Pe lângă o primă întâlnire 100% autohtonă (între CSM București și SCM Râmnicu Vâlcea) ce s-a ridicat la nivelul așteptărilor în cadrul Ligii Campionilor, țara noastră mai are o oportunitate de a-și consuma un duel direct și într-o competiție de plan secund, care a atras, însă, foarte serios atenția pasionaților. Două structuri regăsite în mijlocul unor ascensiuni îmbucurătoare promit să se înalțe la înălțimea așteptată, fiecare țintind un parcurs cât mai îndelungat în campania continentală.

Analizând atent actuala stagiune din cadrul celei de-a doua competiții europene a handbalului feminin, EHF European League, nu mai puțin de trei formații românești au fost implicate în fazele incipiente. Parcursul până în faza grupelor principale era asigurat doar pentru Minaur Baia Mare, formația maramureșeană încheind sezonul precedent de campionat în poziția a treia. Gloria Buzău și Dunărea Brăila au fost nevoite să acceseze calea tururilor preliminare, (prima dintre echipe fiind eliminată dramatic de către Nantes).

Revenind la alte momente neașteptate, Dunărea Brăila deținea în mod evident prima șansă într-o confruntare cu Tertnes Handball. Depășirea reprezentantei venită din prima ligă norvegiană se realiza dramatic după o reușită a Bojanei Milić. Obstacolul final al preliminariilor era trecut în urma a mult mai puține emoții contra unei grupări de anvergură. Viborg era văzută drept un alt obstacol greu în dubla manșă decisivă. Totuși sportivele care au evoluat în cadrul ambelor înfruntări pe terenul propriu se impuneau relativ confortabil pentru bifarea celui dintâi obiectiv.

Campania din grupe a fost abordată cu mult aplomb, chiar dacă nivelul adversarilor creștea chiar mai mult în comparație cu etapele preliminare. Debutul semnala deja o victorie de-a dreptul impresionantă împotriva lui Fleury. Ulterior, calculele aveau să se complice în ceea ce privea accesul în sferturi din seria D, brăilencele disputând un joc neconvențional în fața lui Kuban Krasnodar, încheiat, în cele din urmă la egalitate. Înfrângerile succesive suferite cu dominanta Siófok KC impuneau o reacție contra principalei contracandidate pentru locul secund, aducător al prezenței în optimi, anume echipa supervizată în circumstanțe obișnuite și de către Yevgeni Trefilov. 

Fiind obligată la obținerea unei remize în jocul al șaselea al grupei disputat la Brăila, Kuban s-a văzut rapid copleșită de precizia ofensivă adversă. Totuși, jucătoarele din Rusia au implementat defensiva agresivă care le-a permis încă o dată să anuleze un deficit ajuns la nouă goluri. Dunărea a evitat neverosimil atât de complicatul moment psihologic al egalării, urmând să se desprindă serios apoi și în repriza a doua, câștigând finalmente cu o diferență de patru goluri. Triumful aducea ca răsplată Dunării întâlnirea mult anticipată de către pasionații handbalului din România, contra lui Minaur Baia Mare. 

Recalibrarea după o perioadă dificilă din perspectiva lotului se realiza treptat pentru sportivele din Baia Mare aflate sub comanda lui Costică Buceschi. Revenită în proximitatea capacității maxime de joc inclusiv în campionatul intern, fosta laureată a Ligii Naționale își vedea programul continental vădit simplificat. Odată cu startul fazelor principale, jucătoarele maramureșene au dezvoltat evoluții impresionante, referindu-ne în special la faza ofensivă. Plasat la sorți în Grupa C, alături de Storhamar, Thüringer și Astrakhanochka, clubul feminin băimărean revenit la denumirea clasică puncta de cel puțin 30 de ori în patru din cele cinci ocazii când au pătruns pe parchet în cadrul Ligii Europene. Excepția a reprezentat-o singura înfrângere, suferită după o deplasare de tristă amintire în Rusia. 

