Revenită în Islanda după amarul episod al barajului EURO 2020, formația lui Mirel Rădoi a evoluat cu răbdare împotriva unei grupări nordice aflate în depline căutări. Repriza secundă din Scandinavia l-a văzut pe Nicolae Stanciu contribuind decisiv la ambele goluri tricolore, primul purtând semnătura lui Denis Man. 

Prima victorie venită din startul campaniei Campionatului Mondial din 2022 a stopat la Reykjavik o serie de patru insuccese consecutive pentru reprezentativa primă.

Dacă dubiile imposibil de stăvilit au existat cu privire la desfășurarea sportului rege, vara ce tocmai s-a scurs ne-a ilustrat că ele pot fi înlăturate categoric. Practic, putem afirma că cel mai vast eveniment ca importanță în universul din iarbă al actualului secol a fost dus la îndeplinire cu succes. Afirmația respectivă nu subliniază doar reușitele bifate pe un fond sanitar, ce rămâne complicat, în cazul recentului Campionat European, ci impactul turneului sugerat pe bătrânul continent.

Odată ce interconectarea a douăsprezece capitale a reușit, inclusiv în scopul disputării confruntărilor cu spectatori, este evident că întreg procesul poate înainta în noile limite cotidiene. Bineînțeles, în jocurile pe națiuni cu precădere, orice final de drum va fi balansat prin desfășurarea altuia.

Înainte de a divaga parcursul reprezentativ până spre startul toamnei, este nevoie să reamintim că miza organizatorică a viitorului turnir major rămâne enormă. Din moment ce EURO 2020 și-a găsit finalmente concluzia, ne putem concentra în totalitate spre cea mai scurtă pauze dintre festivaluri fotbalistice, considerând concomitent și Copa América. Ea urmează să ne conducă tot mai aproape de prima ediție a Cupei Mondiale desfășurată vreodată în timpul iernii. Dar, pe măsură ce vedem cum parcursurile marilor pretendente surprizelor oferă spectacol, istoria continuă să se rescrie, la unități potențial inegalabile.

Astfel, deși săptămâna actuală cuprinde o însemnătate tricoloră deosebită nu putem să trecem cu vederea aspectul definitoriu al ultimelor ore. Amprenta lui Cristiano Ronaldo cucerise deja recordul oficial al golurilor marcate pentru formațiile de club, isprava eroică a lusitanului împotriva Irlandei a căpătat o aură și mai greu de uitat. Depășirea formală a mărcii lui Ali Daei era inevitabilă, însă contextul în care isprava legendară cu numărul 110 a fost dublată de o alta, în ultima fază a duelului contra națiunii trifoiului, a plasat o mai mare influență asupra începutului noii secvențe ale echipelor naționale.

Raționamentul unei paranteze atât de lungi este următorul, privind spre trecut. Când șeptarul portughez, recentul autor al revenirii la Manchester United, a înscris pentru prima dată în tricoul reprezentativ de seniori (contra Greciei, în 2004), echipa României așteptase pentru (doar) șase ani o nouă calificare la un Campionat Mondial.

Între timp, cel mai glorios capitol individual al sportului rege în registrul interțări s-a scris dinspre un capăt la celălalt, intervalul secetei pentru formația principală autohtonă mărindu-se de patru ori. Dacă măcar partea a doua a respectivei afirmații a fost des pusă corect în discuție, valabilitatea ei s-a confirmat treptat, dar sigur.

Campaniile spre cea mai importantă competiție a lumii diferă în ce privește nivelul dificultății. Mai puține formații au drept de calificare din Europa, nivelul performanțelor române scăzând constant. Așteptările, în schimb, nu au putut rămâne mereu rezervate, întreruperea absenței din cadrul Cupei Mondiale extinzându-se la granița unui sfert de secol. Spre dezamăgirea, dar și acceptarea generală, lucrurile nu au urmat o direcție lină nici în încercarea obținerii biletelor spre Qatar.

