Însă, impresionanta revenire izbutită împotriva Nataliei Vikhlyantseva a propulsat-o spre ceea ce avea să devină un parcurs de referință. Depășind-o cu mult calm și pe Clara Burel în turul secund, puternica atletă din București a vizat accederea în penultimul act la Nur-Sultan, capitala Kazahstanului. Cu o prestație completă, convingătoare în fața Aleksandrei Krunić, ea a izbutit să bifeze pentru întâia oară o semifinală WTA.

Acțiunea perimetrului sportiv al înaltei performanțe ne aduce noi figuri asupra cărora să ne mutăm atenția. Tocmai din raționamentul amintit, într-o disciplină cu valențe importante la nivel individual, vor exista perioade în care lumina reflectoarelor se va îndrepta în direcții diferite celor obișnuite. La fileu, abordările similare sunt identificate mai des în cadrul circuitului feminin, care, oricât de greu explicabil, găsește modalitatea de a aduce rapid revelații.

Totodată, pe măsură ce mirajul inițial al gloriei, transformat într-o realitate fantastică la New York, a început să se întrepătrundă normalității, în dreptul Emmei Răducanu cu precădere, circuitul și-a îndreptat atenția spre ultimul său capitol stagional. Dar, precum a fost cazul în cele mai recente situații, finalurile de campanie nu vor arăta familiar, mai ales din perspectiva sportivelor.

Așadar, un sezon competițional tenisistic ce s-a apropiat serios de standardele vechii normalități își descoperă noi ramuri, în acapararea ultimelor două luni. Din moment ce toate vizitele de traiectorie eurasiatice au fost anulate timpuriu – Turneul Campioanelor, relocat din Shenzhen la Guadalajara, fiind ultimul și cel mai important anunț în direcția subliniată – se vor contabiliza călătorii în alte direcții ale platoului profesionist feminin. Pe lângă competițiile mult așteptate de la Indian Wells și respectiv Cluj, Chicago va egala municipiul transilvănean, Orașul Vânturilor având, de asemenea împlinită, responsabilitatea completării unui al doilea turnir.

Însă, în timp ce Gabriela Ruse și-a început un nou parțial de joc excelent dincolo de Oceanul Atlantic, aproape 9.500 de kilometri distanță mențineau atenția ridicată pentru cealaltă reprezentantă a țării noastre care a ales să evolueze în săptămâna curentă, la simplu. Legăturile dintre cele două au fost realizate des, ele fiind echipiere de lungă durată în cadru reprezentativ.

Dar, în ce o privește pe Jaqueline Cristian, așteptările au fost în bună măsură superioare tenismenei cu un trofeu profesionist deja cucerit. Raționamentul unei asemenea comparații se poate deduce și din faptul că atleta menționată anterior a atins pentru prima oară în carieră o poziție în topul 100 WTA, reper pe care concitadina sa încă îl țintește. Urmărind îndeaproape evoluția celei de-a doua sportive, nu putem decât să remarcăm că talentul este vizibil. Mai mult, față de majoritatea celorlalte compatrioate, deținătoarea a zece trofee ITF are cu adevărat reperele fizice profund favorabile.

O combatantă ce și-a făcut debutul chiar la București, în 2015, la doar 17 ani, demonstrează în prezent că își poate etala toate calitățile, pentru a-și completa ascensiunea mult așteptată. Totuși, obstacolele s-au arătat importante, cel primordial părând a fi inconsistența, atribut pe care pretendenții tineri nu îl pot elimina instantaneu. Anul competițional în curs o remarcă pe Cristian demonstrând că performanțele importante nu îi vor fi străine atunci când dispoziția de joc este optimă. 

Drumul ei către succesul profesionist este încă unul laborios. Dar, experiența completată la Sankt Petersburg, acolo unde ea a bifat eliminări de calibru până în sfertul de finală cedat contra Svetlanei Kuznetsova, a ilustrat semne promițătoare. Doar că ulterior, performanțele nu au mai urmat tocmai aceeași notă înaltă, întreg sezonul de Mare Șlem încheindu-se fără vreo prezență pe tablourile principale, un alt țel ce momentan va rămâne neatins. 

În pofida ultimei impresii, tranziția constantă dinte reperele WTA și cele ITF, aspect ce denotă lipsa liniarității, s-a transpus în disputarea multor partide. Încrederea și ritmul pentru o tenismenă ce dorește constant să agreseze pot fi redobândite doar prin completarea competițiilor. 

