Lumea fotbalului, dar și a sportului în general, e tot mai influențată de schimbările climatice, dar poate și avea un rol în îndeplinirea obiectivelor de mediu propuse de Uniunea Europeană (atingerea neutralității climatice până în 2050), au spus participanții la dezbaterea „Fotbal: O pasă strategică pentru un mediu sustenabil”, organizată săptămâna aceasta de către Federația Română de Fotbal și EURACTIV.ro.

Reprezentanți ai FRF, Ministerului Sportului, ai mediului academic sau instituțiilor europene au vorbit despre punctele de întâlnire dintre fotbal și dezvoltare durabilă, despre cum se pot organiza evenimente sportive mai prietenoase cu mediul, dar și despre cum se împarte responsabilitatea acestor inițiative între actorii implicați în fenomenul sportiv.

Organizațiile sportive

Organizațiile sportive au, în mod evident, un rol important în a integra în activitatea lor practici de sustenabilitate – de la felul în care-și organizează propria activitate, la infrastructura sportivă și evenimentele pe care le organizează, la exemplul pe care-l oferă fanilor și practicanților. 

„Noi ne vedem responsabili pe mai multe paliere”, a spus Florin Șari, manager de responsabilitate socială și bună guvernanță al Federației Române de Fotbal, care a oferit câteva exemple de bune practici rezultate din proiectul Life Tackle și din organizarea EURO2020 la București.

„Desigur, cel mai evident palier este acela al reducerii emisiilor cu efect de seră, pentru că impactul transportului asupra mediului e foarte important, când vorbim de evenimente sportive majore. Dar mai sunt alte aspecte care privesc sustenabilitatea și care intră în zone extrem de fine ale planificării unui eveniment sportiv major. Mă refer, de exemplu, la reutilizarea unor materiale – nu doar la reciclarea lor, ci la acest concept de second life. Mă refer apoi la tehnologiile pe care le utilizăm atunci când punem în scenă evenimente sportive majore. Iarăși foarte important pentru noi e aspectul consumului de energie, al clădirilor și al instalațiilor care funcționează pe un stadion: nocturnele, de exemplu, instalațiile de climatizare. Vom ajunge și noi acolo, să avem stadioane climatizate?”

Mai ales în cadrul structurilor sportive mari, profesioniste, această responsabilitate ar trebui să se vadă și în pregătirea unor specialiști în domeniul sustenabilității, a spus Lucian Mircescu, fost lider al delegației României pe sport, în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. E nevoie de persoane responsabile de acest sector, care să știe cum să implementeze și să gestioneze astfel de proiecte, a spus el, oferind un exemplu din zona infrastructurii sportive:

„Dotăm un stadion cu niște capacități de producție de energie electrică, ne gândim la cea regenerabilă. Lucrul ăsta transformă automat respectiva entitate sportivă în ce s-a numit prosumator, adică și produce, și consumă. Asta presupune un anumit tip de comportament, e ceva diferit de un consumator casnic, care așteaptă să vină o factură la sfârșitul lunii. Dacă produci, înseamnă că te integrezi într-o piață, vinzi, te interesează ce se întâmplă cu piața. Atunci, poate ești interesat să instalezi și un sistem de baterii. De lucrurile astea trebuie să fie cineva interesat, cineva care să știe să le gestioneze.”

Aplicabilitatea unei astfel de măsuri poate fi extinsă și în zona transporturilor, mai spune Mircescu: existența unor stații de încărcare la stadioane ar putea oferi o sursă de alimentare pentru mașinile electrice, tot mai răspândite.

Nevoia unui management mai eficient și mai bine pregătit în zona sustenabilității a fost subliniată și de Thomas Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sportului: „Sunt unele zone unde nu contează atât de mult banii cât contează managementul. Cred că un bun manager ar putea să se ocupe mai mult și de partea asta, de managementul mediului. Ar trebui investit în pregătirea unor oameni în domeniul acesta.”

Autoritățile publice 

În România, ca și în alte țări, multe construcții sportive sunt însă susținute din bugetul public, astfel că e în responsabilitatea autorităților publice să se asigure că acestea îndeplinesc criterii de sustenabilitate, spune Lucian Mircescu. „Din punctul meu de vedere, asta poate fi o oportunitate, pentru că nu depinzi de un buget privat, care are anumite constrângeri financiare, ci ține de un buget public care poate fi orientat către promovarea unei agende de mediu; astfel încât să nu spunem că e prea costisitor să instalezi un gazon hibrid sau o nocturnă cu LED. Ne putem gândi și la pompele de căldură, care sunt foarte scumpe momentan, dar în opt ani poți recupera investiția și să-ți acoperi consumul.”

