Traversăm o perioadă încărcată a sportului alb, în ambele circuite, cu multe turnee care pot aduce surprize. Oportunitățile vin la început de lună iulie, atunci când amploarea turneelor precum Wimbledon începe să devină selectivă. Foarte multe atlete eliminate în fazele incipiente sunt dispuse în a participa în cadrul altor competiții, practic paralele cu principalele poluri de interes generale. Planurile reîntregirii unui calendar enorm afectat, în ultimele 17 luni, au rezultat într-un real succes. Printre alte reveniri europene de marcă, una dintre ele se va distinge în mod clar pentru iubitorii tenisului din țara noastră, a avut loc în sud-vestul Germaniei. 

Contextul istoric ne indică ideea că Hamburg era unul dintre orașele des vizitate de o caravană tenisistică deplină și nu de puțină vreme. Spre susținerea reiterării anterioare, primul concurs organizat pentru băieți avea loc în 1892. Actualul circuit WTA avea parte de 18 ocazii, până în 2002. 

Atunci, două dintre marile legende, aflate încă în activitate, se confruntau pentru obținerea trofeului, Kim Clijsters impunându-se în fața lui Venus Williams. Restaurarea Openului European, materializată odată cu actuala stagiune propunea prezențe interesante dintre care inclusiv reprezentante din țara noastră.

Printre ele, Gabriela Ruse nu intra direct pe tablou. Recenta membră a echipei de Billie Jean Cup, posesoare a unui bagaj nativ excelent, avea o clasare insuficientă pentru a evita rundele destinate calificărilor.

Dacă totuși exista un punct în care sportiva de 23 de ani era considerată printre favorite, acela se transpunea în lupta de accedere pe tabloul principal. Fără a avea parte de emoții peste măsură, cele două succesele preliminare veneau în minimum de seturi. Ulterior, lucrurile urmau să arate foarte dificil, sportiva noastră fiind repartizată în jumătatea superioară a tragerii la sorți.

Fără multe clipe de odihnă, Jill Teichmann se dovedea prima dintre favoritele care urmau să îi stea în cale unei bucureștence ce nu reușise să ajungă de la Roehampton către All England Club în urmă cu alte două săptămâni. Țara Cantoanelor și-a văzut o altă exponentă de top ajungând foarte departe la Wimbledon, referindu-ne spre Victoria Golubic. În schimb, compatrioata ei părea a fi în controlul total al disputei de prim tur din Germania, deținând clar inițiativa primului set. 

Pusă serios la încercare de către capul de serie 6, Ruse izbutea să își intre în ritm gradual, echilibrând cumva surprinzător duelul. Revenind dramatic în acea manșă inaugurală, încrederea ei începea să crească cu fiecare moment dificil depășit. 

Într-o manșă secundă chiar mai haotică decât prima, în care elvețianca a părut să dețină constant controlul, ocupanta locului 156 WTA găsea resursele de a nu ceda, bifând un prim succes valoros, în urma unei desfășurări deosebite, ce nu putea decât să ofere speranțe pentru parcursul carierei. Contra unei alte combatante venite din calificări, în persoana Annei Zaja, evoluția generală s-a arătat mult superioară pentru Gabriela, ea reușind să anuleze un nou debut de înfruntare mai puțin consistent la serviciu.

Nivelul promitea să urce indubitabil într-un sfert de finală de top deja rarisim pentru octupla câștigătoare în competiții ITF. Deși se regăsea de-a lungul unei lungi perioade a revenirii spre condiția optimă, Danielle Rose Collins era cu adevărat un nou adversar absolut redutabil pentru o tenismenă ce nu atinsese vreodată o semifinală WTA. 

