Așa cum ne putem reaminti cu plăcere, în urmă cu mai puțin de două sezoane competiționale, cei mai promițători dintre tinerii jucători români începeau un parcurs ce a rămas întipărit în memoria colectivă a împătimiților fotbalului din țara noastră.

Pornind mai degrabă fără vreo presiune serioasă, ținând cont și de circumstanțele rarisime ale obținerii calificării în Italia și San Marino, prestațiile lor s-au ridicat către cote grozave, în fața celor mai temuți dintre rivali. Brusc, valoarea pură a unui viitor transfer nu a mai contat atunci când forța grupului, dar și sclipirile individuale făceau diferența împotriva reprezentativelor Franței sau Angliei. Clipele imposibil de îndepărtat din amintirile celor implicați emoțional rămâneau centrale în ideea unei dorințe mai ridicate de performanță. În sensul respectiv, înfrângerea amară suferită la Bologna contra Germaniei în semifinalele turneului final continental din 2019 a servit drept motivație pentru ca astfel de ipostaze avansate să nu rămână deloc singulare.

Indiferent de modul în care performanța imensă a reprezentativei de tineret era obținută în Peninsulă, roadele progresului perpetuau în a fi evidențiate. Cultura efortului colectiv și a voinței interumane a fost preluat de către atleții rămași în bazinul aferent competițiilor sub 21 de ani și transmisă către noii combatanți ai viitorului capitol, programat a fi desfășurat în Slovenia și Ungaria. 

Parcursul preliminar până la Campionatul European de Tineret a inclus și episoade mai puțin fericite. Dar trecând rapid peste ele, campania se încheia cu bine, după o dispută cu un final mai puțin convențional al partidei de la Ploiești. Una dintre diferențele semnificative ce puteau fi scoase în evidență era, pe lângă modificările normale de efectiv (în frunte cu cea a căpitanului din periplul italian, Ionuț Radu, ineligibil de-acum înainte), tehnicianul principal. Mirel Rădoi îi lăsa locul lui Adrian Mutu pentru a putea prelua reprezentativa de seniori, la startul precedentei tentative de calificare către EURO 2020. Briliantul izbutea să mențină competitivitatea vestiarului către intensitatea sperată de majoritatea publicului larg.

Noi protagoniști își făceau apariția în ceea ce privește contribuția imaginativă, iar scopul final era în cele din urmă bifat de pe poziția a doua în propria grupă preliminară. Ecuația avea să evolueze mult în gradul de dificultate, ținând cont că principalele forțe continentale remarcau în reprezentativa U21 României - participantă garantată la Jocurile Olimpice datorită recentelor performanțe - o reală provocare. 

Potrivit așteptărilor, sorții tragerii efectuate în iarna anului precedent indicau noi obstacole complicate în faza primară a grupelor Campionatului European din 2021. Abordarea inovatoare propusă de forul continental, aceea de organizare a competiției în două etape distincte calendaristic însemna că primele formații clasate (inclusiv din seria României, alături de Ungaria, Germania și Țările de Jos) vor putea concura pentru gloria finală abia de la sfârșitul lunii mai. Până atunci, ele urmăreau să își merite locul în fazele superioare, pe care naționala tricoloră le țintea din nou fără ezitare. 

Întreaga dispunere a Grupei A a fost atribuită către capitala Ungariei, iar primul adversar al reprezentativei noastre se prezenta sub titulatura (cu) care va intra în obișnuință din prezent: Țările de Jos. Reprezentativa asociată formulării mandarinei mecanice s-a reafirmat încă o dată în ocazii grandioasă, cimentându-și portretul unei adevărate pepiniere a talentelor. Precum este deja cunoscut, gândirea batavă a fotbalului se baza întotdeauna pe o filosofie constructivă, de atac, în care fiece membru al formației să-și dedice efortul creării vitezei de joc în teren. 

Având sub conducere exponenți valoroși ce evoluează deja la echipe celebre din afara campionatului intern, Erwin van de Looi își propunea să înceapă aventura maghiară cu o prestație dominantă. În schimb, indiferent de valoarea teoretică dintr-o perspectivă financiară cumulată, considerată inferioară, naționala României demonstrase de multe ori în trecut că formează un nucleu solid al dorinței, amplificat cu succes prin propriile calități individuale remarcabile.

