Primul capitol al unei confruntări handbalistice eliminatorii de rang european absolut între echipe românești a avut două dinamici aproape antonimice. Astfel, partida reper a fazei ultimelor 16 combatante ale EHF Champions League a adus cea mai mare diferență de scor înregistrată vreodată atunci când CSM București și continuatoarea Oltchimului din Vâlcea s-au întâlnit la intensitate maximă.

Drumul către sferturi s-a limpezit grozav pentru fosta laureată a campaniei continentale din urmă cu cinci sezoane, după acest 33-24 din prima manșă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor.

************

Campania handbalistică aflată în desfășurare constituie o ocazie deosebită pentru privitorii împătimiți al spectacolului de pe parchet. Prezența generoasă a formațiilor reprezentante dincolo de hotare nu a întârziat să trezească sentimente contradictorii asupra rezultatelor. Aducând în analiză aspectul reliefat în secțiunea feminină, succesul s-a înregistrat treptat în cadrul eșalonului valoric secund. Drept consecință, printr-o jumătate finală a iernii atât de complicate, reperele oferite de Minaur Baia Mare și respectiv Dunărea Brăila au demonstrat combativitatea necesară tuturor formațiilor, ținând piept provocărilor, obținând biletele pentru o încleștare comună către fazele superioare. 

De asemenea, nu trebuie ascuns faptul că anterior, pe lângă ameliorarea remarcată în cadrul European League, miza creștea și în cadrul competiției de prim nivel, care își așteaptă o campioană încoronată în urma unui an de pauză. Pretendentele gloriei și-au apropiat primele obstacole de natură eliminatorie. Iar din perspectiva țării noastre, clipele ce vor fi fost înregistrate în week-endurile din martie vor fi fost memorabile, indiferent de aspectul deznodămintelor lor.

Direcția în care Liga Campionilor de handbal feminin părea să se îndrepte odată cu pătrunderea într-un nou an competițional era caracterizată majoritar de termenul imprevizibilului. Condițiile impuse prin amploarea pandemică reprezentau (alături respectării lor) un factor de o importanță cel puțin egală cu produsul efectiv al efortului sportiv din partea tuturor protagonistelor.

************** 

Două formații autohtone își stabiliseră atent țintele ce mai puteau fi descrise drept tangibile în stagiunea 2020-2021 a EHF Champions League. Deși obiectivele pe termen scurt se arătau diferite, așteptările precedente nu se disipaseră în totalitate. Tocmai de aceea, contextul putea lua o altă turnură subită cu fiecare etapă a drumului în parte, cauzată de elementele ce nu rămâneau neapărat sub controlul deplin pentru sportive. 

Necunoscutul nu era, în schimb, o destinație pe care SCM Râmnicu Vâlcea ar fi dorit să o evite, ținând cont de postura din care echipa pregătită de Florentin Pera își relua parcursul european. Drept succesoare formală a grupului Oltchimului, începând din toamna lui 2019, actuala campioană a Ligii Florilor avea de apărat un vechi blazon al handbalului interțări desfășurat la standardele cele mai înalte. Din fericire, un debut cu opt înfrângeri consecutive în faza grupelor era neutralizat mulțumită și noilor prevederi de regulament stagional, conform cărora optimile de finală vor primi toate cele 16 componente ale seriilor. Din momentul primului succes înregistrat pe teren abia în data de 17 ianuarie, declicul urma să se producă treptat. Victoria acontată la Podravka a fost transformată în lampa de lansare a revirimentului.

Prin ghidajul excelent al Shenniei Minevskaja, triumful împotriva lui Buducnost și cel asigurat (prin reușita finală a Kristinei Liščević) de o manieră dramatică și surprinzătoare la Odense dictau că, în coroborare cu distribuirea punctelor din partidele anulate, jocul de pe teren propriu în compania lui Brest ar fi hotărât destinația ulterioară a campioanelor. 