Nearătând un inconfort vizibil, outsidera confruntării de vineri demara mult superior. O membră a careului de ași al Openului Australian (în 2021) înfrunta serioase dificultăți în a stopa jocul advers avântat și liber etalat. Competitoarea din Miami izbutea să accelereze cu mai mult succes în setul al doilea, însă Ruse nu era descurajată, știind că un act al treilea început bine constituia cheia altui succes remarcabil. 

Regăsind controlul în execuții, distanțarea pe tabelă se concretiza. Deși a ratat cinci ocazii de meci într-un game colosal de retur, jucătoarea noastră rămânea în control. Următoarea oportunitate întâlnită la primire era tratată cu un calm suplimentar, care îi aducea triumful după un set final de peste o oră. Depășind o asemenea încercare, Gabriela se vedea deja la un reper neatins anterior, între româncă și întâia finală de circuit feminin era Dayana Yamstrenska. 

Aflată la primul turneu completat după ce suspendarea i-a fost ridicată, tânăra ucraineancă indica respectarea propriului blazon de principală favorită. La capătul unui set I lung, întreaga inițiativă se contura în terenul ei. Totuși, văzându-se într-un context aproape fără ieșire, Ruse începea să profite de tot mai multe erori venite de peste fileu. Șapte jocuri adjudecate succesiv trimiteau prima seminală într-o manșă decisivă începută deja cu multă încredere, în fața unor anumite inconveniente fizice ale rivalei. 

Simțind momentele propice pentru a insista, apărându-le cu brio pe cele dificile, românca nu reușea să convertească accederea în ultimul act pe propriul serviciu. Însă, fără a renunța la absolut niciun schimb, cu maximul determinării, beneficiind într-adevăr și de erori venite constant dinspre serviciul atletei de pe poziția a 37-a în ierarhia mondială, surprinzătoarea performeră a săptămânii din complexul Am Rothenbaum primea ovațiile publicului. 

Vizibil emoționată prin prisma unui parțial de excepție, o jucătoare ce nu se apropiase în prealabil de orice distincție majoră într-o competiție WTA, conștientiza autentic ideea că un singur alt joc îi va putea aduce trofeul Openului European.

Standardul Gabrielei Ruse trebuia să rămână la fel de ridicat, deși ultima adversară nu urma a fi cotată pe lista celor opt capi de serie, precum trei din precedentele patru. Andreea Petkovic reprezintă un alt nume binecunoscut – fostă membră a topului 10 feminin – ce urmărește un reviriment în porțiunea de final a carierei. Forma sportivei care era depășită de Simona Halep în prima ei semifinală majoră, la Roland Garros 2014, sugera o tendință pozitivă și constantă, mai ales pentru competițiile organizate în țara natală. 

Traseul ei până la un eventual titlu cu numărul 7 al carierei, includea și eliminarea Yuliei Putintseva, a doua cea mai bine clasată participantă. Finalmente, a fost nevoie de o semifinală absolut excepțională, consumată în compania compatrioatei Jule Niemeier și peste 150 de minute pentru ca sportiva cu rădăcini în fosta Iugoslavie să performeze celebrul ei dans în fața unor spectatori entuziaști. 

Considerând precizarea anterioară, factorul fizic trebuia serios pus în balanță pentru ecuația unei finale de la Hamburg ce se anunța deosebită, indiferent de natura deznodământului. Nicio fostă campioană nu se mai impusese parcurgând procesul calificărilor. Ediția din 2021 remarca ivirea șansei excepționale pentru o sportivă a țării noastre. 

Măcar în teorie, Gabriela Ruse era avantajată de perioada mai largă a recuperării, însă tenisul ne-a arătat de prea multe ori că resursele energetice devin relative, cu miza absolută la mijloc. Drept urmare, confruntarea feminină a zilei tenisistice de simplu debuta foarte inspirat pentru adevărata favorită a spectatorilor germani. Sprijinită puternic prin efervescența publicului, Andreea Petkovic spera să poată obține desprinderea timpurie, care să îi faciliteze controlul pe măsură. Tentativa nu avea succes, sportiva româncă demonstrând că emoțiile nu o copleșeau.