Adrian Mutu opta, la rândul său, pentru o formulă ofensivă, construită mai mult în jurul vitezei de reacție pe flancuri. Întotdeauna se remarcă ideea conform căreia partida de debut a unui turneul final poate fi tratată mai prudent. Totuși, evidențele tactice urmau să se confirme apoi și pe gazonul Bozsik Aréna către direcția unor zeci de minute deschise oricărui rezultat. 

Emoția momentelor imnurilor de stat s-a dovedit a fi una pozitivă pentru ambele formații, în ideea în care partida inaugurală a seriei prime din cadrul Campionatului European debuta foarte activ într-o seară continentală cu un număr ridicat de reușite. Pentru a susține ipoteza respectivă, atleții batavi și-au asumat rapid capitolul menținerii balonului în posesie. Păstrând inițiativa în terenul advers, tinerii olandezi au fost primii care să-și creeze situați periculoase de a marca, susținute prin atacuri poziționale. Cu toate acestea, senzația startului înfruntării era că pericolul pândea în orice moment la ambele porți, dispozitivele defensive arătând o așezare largă. Contrele tăioase erau, prin asociere, temute de către ambii selecționeri, dar riscurile se arătau asumate. Olimpiu Moruțan a fost artizanul a două incursiuni periculoase către careul advers. Execuțiile talentatului mijlocaș anunțau intențiile tricolore de a presa pentru deschiderea rapidă a scorului, aspect nereușit însă nici de către Andrei Ciobanu. 

Ulterior, plusul înregistrat de reprezentanții Țării Lalelelor se materializa în numeroase faze fixe, prin intermediul cărora buturile lui Andrei Vlad erau amenințate deopotrivă. Dani de Wit și reluarea sa din plonjon anticipau evenimentul consemnat în minutul 16. Cornerul executat de către Justin Kluivert era transformat perfect în gol de către Peer Schurs. Execuția fundașului lui Ajax consemna un interval superior al batavilor, la care tricolorii aveau nevoie să riposteze prompt. Dovezile unității și combativității etalate de formația română s-au ilustrat în foarte multe antecedente, în care putem aminti evoluția scorului din jocul decisiv contra Danemarcei. Replica asupra deschiderii scorului se materializa aproape instantaneu și la Budapesta. Pătrunderea curajoasă a lui Alex Mățan se solda cu acordarea unei lovituri libere centrale. Andrei Ciobanu își formase deja o plăcută reputație la capitolul traiectoriilor de generic, evoluând în tricourile Viitorului. Execuția sa a găsit proximitatea vinclului porții unui Kjell Scherpen rămas fără șanse realiste de a interveni. Astfel, o realizare grozavă anula un avantaj psihologic al tabelei ce putea deveni important pentru atleții echipați în negru complet. Seara de miercuri aducea schimbări rapide ale inițiativei.

Cu scorul reechilibrat, olandezii încercau să-și reasume la fel de rapid controlul înfruntării. Dominarea teritorială majoră urmată reușitei egalizatoare nu s-a materializat conform speranțelor batave. O nouă reluare cu capul din interiorul suprafeței de pedeapsă a lui Dani de Wilt trecea pe lângă poarta adversă. Raportul posesiei se acutiza tot mai mult în favoarea formației batave, rata depășind chiar 70 de procente până la pauza întâlniri. Acceptând termenii impuși de adversari, grupul pregătit de Adrian Mutu conserva paritatea la capătul primelor 45 de minute. Speranța unui rezultat pozitiv se evidenția atunci chiar și într-o remiză. La fel de adevărată rămânea perspectiva fotbalului contemporan din care simplul control al balonului nu era nici pe departe suficient în obținerea unui avantaj hotărâtor. În baza premisei respective, oricare direcție a înfruntării Grupei A putea fi relevată de-a lungul părții secunde interiorul unei valoroase arene, ce nu putea oferi și aportul fizic al suporterilor. 