Neșansa echipei franceze, care nu s-a putut prezenta la timp în Râmnicu Vâlcea din cauza unor dificultăți prioritar meteorologice, echivala cu asigurarea locului al șaselea în Grupa B. SCM își aștepta apoi oponenta din optimi încă nedecisă cu un palmares ce a inclus patru dispute neconcluzionate. Cele cedate s-au neutralizat, în număr de două, cu cele adjudecate. Continuând spre ideea enunțată, caruselul pandemic traversat de universul handbalului feminin a adus multe momente nedorite, în care neputința s-a îmbinat deseori cu nesiguranța.

************

Drumul lui CSM București avea să fie influențat serios de aspectele colaterale ale situației europene sanitare. Totuși, impactul s-a dovedit a fi unul benefic tigroaicelor, dintr-un calcul strict matematic. Anularea partidelor cu Rostov-Don și Bietigheim (câștigate evident cu 10-0; prin decizia ultimativă a forului continental) clarifica oportunitatea unui culoar favorabil către sferturi. Evoluțiile mai puțin convingătoare ale bucureștencelor – în pofida productivității constante din partea Cristinei Neagu, care ocupă locul secund între golgheterii campaniei – au culminat cu înfrângerea suferită la Metz, care dubla un alt eșec dur într-un start dur al anului curent, la 7 lungimi diferență, spre beneficiul lui Vipers Kristiansand. În urma celorlalte rezultate ale ultimei runde, echipa lui Adi Vasile a staționat pe treapta a treia a ierarhiei din Grupa Principală A, după deplasarea frustrantă din Hexagon.

Astfel, prin asocierea finală (într-o ipostază mai puțin anticipată în urmă cu aproximativ trei luni), Liga Campionilor reprezenta scena unei prime duble manșe feminine de reprezentare 100 % românească. Momentul ar fi fost cu siguranță anticipat într-o etapă distinctă pentru trupele care și-au imprimat stăpânirea asupra competițiilor interne. Cu abordări diferite în alcătuirea loturilor aflate în continue regrupări, CSM București și SCM Râmnicu Vâlcea se regăseau în fața unei ocazii memorabile. Trecând cu vederea evidentele sinusoide înregistrate în cadrul intervalului 2020-2021, chiar lipsa liniarității ilustra un suspans deosebit. 

Împătimiții sportului țării noastre nu au ezitat să reaprindă scânteia celebrei întâlniri din cadrul sferturilor de finală ale Cupei UEFA, dusă către realitate de Steaua și Rapid. La aproape 15 ani distanță, un duel european marcat însă în principala competiție a handbalului fetelor constituia un reper magnific pentru sportul românesc.

Aflată în postura ierarhică favorabilă, CSM deținea și avantajul moral al superiorității din clasamentul Ligii Naționale. Tigroaicele și-au extins ecartul, profitând de o victorie la cinci lungimi, care le-a trimis pe oltence cu un punct în spatele lui Minaur Baia Mare. Însă, amploarea unei confruntări de calibru continental ascundea multe surprize pentru elevele lui Adi Vasile.

************

Pasul primar către sferturile EHF Champions League, urma să se facă, în privința ambelor combatante, pe suprafața Sălii Sporturilor Traian, privind către cel mai interesant tandem al competiției stelelor. 

Fără susținerea fizică, din tribune, un lucru profund regretat de către ambele garnituri, o istorică înfruntare tur a debutat promițător pentru echipa gazdă, care își adjudecase (în ciuda celor spuse mai devreme) trei din ultimele patru distincții interne puse în joc contra bucureștencelor. Impulsionate de evoluția celei mai valoroase atlete străine a Ligii Naționale, un titlu recent confirmat pentru Kristina Liščević, potrivit digisport.ro, vâlcencele au debutat de maniera agresivă, solicitată de propriul tehnician. Concomitent, intensitatea defensivă a bucureștencelor se ridica la înălțime. 

