Imperturbabil, David Popovici și-a apărat titlurile române ale anului trecut, contribuind din plin la un altul dramatic: la ștafeta 4 X 200 metri liber.

Dincolo de evoluțiile sale metronomice, răsplătite cu patru medalii de aur și una de argint, alți compatrioți au demonstrat din plin la ce nivel se pot ridica. Bianca Costea a fost responsabilă pentru o medalie individuală de argint, pe lângă strălucirea altor foarte tinere înotătoare.Însă, în cele din urmă, Vlad Stancu și evoluțiile sale de excepție pe distanțe lungi, începând cu titlul de la 1.500-liber, au purtat țara-gazdă către un total de nouă distincții, într-un periplu al bazinului memorabil.  

Categoric, vom sublinia dominanța drept atributul ce la un moment dat, va fi căutat de orice pretendent în sport. Puține ipostaze sunt reliefate și pot descrie real asemenea contexte. Însă, când ele sunt descoperite, creditul va trebui să meargă spre cel sau cei care dovedește abilități excepționale, impunătoare. Dacă producerea se va realiza, rămâne o chestiune de nuanță, ale importantelor surprize.

Actualmente, producerea lor se va recunoaște, în speranța transformării în confirmări. Elementul decisiv se construiește prin recunoașterea excelenței, întâlnite la un nivel aproape inimitabil. De aceea, individualitatea constructivă precum în disciplinele acvatice, are propriile atuuri. Influența nu va face decât să crească, pentru o națiune aflată acum în așteptarea noilor modele.

Dacă ultimele luni nu au fost suficiente pentru ca natația să realizeze creșterea în piramida sportului, atunci alte dovezi au venit indubitabil. Probabil, aspect vizibil și în cadrul transmisiunilor de televiziune, pentru mult vreme, spectacolul din bazin a fost lăsat prea des în afara atenției, fie și marginale. Două veri au reușit să schimbe total respectiva senzație, o realizare deloc ușoară în prezentul vitezei, inclusiv  în bazin. Într-o săptămână agitată, atenția s-a împărțit între alte scene de marcă, competițiile nu încetează din a încerca istoria simultan.

Am putea aminti, chiar dacă într-o nuanță de peste Ocean, că Sabrina Ionescu a egalat deja recordul prestațiilor de triple-double în baschetul feminin nord-american, la doar de 24 de ani. Un alt argument s-a înregistrat mai aproape de inima capitalei României. Ea a fost readusă la viața prezentului datorită semnificației natației. Incredibilele ascensiuni au fost direcționate în parte prin numele lui Robert Glință sau David Popovici, la nivel de percepție. Dar, privirile atente nu se puteau decât înmulți, în lumina unui viitor promițător.

Chiar dacă trebuie să reținem că țara noastră se bucură acum mulțumită celui mai în formă maestru al apei din întreaga lume, unghiul general merită extins. Datorită uluitoarei sale precocități, un proaspăt dublu campion mondial și-a putut continua ascensiunea inclusiv la nivelul inferior de vârstă. Conform regulamentelor oficiale ale disciplinelor acvatice, cei 17 ani ai sportivului devenit etalon absolut, reprezintă limita sub care putem surprinde aria Campionatele Europene ale juniorilor. 

Poate că o întrebare uluitoare pentru aproape oricare sport de performanță devine următoarea. La mai puțin de 15 zile după ce David Popovici și-a atins primul apogeu al carierei, o reîncărcare completă, a fost necesară pentru excepționalul bucureștean. Pe de altă parte însă, precum el însuși a reiterat-o motivația de a concura aproape de casă, în proximitatea propriului public, a devenit mai importantă decât orice alt detaliu referitor la eventuala oboseală. Sceptrul înotului a fost așezat actualmente pe moderna bază olimpică din Otopeni, care într-o manieră foarte rapidă, s-a transformat în principalul punct de atracție pentru spectatori.

Cu o delegație a gazdelor realmente bogată, juniorii tricolori aveau de gând să profite într-o manieră pozitivă de atitudinea liderului incontestabil al lotului.

Pe lângă a performa la standarde cât mai înalte, specialistul curselor scurte ale stilului liber și-a propus și un alt obiectiv: acela de a găsi buna dispoziție. Ideea că puternicul sportiv legitimat la Dinamo a plecat drept unic și incontestabil favorit în oricare probă individuală a devenit practic irelevantă. Mai important pentru publicul neutru era de observat care va fi impactul adus de Popovici în cazul celorlalte încercări pe echipe, unde și-a anunțat prezența.