Intervalul secund demara în mare parte pe aceleași coordonate pe care cel precedent luase sfârșit. Echipa asociată Olandei utiliza foarte mult presiunea pe flancul drept, forțându-și adversarii să rămână grupați majoritar în propria jumătate. Pe măsură ce cronometrul se scurgea, tensiunea întâlnirii își făcea simțită prezența mai ales din punctul de vedere al batavilor, considerați favoriții serii incipiente. În paralel, vicecampioana continentală de tineret își extindea avantajul asupra formației gazdă, Ungaria. Drept urmare, o reușită venită pe finalul jocului trupei lui Adrian Mutu ar fi putut simplifica enorm calculele ulterioare jocului contra Țărilor de Jos. Către intrarea în ultimele 25 de minute, oportunitățile importante au fost bifate din nou pentru ambele combatante. Acțiunile ofensive repetate au dus la șutul bine plasat expediat de Teun Koopmeiners. Andrei Vlad respingea exemplar ceea ce urma să rămână principala ocazie de gol olandeză a reprizei finale. Dincolo de jumătatea intervalului subliniat, lucrurile aveau să se balanseze către poarta unui goalkeeper de o înălțime impresionată, 2,04 metri. 

Minutul 66 aducea prima lovitură de colț a formației lui Adrian Mutu. Centrarea perfect furnizată în mijlocul careului era reluată pe măsură de către Laurențiu Pașcanu, dar intervenția lui Kjell Scherpen se ridica la ștacheta propriului gabarit. Pe fondul șansei create, românii și-au exercitat mai concret curajul și disponibilitatea de a prelua frâiele confruntării. Ajutorul venit de pe banca de rezerve a rezultat în energie suplimentară în fazele de presing susținut. Atât Răzvan Oaidă, cât și Cătălin Itu sau Adi Petre și-au adus contribuția semnificativă la pe un final de joc pozitiv. 

Același Andrei Ciobanu a căutat să rescrie istoria printr-o nouă lovitură liberă transformată. Portarul olandez a putut anticipa mult mai bine direcția balonului, neavând niciun fel de problemă, în minutul 82. Presiunea către treimea opozantă continua aproape nestăvilit, tinerii briliantului dejucând cu mai mult succes orice tentativă de declanșare a contrelor. Cătălin Itu putea profita de momentumul favorabil creat datorită aglomerării eficiente a spațiilor. Balonul l-a găsit pe mijlocașul lui CFR Cluj într-o postură grozavă. Șutul său expediat nefericit cu șpițul piciorului drept a poposit (de la aproximativ 17 metri) în brațele lui Kjell Scherpen. Portarul lui Ajax urma să mai fie întrebuințat serios în prelungiri de către unicul rival care îl învinsese anterior. 

Un șut respins vertical i-a poziționat ideal balonul lui Andrei Ciobanu, a doua sa tentativă de la marginea careului fiind respinsă perfect peste bară. Șansa victoriei apărea meritat în minutul 90+2 pentru o echipă ce reușise finalmente să-și impună ritmul în partea inferioară a unui joc în care resursele de energie consumate au fost imense. Rezultatul final a rămas cel înregistrat la capătul primelor 20 de minute, 1-1. Optimismul în privința partidei secunde în compania Ungariei era exprimat vocal de autorul reușitei serii după ce formația olandeză a fost ținută în echilibru, la capătul unui duel antrenant. Aspectele pozitive le neutralizau în final pe cele mai puțin reușite, ecuația către careul de ași rămânând deschisă și chiar favorabilă.

Naționala de tineret a României începe cu încredere a doua campanie continentală consecutivă, după experiența fabuloasă trăită în iunie 2019. Modul în care primul joc a evoluat oferă perspective pentru numeroase speranțe, dar și îmbunătățiri proporționale cu miza finală a Campionatului European. Abilitatea de regrupare, a consistenței, îmbinată cu desăvârșitul talent a făcut ca evitarea unei înfrângeri să fie asigurată. Astfel, doi pași la Budapesta ar mai fi necesari pentru atingerea primului obiectiv.