După ce a lăsat în spate emoțiile debutului în sferturile de finală, tenismena cu origini române a dominat meritoriu și prima ei dispută contra proaspetei campioane olimpice, Belinda Bencic. Rămânând în continuare fără vreun set cedat, britanica de 18 ani este deja autoarea celui mai lung parcurs din întreaga istorie a US Open, cu opt victorii acontate, incluzându-le pe cele din calificări.

În cazul turnirurilor de mare anvergură, posibilitățile fabulosului se înfiripă cu o mare rapiditate. În fiecare probă individuală, 128 de participanți obțin formal dreptul de a se implica în ecuația tenisistică, iar, uneori, dintre ei se pot alege călătorii ale căror figuri primordiale sunt încă puțin cunoscute. Totuși, până la punerea în practică, rămâne un drum foarte lung, pe care doar câteva nume au demonstrat că îl pot parcurge. 

În cazul conexiunii speciale pe care larga analiză anterioară o deține cu New York City,  multe aspecte ar merita analizate. Însă, important de menționat este că cea mai cunoscută metropolă a Statelor Unite prinde viață literalmente cu ajutorul personajelor care vin din spate, oferind o nuanță unică principalului eveniment tenisistic de peste Oceanul Atlantic. 

În 2021, aspectul ambelor tablouri principale de concurs erau departe de asemănările obișnuite încă dinainte ca startul propriu-zis să aibă loc. Absențele de maximă importanță ale lui Roger Federer și Rafael Nadal, au pus amprenta asupra unui singur nume, ce trebuia să se confrunte cu orice provocare. Novak Djoković a trecut deja prin numeroase încercări, teoretic niciuna neputând însă să se compare celei lui Matteo Berrettini. Însă, până când drumul sârbului și-a depășit următorul obstacol, alte capitole de excepție au fost completate, tocmai datorită unei bătălii feminine rarisime, destinate surprizelor. 

Aspectele neașteptate nu s-au limitat la părăsirea treptată a competiției de către o parte importantă a principalelor favorite, ci au mers mult mai departe. Modalitatea prin care foarte tinerele combatante au reușit să se exprime pe teren devine o temă recurentă, ce s-ar părea că va mai fi abordată în latura feminină a jocului pentru un timp îndelungat. Abilitățile păstrării concentrării de-a lungul perioadelor majore reprezintă o importantă problemă în prezent. Totuși, vedem cum câteva dintre marile revelații ale campaniei reușesc să stăpânească grozav necunoscuta respectivă.

Întrebându-ne în urmă cu aproximativ trei luni, dacă numele Emmei Răducanu ar apărea în cadrul respectivei întrebări, răspunsul ar fi avut mult dubii. Explicația simplă a mai fost reiterată și cu alte ocazii. Începutul lunii iunie ar fi remarcat o tânără cu mult potențial, care încă își aștepta debutul absolut în cadrul competițiilor oficiale. De asemenea, însă, cei care au putut-o remarca pe insulara născută pe tărâm canadian, au notat rapid un nivel aparte al combativității. Vedem cum, prezentul se confirmă faptul că prezența de excepție la All England Club, întreruptă nedorit, a declanșat doar începutul ascensiunii sale.

Foarte interesant s-a arătat și o mărturisire importantă a atletei cu origini româno-chineze, conformă în legătură cu prima ei călătorie voluminoasă dincolo de granițele Regatului Unit. Nimeni nu îi putea anticipa precis durata, mai ales dacă ne gândim la istovitoarea provocare a competiției de nivel challenger din Chicago, finalizată doar în ultimul act. Apoi, îmbarcarea spre Flushing Meadows a avut loc cu încredere, în ciuda înfrângerii din Orașul Vânturilor. Având deja experiența confruntărilor ale adevăratelor mize, ea nu a permis absolut niciunei manșe asociate rundelor de calificări să scape de sub control. 

Singurul context ce poate fi catalogat drept o scurtă excepție a fost înregistrat grație eforturilor lui Mariam Bolkvadze. Georgiana a reușit să împingă manșa secundă a disputei preliminare către prelungiri, nemaiputând să reziste ulterior. Importanța reamintirii detaliului tocmai evocat rezultă din notorietatea numelor (net superioară gruzinei) pe care Răducanu a izbutit să le devanseze apoi mult mai clar.

