După aproape patru decenii, în care cei mai talentați baschetbaliști ai planetei și-au început și încheiat carierele, recordul celor mai multe puncte marcate în istoria NBA nu se mai regăsește în posesia lui Kareem Abdul-Jabbar.

LeBron James a avut nevoie la rândul său de 20 de sezoane pentru a-l întrece, dar pe durata actualei campanii, nu a încăput dubiu că numărul 38.387 va fi depășit, de un jucător mai complet decât aproape oricare altul, echipat în culorile lui LA Lakers.

Pentru cvadruplul MVP al ligii – de asemenea proaspăt devenit al patrulea cel mai prolific pasator din istorie – momentul într-adevăr a venit contra Oklahomei City Thunder, dar nu oricum. Cele 36 de puncte necesare au fost atinse în stil, după doar trei sferturi; într-o seară dominată de emoții mixte, echipa gazdă cedând al doilea joc consecutiv.

Cu o înaltă pondere, cercul activităților de nivel înalt este rescris prin amprente absolute. Încadrarea ultimului termen este dificilă în actualitatea sportivă, printr-un filtru complet obiectiv. Însă, în startul actualului an calendaristic, densitatea formidabilului a crescut pe măsură ce am avansat. Va fi dificil să nu considerăm aproape de vârful listei unul dintre cele mai importante momente din istoria sportului peste Ocean, ca magnitudine; dincolo chiar iminentei depășiri a recordului lui Ingemar Stenmark, pe care Mikaela Shiffrin doar l-a egalat la victorii în schiul alpin.

Cazul subliniat este chiar mai vechi decât atât, iar, întrucât baschetul a devenit fără îndoială o emblemă globală, legendele au o mai mare amploare. În actualul secol, câteva ținte păreau de neatins, dar actuala campanie a garantat că, în condiții normale, una dintre cele mai mari limite ale orizontului de sub panou, va fi depășită. Oricât de greu ar părea de crezut, momentul a accelerat tocmai printr-o contribuție absolut fabuloasă din partea celui care a devenit sinonim cu NBA.

Față de orice alt atlet ce driblează pe parchet, așteptările asupra unui excepțional exponent de liceu LeBron James păreau aproape incomparabile. Între timp, peste două decenii, cadrul general îi plasa în mijlocul atenției pe Giannis Antetokounmpo, Luka Dončić, Joel Embiid ori Nikola Jokić. Primii trei au lansat o cursă uluitoare a partidelor de peste 50 de puncte, în vreme ce ultimul se află acum în poziția de a-i imita pe Russell Westbrook și Oscar Robertson în realizarea mediei de triple-double într-un sezon.

Dar, fără a-i omite pe Steph Curry sau Kyrie Irving – transferat din Brooklyn în Dallas într-o mutare cu potențial uriaș pentru restul stagiunii, alături de Luka – din ecuație, universul NBA are punctul central încă în povestea jucătorului din Akron, Ohio. De la debutul său, din octombrie 2003, s-au realizat considerații precum poate cel mai talentat și versatil jucător din istorie. După primul meci, încheiat cu 25 de puncte și 9 assisturi, în Sacramento, pretențiile au rămas enorme.

Iar, lunga sa călătorie spre titluri nu s-a dovedit deloc facilă, în ciuda unei productivități ieșite din comun. A fost nevoie de o primă finală cedată în Cleveland după un parcurs eroic în 2007, dar și de fatidica plecare în Miami (patru ani mai târziu) pentru ca drumul să se clarifice. Desigur, după o altă amintire neplăcută în primul ultim act jucat în tricoul lui Heat, contra lui Dallas, presiunea a urcat și mai mult.

Abia din 2012, la capătul altor serii dramatice, James a intrat în rândul campionilor, unde a fost așteptat practic mereu. De la momentul obținerii celui dintâi titlu, a fost aproape imposibil ca el să fie negat drept baschetbalistul reprezentativ al unei generații. Partea negativă regăsită într-o serie nemaivăzută în termeni individuali din era lui Bill Russell și Boston Celtics încoace – opt prezențe succesive în finală – se va traduce prin doar trei succese. Dar, în același timp, știm că dincolo de toate eșecurile, LeBron a rămas fără îndoială cel mai valoros dintre actorii fiecărei serii, exceptând-o pe cea din 2011.

Desigur, isprava supremă însă se menține în viziunea multor pasionați, al doilea capitol al bătăliilor dintre Cleveland Cavaliers și Golden State Warriors. Revenirea în fața unei echipe ce a fost atât de aproape să fie catalogată drept cea mai bună din istorie, mulțumită celor 73 de victorii obținute în sezonul regulat 2015-2016, a însemnat un triumf cu valoare supremă, întrucât venea pentru formația natală.

Promisiunea sa pentru Ohio a fost împlinită prin respectivul titlu, iar, deși Cavs aveau să cedeze următoarele două finale, nimeni nu a mai simțit furia din 2010 la a doua plecare a lui James. Pentru LA Lakers, misiunea unui nou trofeu, al 17-lea în total, a venit în al doilea sezon și mulțumită contribuției lui Anthony Davis (după jocurile din Bula creată în Orlando).