În primele cinci minute, sportivele îmbrăcate în albastru au irosit multiple oportunități în fața unei Jelena Grubišić la fel de activă precum în recenta înfruntare de campionat. Chiar și astfel, gazdele păreau să găsească soluțiile necesare de a construi superioritățile necesare în faza de atac. Totodată, dispozitivul de apărare reușea să stopeze în mare măsură inițiativele adverse, exceptând contextele delicate în care goalkeeperii își părăseau buturile. Prin urmare, reușitele au curs într-un ritm foarte scăzut dincolo de prima treime a încleștării. Oaspetele au preluat conducerea pentru prima dată pe tabelă utilizând cu o deosebită precizie arma contraatacului. Replica venea cu promptitudine, iar oscilațiile de la cârma partidei construiau un spectacol peste cotele agreabilului. 

Dexteritatea Cristinei Florică a fost remarcată în fața unui portar balcanic motivat să ofere orice efort în probabilitatea ultimului său sezon competițional în capitala României. Echilibrul nu a putut fi dispersat în aproape niciun moment, singura diferență de două lungimi fiind înregistrate în ambele direcții. Un aspect excepțional al calității prestațiilor generale a fost relevat de atitudinea propriu-zisă abordată de cei doi antrenori. Atât Florentin Pera cât și Adi Vasile sărbătoreau fiecare ispravă indiferent de cursul dinamicii de pe parchet. În pofida unei tensiuni vizibile, primul timp de odihnă a fost solicitat de gazde, în minutul 21. Ulterior, campioana continentului din 2016 părea să poată forța o desprindere, însă Daciana Hosu răspundea perfect provocărilor în poarta lui SCM. Evoluând foarte eficient și liniștit, Cristina Neagu a fost responsabilă pentru opt reușite până la momentul repausului. O repriză excelentă era încheiată de reușita lui Carmen Martin, care retrimitea CSM în avantaj, cu 13 – 12.

După 30 de minute apropiate de idealul plăcerii vizuale din perspectiva privitorilor neutrii, aproape nicio diferență nu putea fi remarcată între formațiile autohtone de elită. Ajustările venite pe băncile tehnice, dar și plusurile inspirației principalilor pioni ofensivi sugerau cheile către un eventual succes în manșa tur a fazei optimilor, considerată drept capul de afiș inclusiv la nivelul opiniilor internaționale. 

Tensiunea înfiripată la Vâlcea avea să fie amplificată suplimentar de posibilitatea unei distanțări, cu două combatante ce se regăseau aproape de capacitatea optimă. Beneficiind de prima posesie a actului secund în completarea ultimului atac la poarta din dreapta, exponentele metropolei autohtone au ridicat suplimentar volumul deplasării în ofensivă. Efectul pe termen scurt nu a fost cel dorit și prin prisma secvențelor de grație ale celor doi portari. Totuși, execuțiile fabuloase ale Barbarei Lazović permitea un schimb important al elanului. Finalmente, vicecampioana României prelua cu adevărat inițiativa pe tabelă. La finalul minutului 40, ele se desprindeau la cinci goluri. Precizia ofensiv-pozițională adversă a scăzut simțitor.

Time-outul secund dorit de Florentin Pera a ameliorat parțial dispoziția de atac. Totuși, ingeniozitatea etalată de cele două intermediare bucureștene (Cristina Neagu și respectiv Barbara Lazović) au menținut coordonatele dorite de către oaspete. Două dintre cele mai talentate handbaliste ale planetei au strâns 20 de reușite combinate din totalul echipei lor, fără a menționa multiplele pase decisive către pivoți și extreme. 

Căpitanul naționalei a ajuns la 13 goluri într-o ipostază crucială. Inexactitățile înmulțite din tabăra gazelor s-au dovedit deosebit de costisitoare. Pe finalul unei reprize ce risca să se plaseze în antiteză, SCM Râmnicu Vâlcea (a cărei principală marcatoare rămânea Kristina Liščević) nu profita de o ultimă superioritate numerică avută la dispoziție. Prin contrast, ultimele 30 de secunde capitalizate de o aeriană și de un contraatac bifat de Siraba Dembélé, duceau scorul final la un 24-33 atât de puțin probabil în momentul intrării la cabine. SCM Râmnicu Vâlcea a pierdut contactul cu formația rivală. Misiunea oltencelor din returul programat în Sala Polivalentă a devenit brusc una improbabilă.