La nivelul turului profesionist, laurii s-au arătat însă din ce în ce mai greu, eliminarea dureroasă din calificările Openului American a declanșat revenirea ei pe bătrânul continent. După scurta aventură bifată pe tărâm sloven, Jaqueline a atins, în ciuda înfrângerilor în serie, cel mai înalt clasament al carierei. Aspectul subliniat a putut primi un bun supliment, evoluția primei vizite feminine în Kazahstan urmând să ofere un răspuns pozitiv.

Precum afirmam mai devreme, destinațiile clasice ale tenisului fetelor din Asia au avut nevoie de un substitut major, iar complexul național din Astana a stat la dispoziția acestui deziderat. Kazahstan și-a completat pătrunderea în spectrul absolut al sportului alb odată cu stagiunea precedentă, care a confirmat prima ediție masculină a turneului capitolin. Toamna următoare a permis disputarea unui turnir feminin cu destule nume de notorietate, chiar dacă ele nu se pot compara, spre exemplu, cu revenirea lui Kim Clijsters pe teren, în Chicago. 

Nefiind obligată să parcurgă ruta calificărilor pentru a ajunge pe tabloul principal, Jaqueline Cristian a avut parte de o misiune foarte dificilă încă din prima rundă. Explicația nu este neapărat oferită de forma prezentă a oponentei inaugurale, cât despre potențialul imens indicat cu ceva vreme în urmă. Natalia Vikhlyantseva nu este o jucătoare pe care să o considerăm experimentată, însă arsenalul acesteia este capabil în zilele pozitive să neutralizeze jocul multor adversare. 

Agresivitatea exponentei Rusiei s-a remarcat rapid, drept consecință, Cristian având destule probleme pentru a menține ritmul actualei ocupante a poziției 170 mondiale. Deși sportiva mai bine clasată, românca s-a văzut într-o poziția foarte complicată, în ciuda echilibrării primului act. Startul fulminant al celui de-al doilea a fost anulat imediat printr-o serie a inexactităților. 

Ca urmare, tabela arenei semicentrale nu a fost departe de a arăta scorul 4-6; 2-5. Fiind foarte aproape de a patra eliminare consecutivă în turul I al unei competiții propriu-zise de rang WTA (sau chiar înaintea lui), bucureșteanca și-a deblocat cu succes toate resursele disponibile pentru a rămâne cu șanse în partidă. Altfel spus, vedem cât de mică poate fi diferența între un nou eșec și cel mai inspirat parcurs al carierei.

Reușind să mențină presiunea asupra puternicei sale rivale, Cristian a profitat de numeroasele erori venite de la serviciu, împingând cu eforturi meritoase înfruntarea într-un act decisiv pe care l-a dominat în cea mai mare măsură, mai ales în momentele când dubiul ar fi putut să reapară. Maniera obținerii primului succes din Kazahstan s-a dovedit un ajutor enorm în privința continuării încrezătoare într-un complex de joc indoor, teoretic favorabil sportivei tricolore. 

Turul secund i-a adus-o în față pe Clara Burel, atletă binecunoscută pentru Cristian. Cea mai recentă întâlnire directă a fost programată la Karlsruhe, în urmă cu doar două săptămâni. Principala favorită a competiției din seria 125 k s-a recunoscut învinsă chiar dacă ea s-a impus într-o manșă întâi enorm de echilibrată. Predictibil sau nu, confruntarea din Nur-Sultan a avut parte de un traseu relativ similar. 

Părând să fie inițial dominată evident, sportiva consiliată de Thomas Drouet și-a găsit minunat ritmul spre finalul segmentului, obligând-o pe tânăra franțuzoaică să revină din spate. Manșa s-a încheiat defavorabil pentru Cristian tot după un tie-break, dar resursele de concentrare ale acesteia nu s-au diminuat. Asaltând jumătatea opusă de teren cu un tenis din ce în ce mai avântat, plecat de pe lina de fund, outsidera întâlnirii (pe hârtie) a preluat clar controlul duelului, până la intrarea în actul final, depășind orice moment dificil. Setul al treilea a fost demarat cu mult mai puțină inspirație în construcția punctelor, dar, pe măsură ce starea de spirit s-a stabilizat, românca a izbutit din nou să răstoarne complet destinele jocului. 