În interiorul Sălii Sporturilor dedicate lui Lascăr Pană, înfruntarea cu HC Astrakhanochka era decisă pozitiv pentru românce, în pofida unei prime reprize mai puțin reușite. Succesul respectiv marca pasul hotărâtor pentru accesul în faza sferturilor de finală. Ulterior, confirmarea neprezentării lui Thüringer semnala asigurarea primului loc în cea de-a treia serie. Conform reglementărilor generale ale EHF, sistemul încrucișării clasamentelor prezenta prospectul unei noi întâlniri tricolore. Odată cu oficializarea calificării Dunării Brăila deznodământul semnalat era imposibil de evitat, iar țara noastră are deja asigurat un loc în careul de ași al European League, în stagiunea 2020-2021. În fapt, șansele de adjudecare a unei performanțe superioare creșteau drept rezultat al rutinei victoriilor în condiții de presiune.

Actualmente, ocupanta locului secund în Liga Florilor beneficiază de un moment favorabil exponențial. După cum evocam și mai devreme, Minaur Baia Mare urmărea o posibilă participare în Champions League din sezonul viitor. Cristina Laslo revenea după tentativa nereușită de calificare la Jocurile Olimpice pentru a-și purta clubul către culmile găsite în trecutul apropiat de către CSM Craiova; laureata celei de-a doua competiții valorice continentale în 2018. Revirimentul remarcabil înregistrat de către un club reclădit după multiple suișuri și coborâșuri intense era ilustrat și pe fronturile externe.

În schimb, Dunărea Brăila, autoarea unui parcurs continental lăudabil, început încă din luna octombrie - ghidat de contribuția ofensivă enormă a Anetei Udriștoiu, Elenei Dache și Marinei Dimitrović - trecea printr-o perioadă sinusoidală, dacă luăm în calcul rezultatele sale complete. Echipa lui Neven Hrupec se regăsea pe locul al optulea în ierarhia internă, caracterizat sub așteptările inițiale ale conducerii Dunării Brăila. Prestațiile aferente handbalului cu miză internațională ilustrau însă un potențial excelent pentru vicecampioana României din 2017.

Sarcina pentru accesul în semifinalele și implicit în potențialul Final Four al fostei Cupe EHF survenea într-un context asemănător cu cel al fazei grupelor. Însă, pentru o confruntare deosebită, așa cum am văzut în cazul celor de la SCM Râmnicu Vâlcea și CSM București, forma recentă își pierde parțial din semnificații. Pentru o perspectivă realistă, este nevoie să mai atragem atenția asupra unui detaliu statistic important. În ultimii opt ani, trupe brăileană nu se impusese niciodată în fața reprezentantei handbalului maramureșean. Speranța pentru întreruperea unei serii greu verosimile se reaprindea tocmai într-o după-amiază aparte în Sala (Polivalentă) Danubius.

A doua dublă manșă europeană cu distribuție totalmente românească în handbalul stagional debuta cu multă încredere de ambele părți. Obișnuite cu implementarea unui ritm rapid al paselor, jucătoarele Dunării, chiar și în condițiile absenței principalului atu al construcției, Elena Dache, au demonstrat că nu se lasă influențate de aspectul palmaresului amintit. Miza pusă în joc a impulsionat și oaspetele către un start pozitiv, ilustrat cu precădere și în primele acțiuni cu caracter defensiv. Până la încheierea primelor șapte minute, defensiva acestora nu cedase decât pentru trei acțiuni. Între timp, atacurile poziționale nu își găseau o rată ridicată a finalității. Din perspectiva gazdelor, ghinionul ar fi putut fi invocat în secvențele inaugurale, bara întâlnind de trei ori stâlpul porții adverse.

