David Popovici, campionul absolut. A obținut medalia de aur la 100 m liber la Campionatul Mondial de natație pentru juniori de la Lima (Digi 24)

Pentru performerul absolut care nu a mai fost învins pe un culoar individual de la Tokyo, distincțiillor non-olimpice li s-au adăugat două (la nivel de continent și global).

Contribuție esențială la concursul de ștafetă

Evoluția elevului pregătit de Adrian Rădulescu a fost încă o dată determinantă pentru obținerea a două distincții de ștafetă, la 4 x 100 metri liber. Cu toate că echipa mixtă a cedat aurul în fața Ungariei, voința a rămas maximă. După ce Vlad Stancu și-a reconfirmat valoarea prin prezențe multiple pe podium, David a confirmat încă o dată. Întrecându-se pe sine la 100 și 200 m liber, el nu s-a arătat departe de recordul mondial al probei regină abia stabilit la Roma.

Similar sporturilor de iarnă, competiția acvatică se desfășoară cu o dinamică puțin permisivă. Pentru cel mai important dintre exponenți, David Popovici, rolul a devenit complet, însă nu fără noi ținte. Spre a realiza cât de complex poate fi succesul într-o probă asemănătoare natației, este de menționat că această disciplină s-a dezvoltat în mai puțin de un secol, însă influența s-a extins serios pe măsura scurgerii timpului. Aproape că fiecare dintre intervalele calendaristice a indicat o nouă oportunitate de a cunoaște experiențele din bazin, cu același potențial.

Emoția crește oricare ar fi contextul competițiilor oficiale. Însă, pe măsură ce vara lasă loc unei toamne teoretic mai liniștite, palmaresul tricolor continuă să depășească noi limite, absolut inaccesibile, până și în urmă cu nu mai mult de un deceniu. Aceasta în condițiile în care fiecare dintre exponenții principali, cu excepția lui Robert Glință, sunt încă în faza junioratului.

Este drept că adevăratul vârf de lance a parcurs aproape întreg ciclul rezervat unui talent unic. La Lima, toți ochii au fost pe Popovici mai mult decât oricând, iar evoluțiile lui au antrenat și alte evoluții excepționale, cum ar fi ștafeta colegilor săi. Laureată continentală a probei de 4 x 100 de metri pe stilul liber, echipa dinamovistă avea ambiții mari.

Desigur, fără rolul liderului, să urce în topul clasamentului nu ar fi fost posibil, nici în Europa, nici în centrul național peruan. Sarcina lui Popovici a fost aceeași în prima dintre finalele din emisfera sudică, de a acumula un avans suficient de mare, încât să confere colegilor săi cea dintâi șansă spre un nou triumf de marcă. La fel ca în Otopeni, în Ilfov, Patrick Dinu și ceilalți membri ai echipei sale s-au auto-depășit. O dată în plus, multiplul campion și-a arătat un nivel imposibil de atins pentru toți ceilalți competitori, fie parteneri sau adversari.

Un prim nou record al competiției atins de elevul lui Adrian Rădulescu (47,07) a însemnat crearea avantajului de peste trei secunde în fața grupării de argint. Autorul unei prestații convingătoare pe ultimul schimb, al doilea cel mai tânăr membru al echipei a încheiat parcursul în sub 50 de secunde, depășind ștafeta franceze. În fapt, adevărata bătălie s-a dat între echipa galică și cea lituaniană. Impresionantă rămâne în continuare abilitatea principalului actor de a se motiva la maximum pentru fiecare întrecere colectivă la care ia parte.

Mai departe, urma să vedem dacă România putea să cucerească singura probă multiplă unde nici impactul lui David Popovici nu fusese anterior suficient. Cei 100 de metri de stil liber ai regimului mixt reprezintă proba în care ținta supremă era încă nebifată. Sprintul maximum nu s-a dovedit suficient pentru un succes în propriul bazin. Din nou, lucrurile aveau să se expună de aceeași manieră și în Videna Aquatic Center, ținând seama că principalii oponenți și oponente rămâneau tinerii din Ungaria. Interesant este că la capătul schimbului din a doua și ultima ștafetă cu implicare românească majoră, avansul tricolor s-a arătat și mai mare, la mai bine de 3 secunde și jumătate.

Deși liderul și-a impus nivelul în favoarea conaționalilor, avansul realmente colosal nu a fost suficient conservat.

