LIVE TEXT

Florin Șari, Federația Română de Fotbal: Memoria ține de spiritualitate, dar și de materialul pe care noi avem inspirația de a-l colecta din trecut și de a-l transfera de la o generație la alta.

Obiectivele proiectului:

Primul obiectiv: elaborarea unor materiale educative pe care să le poată utiliza profesorii de istorie, profesorii de educație fizică, precum și cei de educație civică în lecții de recuperare a memoriei, de reconciliere cu trecutul, utilizând istorii din fotbal.

Acest manual a fost elaborat și este disponibil pe site-ul proiectului.

Al doilea obiectiv a fost elaborarea unui ghid de politici publice prin care autoritățile și diverse entități interesate au indicate niște repere prin care se poate face acest demers de recuperare a istoriei.

Enikő Lacziko, secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice

•  Pentru a gândi politicile publice - trebuie să pornim de la trăsăturile esențiale care definesc sportul. "Ce este sportul? De ce-l facem?" Sportul este fundamental social. Este deopotrivă un ansamblu de reguli.  Elementul de competiție face parte integrantă din sport. Chiar și când facem jogging, ne comparăm cu alții sau cu alte etape parcurse. Pornim de la componenta socială. Este un domeniu al emoțiilor. Emoțiile se leagă de memorie - asta spun toți psihologii.
• Emoțiile pe care le simțim când susținem o echipă, când jucăm fotbal sau orice alt sport ne leagă de comunități, de locuri. Când memoria afectivă devine suficient de puternică, ea devine o parte a identității noastre. Nimeni nu s-a gândit să facă o arheologie a sportului. Dacă vorbim de scopul pe care-l urmărim în viitor - dincolo de obiectivele cuantificabile (număr de medalii, număr de competiții școlare, activități de sport de masă).
• Dar mai sunt acele componente de comunitate, rol de agregator - nu este ușor să îl prinzi într-o strategie, să îl cuantifici. Când îl cuantifici, nu e suficient să numeri bazine la nivel național - ci felul în care servește o comunitate. Cum oamenii vin împreună, cum fac ca acel loc să le aparțină lor, ca o comunitate.
• Aceste aspecte pot fi mai greu de inclus în strategia națională, însă memoria poate fi explorată ca parte a strategiilor dezvoltării locale.
  

Sergiu Laurian Lupu – Institutul Elie Wiesel – Recuperarea memoriei fotbalului românesc

Subiectul merită tratat și prin prezența minorităților.
Combaterea a rasismului, a antisemitismului. Se impune din primii ani de educație, într-un climat de empatie, cu o gândire critică. Divergențele pot fi rezolvate printr-o comunicare nonviolentă.

Pentru a-l cita pe Ellie Wiesel, fără memorie nu există cultură. Fără memorie nu ar exista nici societate, nici viitor.
Memoria este însă selectivă. Această selectivitate este egală cu minciuna prin omisiune. Creșterea climatului de înțelegere și toleranță.

Teme importante:

• o nouă lege a sportului, condiții stimulatoare de sponsorizare

• regândire a programei
• reevaluarea bazelor școlare
• regândire a cluburilor școlilor
• încurajarea școlilor de a-și consolida identitatea
• centru cu public iubitor de fotbal.

Dacă fotbalul face istorie, în aceeași măsură și istoria face fotbal. Să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de treabă. Sunt o serie de studii de fezabilitate și mai puține proiecte de execuție.

Frustrarea publicului apare și din cauza unor rezultate sub nivelul dorit.

Florin Șari: Este un privilegiu pentru noi să ne implicăm în Cupa Diversității, care are mare succes.

Am făcut o cercetare cu privire la echipa națională de fotbal din interbelic; e cel mai bun exemplu de diversitate - regiunile au dat viață acestei echipe; extrem de interesantă originea lor etnică. Era un mix de etnii, avea o diversitate etnică, precum și o diversitate profesională. O bogăție pe care noi, România, am avut-o și pe care merită să o recuperăm.

Da, este foarte important să urmăm cu determinare obiectivul de toleranță zero față de orice formă de extremism, radicalizare. Sportul să fie liber de extremism, să fie liber de orice tentativă de politizare.

Profesorul Stănescu a propus realizarea unui muzeu al fotbalului.

Elena Giurgiu: Fotbalul féminin nu este așa de bine promovat. Am aflat că există fotbal la 18 ani, astfel încât m-am îndreptat spre handbal.
A fost primul club de fotbal în Baia-Mare. Fotbalul feminin s-a dezvoltat, sub multe jucătoare cre iubesc acest sport.
Mi-am propus să îmi fac propriul club de fotbal pentru fete.

***

Tema discuției: cum poate fi folosită istoria locale a fotbalului în educația școlară și a tinerilor - abordări inovative, instrumente, perspective.

Dezbaterea face parte din proiectul Football Makes History, proiect propune colaborări inovative pentru educația școlară și a tinerilor prin prisma istoriei fotbalului local, pentru a sprijini incluziunea socială și diversitatea.

Programul dezbaterii Cultura memoriei în fotbal. Abordări, instrumente, perspective

Când? 10 decembrie 2021, între orele 13:00 – 15:00

Unde? online (evenimentul se va desfășura la Muzeul Sportului din București și va transmis live prin platforma ZOOM)

Program

• Valentina Mălîia, director Muzeul Sportului – Introducere și prezentare muzeu
• Florin Șari, manager responsabilitate socială FRF – Prezentare proiect ”Football Makes History”, introducere în tematică, moderare
• Enikő Lacziko, secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice – Analiză critică asupra politicilor publice propuse în cadrul proiectului FMH
• Sergiu Laurian Lupu – Institutul Elie Wiesel – Recuperarea memoriei fotbalului românesc
• Cristian Ghiță, subsecretar de stat, Ministerul Tineretului – Rolul culturii memoriei în consolidarea valorilor sportului
• Siegfried Thiel, redactor-șef Banater Zeitung – Istorii ale fotbalului bănățean Dezbatere pe marginea instrumentelor care pot fi utilizate în demersul de recuperare a memoriei fotbalului / sportului și în reconcilierea cu trecutul (60 de minute)
• Concluzii