Grupa de calificare a fost tratată cu destul optimism, care a început să se disipeze serios. Încă din prima confruntare a primăverii, una desfășurată împotriva formației nord-macedonene (care a reușit să mai producă între timp impresii frumoase, chiar pe Arena Națională), contextul a evoluat bizar. În ciuda faptului că rezultatul a fost înregistrat drept fiind favorabil elevilor lui Mirel Rădoi, finalul respectivei dispute nu a fost tocmai unul încurajator.

Peste alte trei zile, nivelul entuziasmului a fost redus evident, Germania inițiind pentru prima dată o confruntare contra României la București. Distribuția ei propriu-zisă nu a indicat real dinamica celor 95 de minute. Doar un singur gol a reprezentat diferența în contul oaspeților, deși avantajul nedublat, mulțumită tuturor eforturilor lui Florin Niță, ar fi putut fi anulat și transformat într-un veritabil rezultat remarcabil, de egalitate. La scurt timp apoi, chiar Macedonia de Nord a dovedit că un deznodământ pozitiv se poate obține, chiar și în fieful Mannschaftului, nereferindu-ne la o remiză.

Concomitent, România a traversat cu adevărat durerosul episod al începutului de campanie, pe un stadion din Erevan care, în prezent, a devenit chiar și mai puțin apreciat. Armenia a început bine confruntarea de pe teren propriu, una care, totuși, a părut că se poate întoarce definitiv în favoarea echipei oaspete.

Însă, câteva secvențe ale deconcentrării în defensivă au fost suficiente pentru ca o potențială victorie să fie transformată într-un eșec ce promite să complice enorm ecuația calificării pentru poziția de baraj a seriei J. Actualmente, înainte de finalul unei lungi pauze, chiar structura extrasă din urna a cincea (Armenia) este cea care va încerca să își prezerve postura de lider. Fără pas greșit, competitorii ex-sovietici au mers în Macedonia de Nord, pentru a-și extinde extraordinarul statut. Totodată, echipa condusă de pe bancă de un fost căpitan român al actualului secol a luat drumul Scandinaviei, într-o călătorie frecventată recent, care a oferit un gust amar fotbalului românesc.

Oricât de suferind s-a prezentat în ansamblu parcursul principalei reprezentative în călătoria care o putea duce la celebrarea a măcar două jocuri pe teren propriu în turnirul continental, nu trebuie să uităm că acea țintă s-a aflat în toamna precedentă la doar doi pași. Primul dintre ei, bineînțeles, a avut loc la Reykjavik, acolo unde Islanda își construise o cultură a succesului greu egalabilă în România.

Chiar și cu un nucleu al formației ce își depășise cele mai bune momente ale coeziunii, formația islandeză și-a arătat superioritatea în toamna precedentă. Însă, cele mai importante amprente ale disputei de baraj evocate au depășit cu siguranță scorul de pe tabelă. Fără ca nordicii să etaleze nivelul maxim al capabilității, dominarea lor s-a ilustrat incontestabil, mai ales pe faza defensivă.

A fost nevoie de momentele deosebite ale lui Gylfi Sigurðsson pentru ca sistemul ofensiv islandez să se descătușeze atunci. Replica, așteptată cu destule speranțe de către toți simpatizanții echipei naționale, s-a dovedit mult prea palidă, chiar și după ce Alex Maxim puncta la singurul șut expediat pe cadrul porții adverse, provenit dintr-un penalty.

Alte controverse ale perspectivei arbitrajului nu au negat, în cele din urmă, un rezultat obținut pe merit de Islanda, care nu avea însă să completeze parcursul cu un succes și în duelul final de baraj. Ceea ce a contat, din 8 octombrie și până în ziua revenirii pe tărâmul celei mai reduse capitale scandinave, este că vikingii au stopat o oportunitate ce se poate dovedi unică pentru jucătorii români.

Acele 11 luni au părut să aducă multe schimbări majore, ce nu reflectă neapărat o evidență pozitivă pentru grupul condus de către tânărul tehnician Arnar Viðarsson. Aspectele extra-sportive, declanșate nefericit în anul curent de cel mai înzestrat tehnic fotbalist al contingentului nordic, par să nu găsească un final, cel puțin pentru moment. Dispunerea restului lotului, conturată voit sau nu, ilustrează o schimbare evidentă a generațiilor.

