La capătul unei săptămâni foarte agitate în sportul cu motor, o altă etapă cu o desfășurare formidabilă s-a consumat în Moto GP.

Alegând să nu intre la boxe într-o ultimă secvență influențată sublim de ploaie, Brad Binder a finalizat de o manieră remarcabilă a doua întrecere consumată în complexul din Spielberg, Marele Premiu al Austriei. Pilotul sud-african al KTM a obținut succesul secund al carierei sale la clasa regină, chiar pe pista de casă a producătorului portocaliu.

Parcursurile încă problematice ale disciplinelor motorizate pot surprinde oricând, căci secvențele de maxim suspans ajung să se îmbine cu cele ale neverosimilului. Cu toate că evenimentele pe patru roți prezintă o lungime superioară, acțiunea din șa nu se lasă mai prejos. Indiferent de natura mijloacelor de concurs, fie ele prototipuri sau de serie, interesul se va menține la cote înalte atât timp cât predictibilitatea nu devine permanentă. Ultimul aspect pare totuși puțin probabil, eventualele semne ale întrebării continuă să fie anulate, referindu-ne spre cel mai cunoscut campionat pe două roți. Lunga pauză de vară s-a finalizat cu mult interes și în afara pistei, însă spectacolul continuă neîntrerupt.

Vizând, așadar, sumarul Motomondialului de Viteză, factorul neprevăzutului va juca un rol foarte important în prezent. Dacă în urmă cu două stagiuni, fraza respectiva s-ar fi rezumat primordial spre categoriile inferioare, Moto 3 și Moto 2, actualitatea se prezintă complet diferit și în cazul specialității supreme. 

Poate că o explicație se remarcă și pe fondul dispoziției pandemice de a retrage majoritatea evenimentelor de cursă în Europa, traseele fiind bine însușite pentru fiecare competitor. Forul internațional a decis, în pofida planificării inițiale, să nu mai onoreze majoritatea deplasărilor efectuate în afara bătrânului continent. 

Totodată, cele 18 runde anticipate actualmente în 2021 par să se consume în continuare sub echilibrul crescut simțitor începând cu luna iulie a anului trecut. De atunci, interpretând puțin hiperbolic, aproape fiecare tur a adus un suspans constant. 

Odată cu el, noi importanți temerari încearcă să lumineze și mai mult partea incipientă a carierei. Ca urmare, o mare parte dintre încercări se soldează cu acțiuni cutezătoare, care să deschidă multiple oportunități. Drept un ultim exemplu, putem utiliza foarte simplu evenimentele consemnate oficial în cadrul primului final de săptămână petrecut la Spielberg.

Ca orice competitor cu un imens talent, Jorge Martín a căutat o integrare lină în universul Moto GP. O constantă în cariera lui a fost reprezentată de accidentările serioase care nu l-au ocolit nici la începutul actualei stagiuni. 

Revenit spre capacități maxime, spaniolul a reușit să completeze ceea ce s-a dovedit un Mare Premiu virtual perfect. O performanță istorică a fost dusă la capăt într-o manieră calmă, a stăpânirii ideale, într-o după-amiază foarte agitată. El a devenit abia al treilea concurent care s-a impus într-o etapă din primul său sezon, raportându-ne la ultimul deceniu (după Marc Márquez și Brad Binder). Isprava în premieră mărcii Ducati Pramac a promis însă să nu fie unicul punct de interes al aventurii cu două stații, în munții Stiriei.

În intervalul ce a separat programul întrecerilor, multe aspecte cu o uriașă influență au fost rând pe rând confirmate. Mai întâi, drept reacție promptă la structura de bază a unui traseu deosebit, dar predispus prea des la clipe riscante pe două roți, între care includem trei întreceri succesive stopate cu steag roșu, organizatorii au decis ca, din sezonul viitor, problematica abordare a virajului 3 să fie ajustată într-o șicană ce va reduce enorm riscul incidentelor precum cel al lui Dani Pedrosa și Lorenzo Savadori. Pilotul peninsular a fost declarat inapt pentru a lua parte la a doua încercare austriacă. Ulterior, ținând seamă că nici fostul multiplu vicecampion mondial din Spania nu a mai primit o altă invitație de a concura pentru KTM, numărul motocicletelor aflate la start a fost redus la 20. 

Impactul riderilor celebri este uriaș, precum și consecințele acțiunilor lor. Frustrarea s-a arătat practic de nesuportat pentru Maverick Viñales, el fiind obligată să plece în duminica precedentă din fața liniei boxelor. Văzându-și șansele la acontarea de puncte diminuată, ibericul și-a petrecut ultimele trei sale tururi din Stiria într-o modalitate greu imaginabilă la nivel profesionist. Multiple supraturări inutile ale motorului Yamaha au fost inițiate până când Topgun a decis să nu mai continue alergarea. 