Ulterior, deși succesul în playoff a devenit aproape nul și pe fondul multiplelor probleme de ordin fizic întâmpinate recent, cvadruplul MVP și-a păstrat jocul ofensiv poate mai departe decât orice nivel imaginabil. În fapt, cu greu putem realiza în sezonul regulat o diferență obiectivă în intervalul ce leagă vârstele de 19 și 38 de ani. Exceptând stagiunea de debut, unde oricum atingea 20 de puncte pe întâlnire, nu există o alta în care media lui să nu treacă 25 de unități.

Înainte ca atât James și Kevin Durant să o poată amenința, marca absolută mergea în dreptul lui Kobe Bryant și Karl Malone, cu doar 12 asemenea sezoane. Doar o asemenea consistență l-a ajutat să își apropie unul dintre cele mai puțin tangibile recorduri ale sportului american. Totalul punctelor în sezonul în regulat din NBA își schimbase deținătorul absolut de doar cinci ori în istorie. Wilt Chamberlain a fost prima legendă ce l-a purtat autoritar dincolo de 30.000 de unități, clipă din care un singur nume l-a putut provoca, anume Kareem Abdul-Jabbar.

Acel moment a avut loc în noaptea de 5/6 aprilie 1984, punct în care doar doi jucători din prezentul NBA Andre Iguodala și Udonis Haslem erau născuți, iar un anume Michael Jordan nu apucase încă să debuteze. Privind obiectiv lucrurile, a părut tot mai dificil pe măsura trecerii anilor, ca ștacheta finală stabilită de legenda lui Milwaukee și LA Lakers (38.387) să fie depășită. Înaintea lui LeBron James, trei jucători au mai demonstrat că l-ar avea clar în vizor, plecând de la MJ, continuând prin Karl Malone și încheind prin Kobe Bryant.

Pentru Jordan, autorul celei mari medii de puncte pe joc în istoria ligii (30,12), cele două retrageri premature au anulat orice calcule la care am fi putut ajunge. The Black Mamba s-a plasat deopotrivă pe un traseu corect într-o carieră de excepție, dar accidentările foarte grave de pe finalul ei, începând cu 2013, i-au făcut cursa imposibilă.

Ca urmare, doar despre Malone putem afirma că s-a apropiat serios, la mai puțin de 1500 de unități de Captain. Însă, inclusiv pentru cel supranumit The Mailman, ultimele sezoane au fost afectate în plan fizic, incluzând venirea sa în Los Angeles în 2004, după 18 ani petrecuți în Utah. Retragerea a venit după a 19-a stagiune, în culorile identice lui Abdul-Jabbar. Kobe și în cele din urmă James.

Diferența-cheie a fost și rămâne pentru acesta din urmă, că, în ciuda accidentărilor apărute cu mai mare regularitate, începând chiar din primul sezon în California, 2018-2019, problemele nu s-au dovedit într-atât de grave pentru a-i afecta profund productivitatea Regelui (ori să îl țină în afara parchetului pentru lungi intervale). Dovadă stau ultimele două sezoane, oricât de dezamăgitoare s-au arătat pe plan colectiv pentru Lakers. În ciuda unul start mai puțin avântat, LeBron a ajuns treptat la palierul de 30 de puncte pe partidă, aspect absolut nemaivăzut în campaniile 19 și 20.

Prin comparație, un ultim sezon închis fără reculuri fizice i-a adus 10,1 puncte pe întâlnire lui Kareem, transpuse într-un total de 748. Rapid, devenea strict o chestiune a timpului până când fascinanta călătorie individuală va găsi destinația pentru LeBron. În ciuda unei medii inițiale de 35 de puncte înscrise după împlinirea celor 38 de ani, în 30 decembrie, era clar că marca nu va fi atacată până la intrarea în februarie de baschetabalistul de 2,06 metri.

Primul joc de pe teren propriu al lunii pentru Lakers a venit cu Oklahoma City, 36 fiind necesare, după vizita în New Orleans, eclipsării totalului de 38.387, devenit permanent în aprilie 1989. Notabil este că, sub tutela destinului, actuala Thunder a fost și franciza contra căreia Abdul-Jabbar a jucat ultimul său joc de sezon regulat, sub titulatura (clasică) de Seattle SuperSonics. Inevitabil sub privirile Căpitanului, prezent la marginea parchetului crypto.com Arena (fosta Staples Center), printre multe alte figuri de calibru, James a avut un start ușor ezitant pentru a-l întrece.

Dar, crucial, într-un sezon mult sub standard din spatele semicercului, aproximativ la 31 % ca procentaj, el a înscris chiar prima triplă încercată. Bineînțeles, ar merita adăugat și că uriașul Abdul-Jabbar a marcat un singur coș de 3 în carieră în drumul spre 38.387, pentru a sublinia cum arăta baschetul dominant cu două ere în urmă.