„E nevoie de acțiune, ori pentru acțiune e nevoie de responsabilitate, și cred că fiecare își știe rolul aici, dar în special aș sublinia responsabilitatea autorității publice centrale. Ele sunt cele care dau tonul, ele oferă stimulentele astfel încât mișcarea sportivă să-și poată dota infrastructura sportivă într-o manieră prietenoasă cu mediul, ele pot să influențeze consumatorii de sport să aibă un comportament compatibil cu o agendă de mediu.” (Lucian Mircescu)

• Consumul de energie. „Din punctul nostru de vedere, înlocuirea nocturnelor clasice cu nocturne cu LED e o investiție absolut rezonabilă și care aduce beneficii și în viitor.” 
• Digitalizarea și tehnologizarea stadioanelor, majoritatea învechite
• Instalarea de gazoane hibrid, „a căror durată de viață și calitate este semnificativ superioară gazoanelor naturale sau sintetice”.

Multe dintre bazele sportive sunt în administrarea Ministerului Sportului, care are în plan un proces de digitalizare, a spus secretarul de stat Thomas Moldovan: „Asta înseamnă montarea unor senzori care să te anunțe înainte să se umple pubelele de gunoi, în așa fel încât să primești o notificare cu privire la volumul și tipul deșeurilor și unde trebuie să plece. Avem în vedere montarea unor senzori pe partea de economisire a gazului și curentului. Evident și partea de digitalizare e foarte importantă, să eliminăm circuitul acela fizic al documentelor. Tăiem păduri întregi pentru a plimba niște hârtii. Cu ajutorul tehnologiei, putem contribui decisiv la protejarea mediului.”

Tot ministerul poate include în criteriile de finanțare a federațiilor sportive principii de sustenabilitate. „Finanțarea federațiilor se face în baza unor metodologii, care anul acesta în premieră pune un accent foarte mare pe transparență: o federație care cere bani publici trebuie să îndeplinească anumite criterii de transparență. Pe viitor putem lua în calcul ca unele dintre criteriile acestea să fie despre a integra gândirea ecologică în felul în care aceste organizații sportive organizează evenimente”, a spus Cristian Ghiță, fost subsecretar de stat în MTS, prezent și el la discuție.

„Bazele sportive, într-un plan urbanistic, sunt considerate spații verzi. Așadar sportul, mediul și natura sunt foarte strâns legate și trebuie să construim pe această bază o idee ca sportul să fie un vehicul pentru gândirea omului sănătos și sustenabil pe termen lung” (Cristian Ghiță, Ministerul Sportului)

Despre susținerea financiară pe care o poate oferi Uniunea Europeană a vorbit Nicu Ștefănuță, membru al Comisiei de Mediu din Parlamentul European: „La nivelul UE avem acest val de renovare, cotat cu 120 miliarde euro pentru următorii șapte ani, care vizează clădiri de interes public exact pe aceste componente, să fie sustenabile din punct de vedere energetic, termic șamd. De acest val al renovărilor trebuie să beneficieze toate clădirile de interes public, inclusiv stadioanele.” 

„Pe digitalizare se investesc miliarde bune, acolo nu văd o problemă în definirea activității sportive și a locațiilor sportive ca un obiectiv. Iar în ce privește gazonul hibrid, înverzirea în general a orașelor este o mare prioritate a POR (Programul Operațional Regional), sper să aibă aplicabilitate și pe acest nivel sportiv”, a mai spus eurodeputatul.

Responsabilitatea colectivă

Dincolo de rolul fiecărui actor, responsabilitatea față de o temă așa importantă rămâne una colectivă, a concluzionat Florian Nuță, prorector al Universității Danubius din Galați: „Trebuie să ne pese. Pornind de la a ne păsa, trebuie să ne identificăm fiecare rolul și apoi să găsim măsurile necesare pe care să le aplicăm. S-a discutat mult despre investiții. Investițiile înseamnă bani, banii vin din activitate economică, care are un impact foarte mare de mediu. Trebuie să facem echilibristică între a face bani în mod responsabil și a-i duce și în zona de protecție a mediului. Pentru că mediul nu are niciun sindicat care să-l reprezinte. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să reprezentăm mediul și să-l înțelegem așa cum este: dătător de viață, atât pentru noi cât și pentru generațiile care vin.”

„Evenimentele sportive nu sunt izolate de efectele schimbărilor climatice, dimpotrivă. E din ce în ce mai greu pentru sportivi să nu resimtă efectele lor pe teren, și cred că asta va influența generații întregi de sportivi și posibili sportivi. Noi când ne gândim la schimbările climatice ne gândim în mod egoist doar la noi. Eu mă gândesc la fiica mea, care are 2 ani și în 2050 va avea 30 de ani. 2050 e o perspectiva foarte apropiată, pentru copiii noștri acești ani nu sunt ani teoretici, ci ani reali.” (Nicu Ștefănuță, eurodeputat USR)