Analiza structurii conduse de Lynn Jarvis a comportamentului bizar ales de spaniol (fost campion al clasei mezine), a rezultat în suspendarea acestuia pentru a unsprezecea rundă din sezon. Desigur, decizia a putut interveni facil și pe fondul anunțului său de întrerupere a colaborării cu structura niponă, Aprilia fiind tot mai aproape de a-i asigura serviciile. 

Deși întâmplarea caracterizată pugilistic drept non-combat a părut uimitoare (mai ales pentru un nume de prim rang, care probabil nu va mai reveni la bordul Yamaha), o altă decizie tristă și-a făcut loc în grupul nipon. Sponsorul principal al echipei client, Petronas, și-a anunțat oficial retragerea sprijinului complet, măsura aplicându-se din 2022 pentru cele două clase inferioare, modelele de Moto GP urmând să nu mai solicite sprijin de uzină.

Așadar, fațete multiple cu maxim interes s-au consumat chiar și înainte ca acțiunea să demareze în week-endul celei de-a șasea curse a Austriei. Un numitor comun s-a remarcat, precum în săptămâna precedentă, prin afinitatea Ducati și a schimbărilor foarte rapide ale vremii. Nu trebuie ignorat că, pe lângă victoria primă a carierei, Jorge Martín a atribuit pistei Țării Valsului un nou record de calificare. 

Progresul piloților pe aceeași configurație a fost atât de serios încât colegul ibericului, Johann Zarco, a izbutit să coboare sub respectiva performanță încă din finalul ședinței întâi de antrenamente libere. Promisiunea altor ameliorări a fost anulată de apariția unei averse serioase în după-amiaza de vineri.

Cu o secvență ce s-ar fi putut dovedi importantă în pilotajul pe ploaie, favoriții s-au concentrat asupra unei ședințe de clasificare pe grilă desfășurată în condiții prielnice. Timpul de top ce putea fi înregistrat în calificări are mari șanse să rămână cea mai rapidă prestație din istorie, ținând cont că lungimea se va mări cu viitoarea ocazie pentru motociclete. Toți protagoniștii s-au angrenat în evitarea primei fază a calificărilor. Printre cei ce nu au împlinit obiectivul respectiv, s-a numărat și recentul performer madrilen din Stiria. 

Mulți alți colegi au vizat supremația, configurația scurtă favorizând instanțe deosebit de echilibrate. Totuși, un anume favorit pentru pole-position s-a distins în Johann Zarco. Francezul reușise să domine majoritatea sesiunilor cronometrate. În Q2, adversarii au fost nevoiți să se regrupeze. 

Compatriotul său, Fabio Quartararo a oferit o primă replică uluitoare ce a părut a rămâne incontestabilă. Însă, Jorge Martín a avut ultimul cuvânt. Venit așadar, din precalificări, cu multiple dificultăți, ibericul a reușit să îndepărteze excepțional încă 34 de miimi recordul liderului clasamentului general, ducându-l la 1.22.643. Devenind primul debutant după Marc Márquez cu prestații de pole-position consecutive, el a țintit o nouă izbândă. 

Precum vedem și în fotbalul internațional reluat recent, publicul a revenit la capacități majore în tribune, motorsportul încercând să nu facă excepție. În fața unui Red Bull Ring devenit arhiplin pentru actualul week-end, Pecco Bagnaia și Fabio Quartararo au mai luat startul din prima linie.  

În după-amiaza care a încoronat oficial primul campion mondial de Formula E, în persoana lui Nick de Vries, acțiunea a arătat excepțional și la aproximativ 500 de km spre nord față de configurația formată în celebrul aeroport berlinez Tempelhof. 

Norii s-au adunat extrem de serios înaintea unui start austriac al Moto GP declarat pe pistă uscată. Pe fondul unui debut delicat, demarajul din fruntea grilei a fost din nou unul foarte bun pentru Jorge Martín. 

După scurt timp, într-un alt prim tur frenetic. Pecco Bagnaia a preluat conducerea, impunând apoi un ritm aparent conservator. Mulțumită unei alegeri îndrăznețe de pneuri, Marc Márquez s-a putut alătura unui grup din care să spere la o victorie pe unul dintre cele doar două trasee pe care nu a triumfat vreodată. La capătul primei treimi a celor 28 de parcurgeri programate, plutonul s-a arătat uluitor de strâns. 

