Aventura în cadrul Campionatului European din 2021 al formațiilor de tineret începea interesant pentru România. Tragerea la sorți din ianuarie indica doi oponenți foarte puternici, în Germania, pe de o parte, și Țările de Jos, pe de alta, alături de un element întotdeauna imprevizibil, al uneia dintre națiunile organizatoare ale turneului, Ungaria. Transpunerea analizei anterioare în realitate nu a mers foarte departe de adevăr, luând în calcul și posibilitatea deosebit de ridicată ca deznodământul Grupei A să fie dezvăluit doar după ultimul fluier al etapei finale. Înfruntările abordate pe rând la intensitatea necesară și-au consumat treptat secvențele mai delicate.

Mai întâi, înfruntarea inaugurală, contra unei formații batave dispusă la o capacitate de efort (a balonului) imensă, reprezenta deja o primă provocare serioasă. Frâiele întâlnirii au fost plasate majoritar în mâinile tinerilor fotbaliști olandezi, din perspectiva posesiei. Răspunsul fantastic reușit de Andrei Ciobanu pentru reușita încasată în prealabil avea un impact grozav asupra stării de spirit conduse de la margine de unul dintre golgheterii tuturor timpurilor la prima reprezentativă. Adrian Mutu și-a văzut elevii absorbind suficient de bine presiunea adversă, arătând, în același timp, capacitatea evidentă de a obține chiar triumful atât de valoros. După un final de joc centralizat mai ales în jurul ocaziei lui Andrei Ciobanu, din perspectiva românilor, scorul rămânea egal. Cu puțină șansă pentru oricare dintre formații, calculele se simplificau enorm.

Dinamica abordării înfruntării secunde din grupe urma să se schimbe radical față de cea dintâi. Conștienți de faptul că un succes împotriva Ungariei devenea virtual obligatoriu, jucătorii autohtoni s-au implicat într-o înfruntare fizică în fața exponenților țării gazdă. Influența asupra desfășurării jocului avea să se îndrepte în mod exagerat către brigada oficialilor. În urma unei prime reprize ce acumulase deja o tensiune imensă, situația urma să se complice enorm după ieșirea de la cabine. Putând beneficia de două lovituri de la 11 metri perfect regulamentare, oaspeții se vedeau conduși pe tabelă în urma altei decizii eronate a centralului. Situația se arăta delicată, în pofida omului în plus din teren. Și totuși, prin intermediul etalării remarcabile de răbdare și autocontrol, românii au reușit să răstoarne rezultatul defavorabil. Alexandru Mățan a oferit doza suplimentară de inspirație cu o altă izbândă egalizatoare superbă, urmând ca presiunea susținută ulterior să fie materializată de Alex Pașcanu. Susținută foarte atent dintre buturi de către Andrei Vlad, formația semifinalistă în 2019 obținea patru puncte din două partide ce puteau să adopte orice direcție, analizându-le realist.

Desigur, deprinderile aritmeticii nu mai se prezentau complicat de atunci încolo, ținând cont și de cele petrecute în capitala maghiară după înfruntarea națiunilor vecine est-europene. Germania și Țările de Jos au luat parte la o înfruntare desfășurată după coordonate liniștite. În același timp însă, emoțiile creșteau în partea ei ultimă, atunci când vicecampionii ediției recente a turneului final continental restabileau egalitatea, care nu a mai fost pusă la îndoială apoi. Prin urmare, lidera grupei nu avea nevoie decât de obținerea unui sigur punct în fața României. Urmând scenariul respectiv, misiunea reprezentativei olandeze însemna o victorie cu minimum 2 – 0 în fața Ungariei. În schimb, dacă remiza s-ar fi înregistrat cu cel puțin patru goluri pe stadionul lui Honvéd, reprezentativa lalelelor era eliminată automat. 

Astfel, remarcăm cum rezultatul fiecărui joc al fazei grupelor avea o influență imensă asupra viitoarelor calcule. Indiferent de aceste considerente, sarcina trupei tricolore se putea simplifica și printr-o altă modalitate. Victoria contra Germaniei anula orice emoție ori suspiciune, garantând jucătorilor autohtoni prezența consecutivă în faza ultimilor opt.             