Odată cu disputa contra lui Stefanie Vögele, totul a părut să acceseze un nivel diferit al concentrării și fascinației. De-a lungul următoarelor zile, a părut că orice moment ce putea fi surprins ca potențial sensibil a fost înlăturat rapid, contra unor adversare care ar prezenta creșterea progresivă a valorii, privind nu doar către ierarhii provizorii, cât spre forma de moment.

Dispoziția lui Shuai Zhang s-a arătat mai deschisă în a-i încerca să îl facă față britanicei, decât a făcut-o Sara Sorribes Tormo, spre exemplu. Una dintre jucătoarele ce se bazează integral pe rezistență a suferit înfrângerea carierei, ținând seama de amploarea și circumstanțele tabelei. Ajunsă pe suprafața celui mai mare stadion al întregii planete, Răducanu a bifat încă o dată ținerea corectă în frâu a emoțiilor, Shelby Rogers, în paralel, arătând prea multă neputință sportivă, după ce ea izbutise eliminarea lui Ash Barty, la capătul rundei precedente. 

Ajungând spre un inventar realizat puțin prematur, jucătoarea rezidentă în regiunea Kent cedase în drumul spre sferturile de finală, doar 15 game-uri. Pentru a încerca să subliniem cât de greu tangibile ar fi asemenea repere pentru orice alt jucător, a spune că reprezentanta Angliei cu rădăcini autohtone vine din calificări, parcă devine insuficient. Bineînțeles, la mijlocul tuturor acestor repere ale cifrelor, o explicație veridică tot mai putea fi luată în calcul, neglijând pentru moment vârsta Emmei. 

În întreaga și scurta sa carieră, ea nu înfruntase vreo exponentă care să facă parte minimum din topul 20 WTA. Zestrea avea să se schimbe în sferturile de finală pentru a treia jucătoare ce a ajuns acolo din afara tabloului principal. Pentru a face pasul spre o premieră absolută a respectivei statistici, Belinda Bencic i-a stat în cale. Campioana olimpică a Țării Cantoanelor s-a încărcat, într-adevăr, la maximum din momentul de vârf al propriului drum, surprins la Tokyo. Parcurgerea unei traiectorii de excepție a galvanizat practic aspectul întregii stagiuni competiționale, nu tocmai reușită, până în momentul aterizării la Tokyo. 

Nivelul încrederii obținute a părut la fel de greu contestabil pentru oponentele elvețiencei în cadrul Billie Jean King National Tennis Center. La rândul său, aceasta nu cedase niciun set, având posibilitatea să stabilească o nouă performanță de vârf a turneelor de Mare Șlem, calificându-se în semifinale. Măcar din perspectiva experienței, Bencic a plecat drept ușoară favorită (cel puțin) pe Arthur Ashe Stadium, deși am văzut-o din nou în prealabil pe Leylah Fernandez, care a reușit să demonteze dramatic acea impresie, inclusiv împotriva Elinei Svitolina. 

Misiunea Emmei Răducanu de a i se alătura canadiencei drept a doua adolescentă, în accepțiune americană, prezentă în careul de ași al Openului American, a debutat cumva asemănător disputei contra lui Shelby Rogers. Ușor timorată, în pofida vocalei susțineri a publicului, britanica s-a văzut comițând multiple erori, care i-au permis mai titratei sale adversare să preia cârma jocului. 

Însă, odată ce ritmul asupra loviturilor și viziunii terenului au fost restabilite, inclusiv în defensivă, replica provizoriului loc 150 WTA s-a ascuțit treptat fără ca sportiva în vârstă de 24 de ani să poată oferi un răspuns suficient de consistent. 

Brusc, într-o perspectivă sensibilă a arenei centrale, învăluită în razele soarelui, tânăra insulară a reușit să stăpânească practic fiecare moment de echilibru care a mai intervenit pe parcursul primei manșe, care a experimentat fără îndoială, o turnură majoră. Nereușind în nicio măsură să își mai protejeze serviciul, după un debut mai solid, Bencic a fost nevoită să cedeze un act inaugural, care și-a găsit concluzia atât de rapid, în defavoarea ei. 