Nu a fost nevoie de foarte mult timp pentru ca prezumția pozitivă să devină realitate. Explicația subliniază David a pătruns întâia oară în propriul bazin pentru runda de ștafetă a probei de 4 X 200 metri liber. Instantaneu, doar prin contribuția campionului de seniori în exercițiu, echipa României (completată de Vlad Stancu, Ștefan Cozma și Patrick Dinu), a fost principala favorită la succes. În ciuda faptului că, privind spre finală, Popovici a asigurat un avantaj de peste o secundă în fața oricărei opoziții, un succes memorabil nu a venit deloc ușor. 

Un plus enorm pe ultimul schimb a avut nevoie să fie găsit de Patrick Dinu, pentru ca o victorie dramatică să fie celebrată pe măsură și din tribune. Recuperarea formidabilă pe ultima turnantă a peste 60 de sutimi, a adus formația tricoloră la final cu doar opt unități în fața celei britanice. Extazul din Otopeni s-a regăsit încă din prima zi de competiție la cote maxime, dacă ne gândim că argintul din urmă cu un an de la Roma, a fost transformat în aur chiar într-un bazin autohton. Impulsionat și mai puternic – dacă mai era nevoie – de probabila cea mai dulce medalie a întregului periplu bucureștean – David Popovici s-a aflat doar la început.

În mod evident, el avea să domine fără vreun drept de apel întrecerea unde stabilise în iunie la Budapesta a cincea performanță din întreaga istorie a înotului. În întrecerea individuală de 200 de metri, tocmai datorită distanței mai lungi la stilul liber, s-a realizat cât de sus se poziționează ștacheta pentru adversari. Peste două secunde și două zecimi l-au separat pe român de secondantul Lorenzo Galossi, de-a lungul celor patru lungimi de bazin.

Cu cea dintâi distincție individuală apărată, atenția protagonistului s-a îndreptat spre o altă țintă colectivă, a ștafetei mixte de 100 metri liber. Ales încă o dată să deschidă întrecerea, Popovici a creat un avans uluitor în fața exponentului eventualului grup câștigător, Magda Boldizsár. Peste trei secunde de întârziere au fost remontate de colegii tânărului maghiar, cu precădere în rândurile feminine. După ce Bianca Costea nu a reușit să-i reziste vecinei de culoar, Nikoletta Pádár, Rebbeca Diaconescu nu a putut proteja avansul minimal de pe ultimul schimb, tricolorii mulțumindu-se cu medalia de argint.

Pe același drum, la individual, singura înotătoare care a participat la Tokyo pentru țara noastră, a izbutit să-și adune forțele coerent.

Într-o întrecere de mare dramatism, pe durata unei lungimi de bazin, Bianca Costea a oferit totul în speranța unei prime poziții, la stilul liber. Doar 12 sutimi au separat-o pe sportiva din Oltenia de Nina Jazy și o distincție supremă, pe cont propriu. Însă, o evoluție remarcabilă avea să fie urmată rapid de o alta, care pentru mulți pasionați, a reprezentat simbolul Campionatelor Europene.

Orice s-ar spune, în legături comparative cu încercările diferite, probele pe lungimea supremă, de 1.500 de metri se separă întotdeauna, atunci când urmărim o competiție de înot. Ca urmare, nivelul arătat odată cu prima încercare de către Vlad Stancu, s-a arătat de-a dreptul excepțional.

În cadrul unor distanțe enorme, aproape că manșele intermediare nu contează atât de mult, dar pe durata finalei, românul în vârstă de 16 ani și-a extins dominația la complet alte cote. Ecartul pentru cele 30 lungimi s-a oprit la șapte secunde fără o sutime (față de rezultatul de 15.05.47), echivalent unei superiorități rarisime pentru concurentul bucureștean într-un asemenea grupaj al vârstei. Mai precis, distanța câștigată în medie pe fiecare parcurs a depășit două zecimi de secundă.

Bătăliile spre celelalte două poziții pe podium au avut mai multă substanță, însă doar imaginea triumfului a contat pentru spectatorii români și Vlad Stancu, pentru o evoluție fără cusur. În continuare, spectacolul era departe de final deoarece cei mai în formă dintre competitori tricolori mai aveau țeluri de punctat.