Proba feminină

Chiar și astfel, sportivii noștri au păstrat șanse bune de a se impune inclusiv la debutul părții feminine a probei. Din păcate, a devenit evident, deși la mare limită, echipa din nord-vest păstrează avantajul, pe măsura experienței mai mari.

După ce Bianca Costea nu a atins tocmai nivelul maxim posibil, Dóra Molnár și-a asumat ultimele două lungimi în fața Rebecăi Diaconescu. Desigur, lupta a rămas strânsă până în dreptul ultimilor 25 de metri. Culoarul maghiar a obținut avantajul final, de peste trei zecimi. Ca urmare, România și-a asigurat a doua distincție colectivă de argint a verii. Vlad Stancu a fost de asemenea în centrul atenției. Sarcina niciodată ușoară a fost aceea de susținere a propriilor standarde, ajunse sus după distincțiile de aur obținute pe fiecare dintre distanțele lungi. Așadar, validarea nu s-a lăsat așteptată multe săptămâni, ocazia de debut ivindu-se în proba de 400 de metri liber.

După manșele preliminare, semnele anunțau o importantă confruntare între bucureștean și Stephan Steverink. Brazilianul și-a păstrat cele mai importante dintre rezerve pentru seria care a contat, fără ca soarta finalei să fie deloc clară. Dimpotrivă, schimbările au apărut la aproape fiecare atingere a capătului bazinului, cu un final absolut dramatic ce i-a fost favorabil sud-americanului. Doar ultimele eforturi l-au privat, practic, lui Vlad de un prim titlu de campion mondial.

O altă probă care i-a adus mult succes în actualul an competițional a avut parte de aceeași doză a imprevizibilului, greu de anticipat în categoriile de anduranță. S-au văzut calitățile unui real sprinter pentru cel care a împlinit recent 17 ani. Deși medaliile aferente primilor doi clasați, anume Carlos Garagh și Batuhan Filiz, au devenit într-adevăr imposibil de atins, Stancu a pus în joc fiecare extensie pentru a se implica în confruntarea care a contat. Brusc, pe ultimii 150 metri, Lazlo Galicz nu a mai avut răspuns asupra românului, care a câștigat medalia de bronz.

În continuare, întreaga asistență din Lima a așteptat o ultimă mostră a magiei absolute, pe care David Popovici a transformat-o într-o oarece obișnuință. Deja, la momentul ultimei reprezentații, încercarea de debut a maestrului acvatic era cu mult timp în spate. Pentru cursa celor 200 de metri pe același stil liber, obiectivul principal a rămas unul singur. Fără o opoziție viabilă, corecția finală a recordului competiției mondiale s-a oprit la 1.46.18, în condițiile în care marja a fost de exact 2 secunde și 8 zecimi față de următorul concurent clasat.

Ecartul pe care marele favorit reușește să îl creeze atât de simplu la un nivel nededicat seniorilor are legătură cu distanțele astronomice, dacă ne referim la înot. Însă, pentru a încheia o carieră a juniorilor cum rar se va regăsi în orice sport, mai era necesar un ultim pas. De aceea, oricât de important sau lipsit de echilibru ar fi un concurs din bazin, cei 100 de metri liber vor însemna permanent proba fără egal. Succesul înregistrat acolo va rămâne notabil, mai ales datorită oportunității pe care deținătorul recordului mondial o avea. Îmbunătățind marca absolută a probei stabilite anterior la Budapesta încă de la ștafetă, singurul om care a izbutit să coboare în multiple rânduri sub granița de 47 de secunde nu mai avea nimic suplimentar să arate.

Spre a deveni pentru a doua și ultima oară campion al lumii printre tineri, cel mai rapid sportiv tricolor nu a mai îmbunătățit vreun alt record al cronometrului. Deși nu s-a oprit la mai puțin de 47,07 (prestația inițială de la Lima), cele șase sutimi cedate în seara de duminică nu au însemnat decât un barometru inaccesibil celorlalți concurenți. Ex-iugoslavul Jere Hribar a încheiat la o unitate sub marja a două secunde și un sfert, pe cele două lungimi.

Popovici rămâne dublu învingător în orice probă non-olimpică pe distanță scurtă la care a participat. Performanțele individuale au sprijinit la maximum și câștigul colectiv, un puternic semnal al unei noi generații orientate spre succes și record.