Pentru a ajunge acolo la turnirul din Italia și San Marino, jucătorii antrenați atunci de Mirel Rădoi depășeau auspicii cel puțin la fel de complicate. O prestație memorabilă pentru exponenți ca George Pușcaș sau Florinel Coman declanșa bucuria ce s-a identificat cu o întreagă națiune. Execuțiile entuziasmante din finalul de joc contra Angliei îi propulsa pe români către un penultim act dulce-amărui. Formația noastră deținea încă întâietatea la pauză în fața unui oponent german de excepție. 

Doar două lovituri libere concretizate după minutul 90 făceau atunci diferența în favoarea Germaniei. Singurul participant direct în acea înfruntare dramatică, Alexandru Pașcanu, (eliminat în prelungiri, de altfel, la Bologna) era pregătit să înfrunte aceeași provocare pentru accederea în sferturile de finală. În ciuda unui efectiv profund schimbat sub amprenta timpului, naționala de tineret demonstrase calitatea către care poate ajunge. Momentul încleștării cu o altă echipă mare venise din nou, cu Adrian Mutu aflat pe banca tehnică. 

Tehnicianul piteștean era conștient de faptul că atitudinea ofensivă era singura pe care fotbaliștii săi aveau nevoie să o adopte. În schimb, compartimentul defensiv putea fi afectat serios din pricina suspendării lui Marius Marin. Absența noului căpitan al formației se dovedea într-adevăr costisitoare, însă ea putea fi acoperită printr-un nou impuls al determinării.

Partidele finale ale Grupei A se desfășurau, potrivit unei atmosfere deosebite, în manieră simultană, trei grupări având șanse reale de calificare. Teoretic, plecați cu o șansă mai precară în fața unor adversari superior pe hârtiei, românii erau hotărâți să-și pună amprenta pozitivă asupra istoriei recente.

Confruntarea a treia și ultima desfășurată în interiorul a șase zile pe Bozsik Aréna demara pozitiv pentru tinerii echipați într-o nuanță de galben mai strălucitoare decât cea tradițională. Prin câteva modificări în formula de start, efectele prospețimii s-au remarcat rapid. Înfruntarea a început foarte curajos, cu șansa lui Denis Ciobotariu. Lovitura sa de cap era respinsă de pe linia porții, în urma primei lovituri de colț. La alte câteva zeci de secunde, în interiorul celui de-al cincilea minut, Alex Mățan își potrivea perfect balonul în interiorul careului, urmând să lovească stâlpul porții cu o execuție elegantă. Dispoziția excelentă de joc în toate compartimentele, pornită chiar din defensivă, părea să surprindă inițial oponenții germani.

Ulterior, raportul de forțe se schimba destul de radical. Intervenția la limită operată de Ștefan Vlădoiu în propria suprafață de pedeapsă nu a fost sancționată de către centralul iberic, Cuadra Fernandez. La următoarea acțiune periculoasă, dispozitivul era depășit, iar Mateo Klimowicz se regăsea lăsat singur cu noul căpitan al României. Andrei Vlad era lobat, însă Alex Pașcanu anticipa ideal velocitatea balonului și respingea, la rândul său, din fața liniei porții. Scorul rămânea egal, însă superioritatea germană se accentua constant. Posesiile construite de tânăra versiune a Mannschaftului căpătau claritate. Sub o asemenea presiune, poate cel mai evidențiat apărător român era, pe bună dreptate, fostul jucător al lui Leicester City. Până atunci, Lukas Nmecha avea o nouă tentativă de a amenința buturile adverse, însă purtătorul contextual al banderolei rămânea la același nivel al siguranței etalat în precedentele confruntări. Instalarea dominării în terenul advers continua pentru favoriții hârtiei.

Aflați constant sub spectrul presiunii, elevii lui Adrian Mutu izbuteau să se ridice la înălțime, de-a lungul întregului act întâi. În minutul 43, o lovitură de colț bine executată putea aduce din nou prima reușită, însă același Alex Pașcanu se interpunea perfect pentru a devia reluarea lui Mërgim Berisha. Aproape concomitent însă, formația olandeză deschidea scorul contra Ungariei, în urma unui interval pozitiv de joc.

Perspectiva obligativității obținerii victoriei se dovedea tot mai intensă. Perioada pozitivă de joc a Germaniei nu urma a fi oprită decât prin intrarea la vestiare. Urmărind perspectiva logică a dispunerile partidelor simultane de pe arenele maghiare, reprezentativa română era nevoită să apeleze la întregile resurse fizice, tactice și tehnice pentru a marca cel puțin o dată. Aspectul general al confruntării aflate la egalitate în metropola capitolină nu indica auspiciile ideale, în pofida câtorva șanse evidente, de fiecare parte. Dinamica înfruntării urma să se simplifice suplimentar din perspectiva tacticii, în momentul în care arsenalul ofensiv trebuia îmbunătățit. Andrei Ciobanu, menajat inițial, din rațiuni prioritar energetice își recăpăta poziția în sistemul median, chiar de la prima atingere a părții secunde.