Știind că reușitele pe pătrundere vor veni mereu natural, orice de la distanță făcea misiunea mai ușoară lui LeBron. Opt puncte în sfertul inaugural au oferit tonul continuării mult mai agresive, întrucât oaspeții reușiseră să preia controlul tabelei în minutele din al doilea act în care el se afla pe bancă. Devenit în urmă doar câteva jocuri al patrulea cel mai prolific pasator de asemenea, James și-a propus să înscrie în primul rând pentru a-și ține colegii în cărți. Atacuri ale coșului combinate cu a doua triplă și excursii repetate la libere i-au adus 20 de puncte până la pauză.

Publicul izbucnea oricum la fiecare atingere, dar după a doua sa cea mai bună repriză întâi a sezonului, părea evident că așteptarea va putea lua sfârșit în seara californiană de 7 februarie 2023. Este drept, inclusiv după reluare Thunder arătau că se pot desprinde foarte serios, deși punctele continuau să vină pentru protagonist. Fără să forțeze nota aruncărilor, alte două reușite venite de la distanță îl aduceau repede la opt lungimi de țintă.

Apoi, după un scurt repaus pe bancă, obiectivul părea să fie bifarea lor în același sfert al treilea, pentru a nu pune în pericol o ceremonie specială, dacă jocul urma să fie prea strâns apoi. Pus în valoare în poziții simple pentru el, cvadruplul MVP a capitalizat majoritatea oportunităților, un coș fiind suficient deja, la ultima acțiune individuală a actului terț. Cu 34 de puncte din doar 18 tentative, mingea a mers în coș de la semi-distanță (un loc de unde nu a fost lăudat atât de des, de-a lungul a 20 de ani), peste Kenrich Williams.

Execuția a fost suficient de curată pentru a genera o tentă legendară, iar după ce explozia de bucurie s-a potolit pe parchet, însuși Kareem Abdul-Jabbar a fost solicitat pentru a-i înmâna simbolic balonul celui ce îi va succeda în cel mai râvnit fotoliu individual al baschetului. Urări pregătite special au început să ruleze în fiecare time-out, începând de la tinerii membrii din I Promise School, instituție ridicată de James pentru cei mai puțin norocoși dintre copiii comunității sale din Akron și Cleveland, până la actualul șef de stat american.

Însăși magnitudinea unui astfel de moment poate explica de ce, la capătul ceremoniei și a unui discurs emoțional, a părut să-i extragă restul energiei depuse într-o prestație de excepție. La începutul sfertului decisiv, Lakers se vedeau doar cu un deficit de cinci lungimi, iar până și cu liderul lor pe bancă, scorul a devenit apoi egal. Din acel moment, o echipă foarte tânără a Oklahomei City, conduse de Shai Gilgeous-Alexander, a înscris următoarele 12 puncte.

Deși fosta legendă a lui Thunder, Russell Westbrook, a încercat să conducă șarja finală din partea gazdelor, purtătorul numărului 0 ajungând la 27 de puncte, L.A. nu s-a aflat atât de aproape de revenire, pe cât un scor final cu enorm de multe puncte ar indica-o, la 130 – 133. Formația Purple & Gold și-a văzut astfel distanța mărită față de unele dintre principalele contracandidate la postura unui potențial Play-In Tournament, cu 27 de jocuri rămase din sezonul regulat.

Făcând un calcul simplu, 44 de prezențe din cele 55 posibile i-au fost suficiente eroului serii pentru a ajunge la destinație, în ciuda faptului că a aruncat la coș de numai două ori, pentru alte două puncte, până la final. Față de Kareem, al doilea jucător ce va fi selecționat de cel puțin 19 ori în All-Star Game, a ajuns la vârf în exact 150 meciuri în minus jucate (1410 față de 1560); fără a mai adăuga că trei sezoane din cariera sa au fost scurtate sub lungimea obișnuită de 82 de partide.

Acum, privind cumva și spre viitorul recordului îmbunătățit, auspiciile par și mai dificil de înfrânt. Chiar și cu un Kevin Durant în calcul care se află în poziția a 14-a pe lista curentă, singurul jucător prezent în ligă ce deține ritmul necesar pentru a putea spera să se apropie de noul reper poate fi un încă tânăr Luka Dončić. Dar, ipoteza ar rămâne în picioare doar dacă slovenul va fi capabil să mențină și excelența în longevitate a unuia dintre idolii săi.

În același timp, un alt lucru pare cert: LeBron James este hotărât și are toate motivele să nu părăsească baschetul și NBA-ul, curând. Astfel, borna aflată acum la 38.390 de puncte pentru (noul) rege ar putea reprezenta un alt punct de plecare. El, dar și martorii măreției au gustat din plin un moment ce faptual și emoțional – într-o perioadă când atenția merge și asupra întâiului Super Bowl cu doi pasatori de origine afro-americană la start, Jalen Hurts și Patrick Mahomes pentru Philadelphia Eagles respectiv Kansas City Chiefs – ar putea fi unic într-o viață, raportat la disciplina de sub panou.

Surse:

https://www.espn.com/espn/feature/story/_/id/34584960/when-lebron-james-break-nba-career-points-record