Gestionând calm dispunerea a cinci jocuri succesiv adjudecate, Răducanu și-a văzut prompt jumătate din misiune împlinită. Asistența probabil aștepta o replică și mai acută care să vină din partea combatantei cotate ca favorită 11. 

Chiar dacă a conturat câteva semne de reviriment, campioana sub sigla celor cinci inele a fost în multe instanțe suplimentare obligată spre a comite greșeli, din dorința agresivității forțate. Cadența s-a arătat deosebită pentru remarcabila ei rivală, care a reușit să își ducă mai departe momentul manșei prime și către cea de-a doua. Reușind cu mult aplomb să obțină un alt break, ea a părut să îl poată conserva fără mari emoții, forțând chiar o desprindere decisivă. 

Un posibil punct de cotitură ar fi depins doar de reacția favoritei, după ce exponenta Regatului Unit a ratat oportunitatea de a servi imediat pentru partidă. În schimb, propria-i lansare a părut să ofere semne de slăbiciune, atunci când posibilitatea finalului de joc se întrevedea puternic deja. Din fericire pentru ea într-o ultimă treime ce a găsit echilibrul din ambele terenuri, același serviciu a venit în sprijinul tinerei, atunci când necesitatea s-a arătat chiar critică. 

Atleta din Elveția a planificat un ultim răspuns, menit să așeze întreaga presiune pe umerii sportivei care nu comisese anterior niciun pas greșit major în economia gestionării unei concluzii de înfruntare, desigur, cea mai importantă din întreaga carieră. 

Sub emoțiile inerente ale unui asemenea segment de joc, jucătoarea ce le apreciază înaintea oricui pe Simona Halep și Na Li, fapt ce ne oferă o imagine în interiorul propriilor aspirații și culturi, i-a permis Belindei Bencic să mai spere la o reechilibrare. Cu returul inconstant în segmentele cruciale, mult mai bine plasata tenismenă i-a permis Emmei Răducanu să își recâștige încrederea. Construind atentă fiecare schimb, ea a întors soarta unui (alt) ultim joc complicat, scorul final arătând un limpede 6-3; 6-4. 

Ca urmare, noua protagonistă a sportului din Marea Britanie, cu profunde simpatii în țara noastră, a devenit oficial prima semifinalistă de la New York care să înceapă drumul din calificări. Bineînțeles, acest lucru este echivalent cu un alt reper de excepție. Uluitorul tur al revenirii lui Kim Clijsters la Flushing Meadows din 2009 a reprezentat ultima ispravă din afara top 100 WTA într-un careu de ași din Corona Park. Istoria a fost redirecționată, cu siguranță, dar flacăra Greciei, Maria Sakkari, va avea un important cuvânt în căutarea sa fascinantă a primei finale de Mare Șlem, lucru valabil și pentru celelalte trei performere.

Până atunci, dincolo de orice alte tensiuni și impresii, noțiunile statistice ale parcursului împlinit până acum din partea Emmei Răducanu sunt incredibile. Cu emoțiile și trăirile intense ale unei adevărate tinere persoane, atleta cu rădăcini române a obținut fiecare dintre cele 16 seturi începute la US Open 2021. Modificând analele tenisului mondial, ea s-a afla la doar doi pași înaintea împlinirii performanței fantastice atinse de Bianca Andreescu, în urmă cu aproape doi ani.

* Ultima pereche cu reprezentare românească și-a încheiat remarcabil evoluția în sferturile probei feminine. Ajunse pentru prima oară într-o astfel de postură în America de Nord, Monica Niculescu și Gabi Ruse au cedat după o încleștare foarte lungă, finalizată după trei acte, patru mingi de meci, 145 de minute și multă frustrare de către favoritele 7, Desirae Krawczyk și Alexa Guarachi.

Surse:
https://www.digisport.ro/tenis/calitatea-incredibila-a-emmei-raducanu-e-neobisnuit-la-varsta-asta-cu-ce-mare-campion-a-fost-asemanata-1261495