În condițiile în care, cele mai tinere dintre concurente și-au îndeplinit obiectivele de atingere a finalelor, rezultatele viabile pentru medalii puteau să sosească tot din tabăra celor doi deja medaliați cu aur. Pentru David Popovici, în mare măsură, putem afirma că cea mai importantă provocare individuale a fost încercarea de la 50 de metri liber.

Dinamovistul a fost conștient că nu este un real specialist al distanței celei mai scurte curse, însă a găsit aceeași forță pentru a cuceri fără probleme întâietatea. Desigur, completarea nu putea veni decât prin stabilirea unui nou record național al juniorilor, 22,16. Într-o finală declanșată cu un start pozitiv a adus un ritm grozav și o diferență finală de aproape patru zecimi, oricum una enormă în fața croatului Jere Hribar. Mai important, pe acesta din urmă, doar două sutimi de secundă l-au separat de ocupantul poziției a treia, lucru ce demonstrează din nou cât de mare se prezintă marja dintre multiplul campion mondial și restul plutonului.

Între timp, Vlad Stancu se pregătea pentru a doua cea mai lungă distanță din înot, însă în cadrul celor 800 de metri liber, Lorenzo Galossi s-a dovedit imposibil de lăsat în spate. Italianul a fost hotărât să nu mai scape oportunitatea unui prim titlu individual în bazinul olimpic bucureștean. Stancu a sosit fără nicio dificultate în spatele său pentru a-și asigura o primă medalie de argint, diferențele fiind mari între ocupanții podiumului.

Treptat, apropiindu-ne de ultimele stagii competițional, un singur sem figurativ al exclamării mai lipsea de punctat. În privința probei regină, David Popovici a fost pregătit să încheie un calup minunat cu ultima reconfirmare. Atmosfera duminicală s-a arătat de excepție, menită să anuleze orice posibilități pentru apariția oboselii în dreptul eroului local. Rundele preliminare acontării unei a cincea medalii totale de aur au fost transpusă cu bine, cuantumul total demn de record așteptând cel din urmă episod.

Aflat pe cont propriu în competiția decisivă, deja multiplul învingător la Otopeni nu a dorit să ofere deloc emoții publicului. Cronometrul s-a oprit pentru ultima dată în dreptul său după, opoziția fiind neputincioasă pentru cea mai mare parte a întrecerii. Prima întoarcere nu a avut vreo emoție, în condițiile în care Jacob Whittle a fost singurul care a menținut o relativ decentă distanță. Totuși, capătul cursei a semnalat un timp de 47.69, superior cu aproape o secundă față de cea a concurentului britanic, invins în mai multe ipostaze ale săptămânii, precum toți ceilalți adversari ai lui David. 

Finalmente, până când imnul tricolor a răsunat pentru ultima oară, emoțiile s-au declanșat mai vizibil, la capătul unui parțial incredibil pentru fenomenul care și-a încheiat cu bine ultima sarcină de junior a carierei. Ulterior, ca un ultim act realmente excepțional, Vlad Stancu nu a renunțat la ultima sa oportunitate. Într-o finală 400 de metri liber dominată aproape în integralitate de același Lorenzo Galossi, românul și-a păstrat pur și simplu resursele pentru momentele decisive. 

Urcând tot mai serios pe fiecare traversare, reprezentantul nostru a izbutit să atingă panoul final cu un timp egal polonezului Krzysztof Chmielewski. Drept consecință, medalia de bronz a unei întreceri memorabile nu a mai fost acordată, locul secund al lui Vlad punctând medalia sa cu numărul patru, pentru o contribuție enormă asupra totalului națiunii organizatoare. Proaspătul dublu vicecampion european a consumat un nivel atât de ridicat al energiei, încât a avut nevoie de o asistență mai amănunțită, la capătul ultimei competiții.

La capătul câtorva dintre cele mai aglomerate zile din ultima perioadă a sportului autohton, natația a conturat ritmul în care se poate obține succesul. Ținând seama de așteptările inițiale, atrase în principiu de către David Popovici, competiția supremă continentală a juniorilor, a evidențiat multe alte nume pentru care potențialul nu pare deloc limitat. Dimpotrivă, fluxul figurat din bazin tinde să crească enorm, după o experiență închisă aproape de vârful piramidei medaliilor, la Otopeni.