Manșa incipientă a primei sale finale continua echilibrat. Ieșind cu bine din propriile momente delicate, Ruse gestiona ideal următoarele secvențe de la primire. O primă desprindere se materializa printr-un tonus deosebit și deplasare laterală eficientă. 

Câteva inexactități consecutive îi ofereau însăși ambasadoarei competiției din al doilea cel mai important oraș german posibilitatea de a reveni rapid. În a doua jumătate din setul prim, loviturile înalt calitative cu o lungime deosebită persistau, în pofida posibilității apariției oboselii. 

Diferențele urmau a se dovedi foarte mici, secvențele echilibrate fiind egală împărțite, până dincolo de limita prelungirilor. Ulterior, o intervenție relativ nescontată a medicului, solicitată de Ruse, amenința să taie ritmul confruntării. 

Cu o motivație intrinsecă excepțională, mingea de set oferită jucătoarei germane era anulată, tie-break-ul reprezentând unica departajare în urma unei ore efectiva de joc. Intensitatea se menținea la cote uluitoare, precum și echilibrul. Salvând la primire o altă oportunitate a lui Petkovic, româncă lovea apoi hotărât și suficient de precis în a-și adjudeca jocul decisiv, după o decizie a arbitrului care provoca o nemulțumire uriașă în tribune, dincolo de finalul ultimului schimb. Tensiunea cuprindea valențe maxime, însă hotărârea inițială nu mai putea fi modificată.

Remarcabila revenire o ducea pe sportiva mai slab clasată cu un pas mai aproape de clipa carierei. În același timp, un final de set de factura tocmai văzută urma să dea naștere unei replici și mai îndârjite din partea reprezentantei gazdelor. Destabilizarea serviciului advers venea imediat, inclusiv pe fondul unei scăderi evidente în joc a mai tinerei oponente. Revenirea acesteia din urmă nu întârzia să apară, o nouă revitalizare părând posibilă. 

Raportul de forțe ce părea atât de evident se răsturna total într-un interval de doar câteva minute, succesul absolut rămânând doar la câteva schimburi distanță. Găsind aceeași capacitate de a riposta prin lovituri tot mai apăsate și precise, în același timp, Gabriela Ruse anula un ecart de trei lungimi. Propriile încurajări ce sprijineau îndepărtarea a două break-uri întâmpinau fiecare reușită ori schimb mai lung. Distribuirea loviturilor câștigătoare continua să fie una fabuloasă, însă și ratările uluitoare îi permiteau Andreei Petkovic să reintre în calcule. Cinci șanse de a prelua definitiv inițiativa erau irosite. Momentele alternanței între inexactități frustrante și precizia de excepție persistau, asemenea parității de pe tabelă. 

Asemenea scenariului aplicat în actul decisiv din semifinala contra Dayanei Yamstrenska, un game al returului ce părea compromis, îi aducea Elenei-Gabriela Ruse clipa nebănuită nici de ea, a triumfului absolut. Finala se încheia cu un nou reviriment formidabil, cu scorul de 7-6 (6); 6-4, prin cea de 31-a lovitură câștigătoare expediată de campioana ediției 2021 a Openului European de tenis. 

Învinsa mărturisea întregii asistențe cum antrenamentele efectuate în compania lui Gabi promiteau să iasă la suprafață pe cele mai înalte scene. Realitatea nu avea să îi contrazică spusele, spre bucuria pasionaților din țara noastră. 

Adăugându-se pe o listă excepțională a laureatelor unui distins turneu (ce o includea în șase rânduri succesive pe Steffi Graf), Gabriela Ruse transforma o campanie plecată din calificările European Open în aventura drumului său sportiv. Primul ei titlu, obținut de o unică manieră, urmează să o propulseze de luni printre cele mai valoroase 135 de jucătoare ale planetei.