea sunt mai noi în România. În plus, în România, mai ales când vorbești de bani publici, toată lumea te judecă pentru că bugetul e prea mare. Lumea trebuie să înțeleagă că, deși e mai scump acum, ulterior, în perioada de utilizare, îți aduce mult mai puține costuri pe facturile de curent, de încălzire, de răcire. Asta e, trebuie să investești acum. Normal că e mult mai comod să pui o centrală pe gaze decât să faci 200 de puțuri la 50 de metri și să folosești pompe de căldură.”

„Acesta e viitorul”

Introducerea standardului nZEB a ajutat mult în avansarea acestei discuții, spune Cefălan. „Nimeni n-a mai avut ce să spună, acum fiind obligatorie, astea sunt costurile. Înainte, într-adevăr era mai greu, pentru că vă dau un exemplu: noi construim stadioanele acestea cu 2.000 de euro/loc. La stadioane se măsoară în prețul pe loc, nu pe metru pătrat. În Ungaria au construit cu 5.000, în Rusia cu 7.000. Și nouă tot ni se pare mult”.

Nu toate măsurile sunt însă costisitoare. Cefălan dă ca exemplu stadionul de la Craiova, construit tot de CNI, unde a fost montat un sistem de colectare a apei pluviale. Apa se duce într-un bazin, de unde e folosită fie pentru a uda gazonul, fie pentru a alimenta hidranții de apă, în cazul unui incendiu. 

„Soluțiile costisitoare intervin când e vorba de pompe de căldură, pentru că acolo e o tehnologie specifică, sau partea de panouri solare, cum vor fi la Brașov: 1.600 de panouri înseamnă câteva mii de metri pătrați montate pe tot acoperișul, în loc să lași acoperișul simplu; toate soluțiile acestea costă.”

Aceasta e însă direcția în care vor merge stadioanele în viitor, crede Cefălan, pentru că tema mediului e una care va conta tot mai mult. „Vrem nu vrem, va trebui să mergem în direcția asta. Acesta este viitorul, până la urmă. Odată, pentru că afectează mediul - poate nu acum, dar pe termen lung. Și apoi, pentru că ai niște costuri mai scăzute în operare.”