Drept urmare, prestația tricoloră cunoștea îmbunătățirea sperată. Pe măsură ce Țările de Jos extindeau implacabil avantajul împotriva ultimei echipe clasate în Grupa A, încleștarea urmărită la Budapesta se transforma într-una realmente propriu-zisă pentru desăvârșirea calificării.

Inițiativa caracterizată de multă vitalitate aducea efectele dorite. Totuși, deși ameliorarea sensibilă se materializa în reechilibrarea propriu-zisă a capitolului estetic, incursiunile purtate cu succes până în treimea adversă nu s-au materializat prin oportunități mari de gol. Acestea din urmă s-au arătat în principal din fațeta fazelor fixe obținute favorabil de mijlocașii români. Diferența între prima și ceea ce s-a dovedit ultima repriză a aventurii era reprezentată de calitatea execuțiilor furnizate de către Andrei Ciobanu. Baloanele expediate de el din lovitură liberă (ultimul descriind o poziție ideală, asemănătoare cu ce din confruntarea evocată) nu îi puteau pune nicio problemă lui Finn Dahmen.

În continuare, selecționata condusă de fostul atacant Stefan Kuntz încerca să reafirme controlul asupra unui moment ce putea deveni complicat. Astfel, o lovitură liberă acordată Germaniei și executată de Mergim Berisha era blocată evident cu mână în propriul careu de către Răzvan Oaidă. Primind atunci penalty-ul ce nu venise în prima repriză, Lukas Nmecha putea parafa destinul calificării, însă a trimis în bară. Un Andrei Vlad care acoperise oricum colțul porții către care fotbalistul lui Anderlecht alesese să execute, rămânea fără gol primit și spera ca acest lucru să nu se schimbe.

Momentul ratării de la punctul cu var putea să fie unul de cotitură, însă, deși afectați, germanii închideau și mai eficient majoritatea contrelor adverse. Mai mult, Johnathan Burkardt, proaspăt introdus pe teren, semna o nouă fază la care goalkeeperul lui FCSB se poziționa ideal, fiind sprijinit de către întreg compartimentul apărătorilor. Intrarea lui Octavian Popescu era menită să aducă un plus în balanța tehnică, însă nici fundașii selecționatei germane nu au fost depășiți decisiv în vreo instanță. Continuând să prezerve avantajul situațional, germanii au forțat victoria. În ciuda unei reluări cu capul ce se oprea în bara transversală, din partea lui Amos Pieper, gestionarea scorului de pe tabelă rămânea aproape de manual.

Fără ca adversarii să mai beneficieze de vreo posesie adâncă în jumătatea adversă, vicecampionii continentali își duceau obiectivul la îndeplinire. Ținând cont de triumful categoric al Țărilor de Jos (6 – 1), înregistrat la Székesfehérvár cu Ungaria, criteriul golaverajului trimitea limpede reprezentativa noastră pe poziția a treia în Grupa A. Deznodământul unei serii foarte echilibrate consfințea finalul fără înfrângere pentru campania ce a reaprins trăiri intense împătimiților fotbalului. Acest fapt era o dată în plus scos în evidență de către selecționerul Adrian Mutu, la finalul unei noi înfruntări cu senzații mixte, contra selecționatelor Germaniei.

Naționala de tineret a României închidea mai mult decât onorabil un turneu final în care a izbutit să-și ridice cota competitivității în fața oponenților cotați superior din perspectivă generală și a evoluției individuale. Totuși, formația tricoloră menține o notă încurajatoare, ținând cont că Jocurile Olimpice ilustrează următoarea șansă de acontare a marilor performanțe pentru tinerele talente din țara noastră.

Surse:

https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/romania-u21-germania-u21-euro-2021-olanda-u21-627815.html 

https://www.digisport.ro/fotbal/euro-2021-u21/sigur-veneau-peste-noi-adrian-mutu-a-dezvaluit-momentul-psihologic-al-meciului-cu-germania-si-ce-i-a-lipsit-romaniei-1040189