Echilibrul era restabilit rapid mulțumită câtorva inexactități nescontate. Apoi, greșelile multiple în construcție s-au întors împotriva albastrelor care au fost nevoite să remonteze un ecart de trei lungimi la momentul primului timp de odihnă. Elementul contraatacului era fructificat de către Aneta Udriștoiu, ca rezultat al unei prime superiorități. Gruparea vizitatoare urma să stăvilească cu succes segmentul delicat, desprinzându-se suplimentar la jumătatea reprizei. De atunci, precizia etalată urma să se disipeze treptat în tabăra lui Minaur. Concomitent, același handbal al avansării accelerate a susținut o revenire necesară din partea sportivelor brăilene. Bojana Milić, o altă exponentă principală a procedeului respectiv contribuia la trei dintre cele patru reușite consecutive ce restabileau egalitatea. Din ce în ce mai multe execuții nereușite urmau să se producă în ultima treime a primului act. Pe lângă pasele imprecise, baloanele ocoleau des cadrul porților ambelor combatante. Ca urmare, Minaur a mai marcat doar o singură dată în întreg intervalul subliniat, de 10 minute. Favoritele înfruntării se vedeau în mod logic și conduse, însă pentru o scurtă perioadă. Un final haotic al reprizei întâi era întâmpinat de către execuția în bară a Cristinei Laslo, la scorul de 12-12.

Tehnicienii urmau să petreacă pauza în căutarea reglajelor întrucât eficiența fetelor de pe parchet scăzuse dramatic, chiar și pentru cele mai inspirate dintre acestea. Totodată, aspectul unei jumătăți de înfruntare indica multă intensitate pentru atletele celor două cluburi. Cea de-a doua parte ar fi putut încă să indice dacă una dintre formații va deține întâietatea privind către returul de peste șapte zile. Fiind determinată să regăsească inspirația ilustrată deseori în acțiunile reprizei inaugurale, Jovana Kovačević își asuma rolul principalei realizatoare pentru echipa din Baia Mare. Sârboaica a fost ajutată de echipierele sale care aplicau cu mult succes, la rândul lor, atacurile rapide. Desprinderea se putea materializa din nou pe baza unei defensive rămasă foarte stabile, excluzând realizările individuale adverse, venite de la mare distanță. Răzlețul public prezent în tribune a putut admira o grupare brăileană ce nu avea să renunțe. Însă, nefructificarea completă a unei situații de inferioritate reprezenta un moment de mare însemnătate, întrucât deficitul crescuse gradual, dar vizibil. 

Fiecare izbândă băimăreană era celebrată intens de către Costică Buceschi – un fost tehnician al Dunării – în ambele faze ale jocului. Brăilencele se regăseau în postura unei riposte imediate, pentru a evita un scenariu întâlnit și în întâlnirea dintre CSM București și SCM Râmnicu Vâlcea. După un prim segment foarte strâns, echipa vizitatoare a ajuns să controleze autoritar destinele reprizei secunde. Intermediarele din Serbia, Jovana Kovačević și Jelena Lavko au fost complimentate ideal pe finalul întâlnirii de către Linn Blohm, pe poziția pivotului. Cele trei – autoare a exact 20 de goluri cumulate – au declanșat un parțial ofensiv grozav în ultimele 10 minute, care a adus-o pe Minaur către cuantumul evocat anterior, de 30 de unități. Avantajul maxim dus la opt reușite, era redus marginal la ultima acțiune. 

După o repriză secundă complet diferită ca eficiență față de precedenta, multipla campioană națională se impunea cu 31-24 pe parchetul Sălii Danubius. Astfel, ea își cimenta postura evidentă a favoritei la pătrunderea în penultima fază a unei competiții în care este creditată cu șanse ridicate către succesul final. De cealaltă parte, o HC Dunărea Brăila care nu a mai reușit să susțină ritmul omolog spera doar într-o revenire improbabilă pentru ca drumul în European League să meargă mai departe, după cea mai dură înfrângere înregistrată pe terenul propriu, pe plan continental.

Deși nu este o disciplină care învăluie foarte mult mirajul parțialelor, handbalul demonstrează că orice poate fi posibil într-un interval scurt. Astfel ne demonstrează ambele întâlniri internaționale feminine ale cluburilor din România, în care opțiunea serioasă la victoria cumulată a fost întărită din prima partea a dublelor dispute.

Surse:
https://www.fanatik.ro/dunarea-braila-minaur-baia-mare-duel-pentru-final-four-in-ehf-european-league-bilant-ireal-in-meciurile-directe-19475104
https://ehfel.eurohandball.com/women/2020-21/matches/details/202112020905005/h-c-dunarea-braila-cs-minaur-baia-mare/