Beneficiind și de suficientă șansă la momentul potrivit, Jaqueline i-a mai permis oponentei sale din Hexagon, cotată ca favorită 8 în Kazahstan doar câștigarea a trei game-uri, după disputarea tie-break-ului cedat anterior. Multă determinare, dar și încredere pe măsură într-o prestație ce a părut să urce constant în nivel atunci când nevoia a fost mai mare, s-au dovedit suficiente pentru ca sportiva aflată pe poziția 126 în clasamentul WTA să își atingă una dintre performanțele carierei. Pentru a-și obține prezența într-un context ce nu a mai fost vizitat vreodată în carieră, ea a înfruntat o exponentă balcanică posesoare de vastă experiență. 

Asemenea Nataliei Vikhlyantseva însă, Aleksandra Krunić se regăsește departe momentului său de vârf al carierei. Situată deja în spatele oponentei din sferturile de finală kazahe, conform ierarhiei oficiale, combatanta din Serbia s-a aflat în căutarea momentelor pozitive măcar la finalul sezonului. 

În schimb, Cristian era conștientă, mai ales ținând cont că se afla la a treia confruntare în mai puțin de 65 de ore, că un debut de joc consistent a echivalat unei obligativități. Secvențele care aveau să seteze tonusul primei dispute directe s-au arătat, într-adevăr importante. Erorile au venit în mari doze pentru jucătoarea ex-iugoslavă, care a dat senzația că nu poate acoperi la timp intensitatea necesară, pe terenul central. În doar opt minute de joc, aceasta din urmă s-a văzut condusă autoritar, bucureșteanca îndeplinind-uș obiectivul prim, acela de a nu mai pleca în urmărirea unei reveniri. 

Totuși, în concordanță cu stabilirea cadenței din partea lui Krunić, misiunea atletei din capitală s-a complicat. Privind spre raliurile de lungime medie și respectiv mare, acutizarea replicii s-a arătat deosebit de bruscă. Deși schimburile au căpătat o intensitate crescândă, dinamica tenisului nu a slăbit. Câteva erori în serie au fost suficiente pentru ca soarta manșei de debut să revină într-un echilibru puțin așteptat după secvențele de debut. 

Nevoită din nou să ridice nivelului intensității, Jaqueline Cristian și-a păstrat cumpătul abordând excelent ultimul joc de serviciu al setului. Ulterior, ea a izbutit să aplice o presiune îndeajuns de severă pentru ca sârboaica să nu poată rezista pentru împingerea actului spre prelungiri. 

Văzându-se pentru prima dată în avantaj la jumătatea unei dispute din Kazahstan, Cristian s-a putut elibera aproape complet de elementul crispării, prezent la un moment dat în brațul său. Concomitent, menținând standardul ridicat, jucătoarea română a extras aproape maximum posibil dintr-o nouă perioadă lipsită complet de inspirație a vecinei de la sud-est. Impresia unui debut sub semnul echilibrului în setul al doilea a fost rapid înlăturată. 

Având întreaga stare pozitivă de partea ei, perseverenta tricoloră și-a desăvârșit propriile intenții ofensive, croindu-și o serie minunată a execuțiilor direct câștigătoare. Adâncimea și penetrarea furnizate în particular cu execuția reverului s-au arătat impresionante, în ciuda unor eforturi tot mai intense ale sârboaicei de a contracara. 

Break-ul obținut rapid în actul cu numărul doi a fost conservat cu destulă autoritate, serviciul contribuind la rândul său asupra unui nou final liniștit de partidă. În ciuda dificultăților întâmpinate de Jaqueline Cristian în fiecare zi parcursă din Kazahstan, concluziile favorabile nu au venit deloc sub semnul întrebării, din perspectiva scorului. 

Demonstrându-și superioritatea și în fața Aleksandrei Krunić, dinamica jucătoare din țara noastră a trecut întâia oară linia de sosire după minimul de acte. Succesul cu 6-4; 6-3 îi va parafa prima prezență într-un careu de ași al WTA, împotriva lui Alison van Uytvanck, după șase ani ai progresului.

Dacă tenisul de masă este cu succes reprezentat la Cluj, de reprezentanții noștri la actuala ediția a Campionatelor Europene, cel disputat pe adevărata suprafață dură nu a întârziat să ofere alternativa. Actualmente, alăturat și prezenței Monicăi Niculescu în semifinalele de dublu, momentul întregii carierei pentru Jaqueline Cristian, în cadrul Astana Open, susține o săptămână promițătoare pentru sporturile autohtone de la fileu, dar nu numai.