Ambele combatante au trecut de vârsta considerată a tinereții în sport, dar au ajuns să-și ilustreze talentul într-unul dintre decorurile alese ale sportului alb. Jucătoarele noastre au căutat accederea pe ultima turnantă săptămânală a competiției, având plăcerea să evolueze în premieră pe arena principală a tenisului din Franța: Philippe Chatrier.

Bineînțeles, este de menționat și faptul că pentru reprezentanta județului Bihor campania a început timpuriu și se prezintă mult mai lungă. Irina Bara a disputat impecabil cele trei meciuri de calificare, izbutind să se alăture altor șase competitoare din România pe tabloul principal de simplu feminin.

Odată ajunsă acolo pentru prima oară, sportiva pregătită de Marius Comănescu a marcat un succes remarcabil, trecând fără mari emoții de o adversară aflată pe lista capilor de serie. Donna Vekić nu și-a putut impune eficient propriile tipare de joc, croata fiind depășită în minimum de acte. Irina a continuat să extragă maximum din oportunitatea pe care a avut-o la îndemână și în fața lui Alison Van Uytvanck. Belgianca a fost dominată autoritar de actualul număr 142 WTA, până când a fost nevoită să se retragă către mijlocul manșei a doua.

Pentru Bara, șaisprezecimile de finală întrevedeau un adversar de un cu totul alt calibru. Sofia Kenin nu practicase un joc strălucit timp de mai bine de jumătate din partida disputată joi contra Anei Bogdan. Dispoziția emoțională a sugerat negativitate, ce s-a reflectat și în rezultatul inițial. Campioana încoronată la Melbourne în iarna anului curent a regăsit un sentiment mai bun în propria prestație spre sfârșitul meciul. Turul al III-lea îi propunea americancei o nouă adversară tricoloră, ce se afla la a doua confruntare directă cu numărul 6 mondial, după cea de la Dothan, din aprilie 2018. Atunci, tânăra născută la Moscova triumfase după trei segmente foarte lungi.

Cea mai mare provovare a carierei pentru Irina Bara a adus, fără îndoială și un moment prestigios greu de uitat. Chiar dacă pleca evident cu șansa a doua, românca în vârstă de 25 de ani nu ar fi trebuit să fie sub prea multă presiune. Ipoteza respectivă s-a adeverit, cel puțin în secvențele introductive. Ea a câștigat primele două jocuri ale partidei, arătând multă încredere și rezistență.

Kenin a răspuns prompt, însă nu a avut o misiune tocmai facilă în a-și croi drum către preluarea controlului deplin. A patra favorită de la Roland Garros a perpetuat evoluțiile sinusoidale din partidele precedente. Totuși, primul set s-a încheiat aparent confortabil în favoarea ei, cu șase game-uri consecutive. În pofida unei dispute neașteptat de strânse, Irina nu a fructificat șansele de care a dispus la retur (exceptând-o doar pe prima).

Actul cu numărul doi a remarcat din nou, o desfășurare inițială echilbrată, din care Sofia Kenin a făcut diferența în clipele determinante. Majoritatea jocurilor au fost lungi, dar campioana de la Australian Open și-a dovedit experiența net superioară în asemenea situații. Ulterior, ea și-a eliberat complet arsenalul tehnic (presărat din plin cu scurte). 

În ciuda unor eforturi demne de remarcat, până în ultimele minute, Bara i-a permis rivalei să-și extindă seria la un maximum posibil de 12 game-uri. Astfel, tabela a arătat un scor foarte dur 6-2; 6-0, la finalul căruia locul 6 mondial a acces în optimile de finală. După un meci bizar, în care învinsa a acontat 48 de puncte, Sofia Kenin își așteaptă următorul test.

Așa cum s-a stabilit în programul organizatoric al zilei de sâmbătă, înfruntarea descrisă mai sus a fost urmată pe terenul central de jocul dintre Patricia Țig și Fiona Ferro. Rata de încredere etalată de a doua cea mai bine clasată tenismenă autohtonă se afla încă într-o îmbunătățire progresivă. Titlul acontat la Istanbul a declanșat un parțial de șapte victorii consecutive. La Paris, Țig le învinsese pe Stefanie Vögele și Christina McHale, înainte să-și măsoare forțele cu una dintre exponentele gazdelor rămase în competiție.

Fiona Ferro a ajuns la 23 de ani și ținea cel mai lung parcurs personal de la Roland Garros, situație în care Patricia se regăsea, de asemenea. Trofeul de la Palermo din august denotă o creștere notabilă a performanțelor sale. Mai mult, eliminarea Elenei Rybakina, cea care trecuse categoric de Sorana Cîrstea în runda inaugurală, demonstra capabilitatea Fionei Ferro de a se ridica la înălțimea oponenților de top, beneficiind și de sprijinul publicului. 

Patricia Țig nu o mai întâlnise până acum pe ocupanta poziției a 49-a în ierarhia feminină a momentului. În consecință, auspiciile anunțau un duel extrem de interesant, între două protagoniste cu un ritm aproape ireproșabil. Bucureșteanca a început promițător la prima sa apariție pe Philippe Chatrier. Ea a echivalat reușitele franțuzoaicei cu tenacitate și inspirație, reușind să-i câștige rapid serviciul acesteia. Răspunsul venit de peste fileu nu a întârziat, iar încleștarea s-a acutizat serios la capitolele intensității și preciziei. Paritatea a persistat sub spectrul asprimii raliurilor, dincolo de bariera prelungirilor segmentului prim. Țig a avut șansa să servească pentru el, la 5-4, dar nu s-a apropiat cu adevărat de închiderea sa. Un tie-break uluitor urma a hotărî un act care s-a dovedit mai lung decât întreaga șaisprezecime consumată anterior pe central. Inițiativa a fluctuat către fiecare tabără în jocul decisiv, care a depășit la rându-i primele două schimburi de teren. Două erori neprovocate i-au permis lui Ferro să și-l treacă în cont la 7.

După 85 de minute de tenis aprig, setul al doilea nu și-a schimbat principalele coordonate. Tenismenele și-au păstrat suficient de sus cota agresivității, în ciuda unui consum energetic enorm. Simetria tabelei s-a menținut până la jumătatea manșei, atunci când resursele tinerei din Valbonne au început să scadă. Patricia părea să gestioneze ideal contextul, dar a irosit trei mingi pentru a merge în decisiv pe propriul serviciu. Până la urmă, game-ul de la primire a adus rezultatul scontat.

Cu peste 2 ore efective (de joc) consumate, o pauză de vestiar era binevenită, căci miza rămânea imensă. În aceeași măsură, influența publicului se făcea simțită tot mai clar. Greșelile învingătoarei de pe zgura turcească au dus parțial la prima desprindere substanțială a meciului. Ferro și-a recăpătat apoi entuziasmul și a controlat complet destinul setului al treilea. 

Patricia Țig nu a mai putut reveni în vreo măsură semnificativă și a fost învinsă cu 6-7 (7); 6-4; 0-6, la 168 de minute trecute de la cea dintâi lovitură. Prin urmare, tenismena consiliată de Răzvan Sabău a ratat ocazia de a pătrunde în primele 50 de jucătoare ale planetei.

Parcursurile frumoase realizate de două sportive aflate în mare creștere au ajuns la final pe cea mai cunoscută scenă a tenisului de zgură. Irina Bara și Patricia Țig au onorat scena respectivă, în ciuda celor două rezultate care fac ca Simona Halep să rămână singura reprezentantă a României pe tablourile de simplu, la Roland Garros 2020.