În așteptarea aversei propriu-zise ce avea să mai întârzie, fruntașii și-au intrat în ritm. Inclusiv un Fabio Quartararo ezitant sub primii stropi ai precipitațiilor a integrat cu succes principalul trio, alături de sextuplul campion mondial și de tânărul italian. 

Ei s-au desprins treptat de tandemul Pramac Racing, din care învingătorul etapei precedente a arătat ceva mai multă siguranță. La momentul în care o căzătură foarte costisitoare a survenit pentru Johann Zarco, cu zece tururi înainte de final, liderul ierarhiei stagionale se afla în fața unei ocazii imense de a-și mări serios ecartul. 

Implicat într-o dispută acerbă, dar reținută, Quartararo a încercat să rămână în control. Într-o secvență în care totul a părut aproape jucat în privința ocupanților locurilor pe podium, singurul element ce se putea opune și-a mărit finalmente impactul. Picăturile de ploaie nu au contenit aproape deloc în cadrul cursei, doar că odată cu intrarea în secțiunea ei finală lucrurile au căpătat o turnură diferită. 

Jack Miller și Álex Rins au optat să schimbe motocicletele în turul al 23-lea, pe măsură ce ritmul se îngreuna în frunte. Marc Márquez a părut capabil să inițieze o desprindere, însă a fost practic obligat să reducă ritmul pe anvelopele slick. Grupul primilor clasați s-a recompactat brusc, cinci dintre cei șase piloți ai săi optând să ajungă la standuri pentru a trece la modelul echipat cu pneuri de ploaie. Doar Brad Binder a hotărât să își asume imensul risc de rămânere pe circuitul deja încercuit de apă. Intrările multiple la boxe au bulversat efectiv clasamentul, Luca Marini și Iker Lecuona fiind beneficiarii principali ai unor clasări nesperate (în top 6), cele mai bune ale tinerelor cariere. 

Valentino Rossi a continuat cu prima motocicletă, ajungând la un moment dat chiar și pe poziția a treia. Sub spectrul unei piste ude, Doctorul a avut șanse minime de a o păstra, mulțumindu-se doar cu prima sa clasare stagională între cei mai buni opt piloți.

În schimb, desprins în fruntea celor ce au efectuat oprirea, Marc Márquez ar fi putut zburda efectiv către victorie, privind retrospectiv, dacă nu pierdea controlul prototipului Honda în penultimul tur. La vârf, un sud-african curajos continua să se desprindă de ocupanții următoarelor cinci poziții, care abia mai puteau menține motocicletele pe o trasă ideală complet inundată. Concomitent, adversarii cu anvelope de ploaie au recuperat diferențe realmente masive, doar de-a lungul ultimilor 4,3 kilometri de cursă. Pecco Bagnaia și Jorge Martin și-au reocupat pozițiile pe podium, într-un final realmente euforic. 

Cei doi exponenți Ducati au recuperat aproximativ 15 secunde și față de lider, însă efortul miraculos al lui Brad Binder a fost răsplătit la trecerea liniei de sosire. Un deznodământ conturat unic i-a adus acestuia un succes absolut excepțional, care a echivalat cu primul triumf al echipei de uzină KTM pe traseul de casă. După isprava de la Brno din 2020, fostul campion Moto 3 a declanșat extazul la Spielberg, demonstrând cum controlul poate merge spre noi limite. 

Luându-i fața lui Valentino Rossi pentru un loc al șaptelea valoros, Fabio Quartararo și-a văzut din nou extins avansul ierarhiei piloților. Francezul înregistrează actualmente (înaintea vizitei la Silverstone) 47 de puncte în fața lui Joan Mir și Francesco Bagnaia, alți doi rideri ce au putut răsufla ușurat la capătul unei întreceri în care ploaia a intervenit major doar pentru ultimele 8 minute.

Și totuși, Marele Premiu al Austriei din 2021 a ilustrat încă o dată, cum, mai ales în lumea motociclismului viteză, orice schimbare a condițiilor urmează să transforme un deznodământ aparent obișnuit într-o virtuală frenezie, de care KTM și publicul local s-a entuziasmat pe drept la maximum. 

Mulțumită șansei, dar și stabilității ori încrederii în sine, Brad Binder și-a mai trecut în cont o reușită fabuloasă. Plecând al zecelea, el și-a construit șansa unei finalități istorice, poate în întreaga istorie a Moto GP. Cele 9,9 secunde decisive la final ar fi fost practic spulberate dacă a unsprezecea întrecere ar fi fost mai lungă cu un singur sector, pe Red Bull Ring.