Ca urmare, tensiunea oponenților elevilor lui Mirel Rădoi – aflați de asemenea într-o situație precară în grupă, ocupând poziția a cincea – s-a dovedit enormă, inclusiv în afara gazonului stadionului național, Laugardalsvöllur. 

Analizând de o asemenea manieră, o formație de seniori ce încă dorește să își găsească o profundă identitate a echilibrului s-a aflat în contextul ideal pentru a spera la o revanșă, pe tărâm viking, deși importanța ei nu ar fi depășit cele trei puncte atât de necesare, în continuarea cu șanse a întrecerii spre Orientul Mijlociu, odată cu startul celei de-a patra etape din Grupa J. Primul eveniment dintr-o așa-numită triplă ocazie capitală a debutat foarte energic.

O formulă profund ofensivă alcătuită în ideea unei exprimări de atac susținut a încercat să pună presiune încă din primele momente împotriva unui public partizan superb motivat, în a încuraja sub semnul normalității. Golgheterul Ligii I, Deian Sorescu și Denis Alibec au pus în mare pericol buturile adverse încă din interiorul primelor cinci minute, de la mare distanță. Un început foarte animat de joc a adus foarte bune ocazii de ambele părți, autogolul pândind periculos la o neînțelegere în dispozitivul defensiv vizitator.

Viðar Örn Kjartansson s-a regăsit într-o postură favorabilă de a marca cu capul, Florin Niță rămânând foarte atent la cea mai importantă ocazie a gazdelor. În replică, apărarea islandeză a dat numeroase semne de slăbiciune. Doar o preluare neinspirată din partea aceluiași Deian Sorescu a separat deschiderea scorului de golul inaugural. Spre deosebire de partida disputată în regim decisiv din 2020, oportunitățile importante de finalizare s-au succedat uluitor dintr-o jumătate de teren în cealaltă.

Ambele garnituri au arătat o profundă poftă de joc, în pofida stărilor de spirit rămase departe de ideal. Glasurile numeroșilor români din tribune au încurajat o prestație cutezătoare a multor debutanți, care au evoluat cu foarte multă dezinvoltură pe întreg parcursul reprizei întâi. Denis Man nu l-a putut nici el depăși pe Rúnar Alex Rúnarsson, iar pauza a survenit unul prim interval din care doar reușitele au părut să lipsească.

Un laitmotiv remarcat în majoritatea primei treimi a actualului parcurs a fost reprezentat de o ușoară lipsă a inspirației, referindu-ne la secvențele majorelor decizii. Încă o dată, plusul era anticipat a veni după pauză, deși prestația inițială nu s-a dovedit nereușită. Totuși, în contextul Grupei J, triumful în apropierea cercului polar a devenit în mod evident varianta primordială. După reluarea disputei, presiunea a continuat imediat din partea cvartetului ofensiv tricolor. Nicolae Stanciu a izbutit o destabilizare a apărării adverse, execuția sa norocos deviată fiind reluată în plasă prin Denis Man.

Astfel, tabela din Reykjavik se modifica ideal după 61 de secunde din repriza secundă. Reacția perfectă a extremei Parmei a oferit, așadar, scenariul teoretic ideal pentru restul partidei, însă replica islandeză a izbutit să transfere focusul spre poarta lui Florin Niță. Totuși, ritmul șanselor de gol a fost redus simțitor, pe măsură de elevii lui Mirel Rădoi și-au asumat o abordare defensivă. Ulterior însă, aportul schimbărilor s-a făcut simțit. Ianis Hagi punctase în minutul 70, însă un fault prealabil în atac a privat dublarea ecartului.

Șansele neconfirmate puteau fi plătite scump, dacă Birkir Bjarnason ar fi gestionat cu mai multă atenție numeroasele spații găsite în centrul apărării adverse. Din fericire, în minutul 83, o secvență de contraatac excelent gestionată de Răzvan Marin și Nicolae Stanciu a dus către necruțătoarea finalizare a mijlocașului Slaviei Praga. Pe fundalul sonor dominat de suporterii tricolori reprezentativa de seniori a reușit să traverseze prima partidă în care nu primește gol sub conducerea lui Mirel Rădoi. Mai mult, un triumf absolut necesar consfințit o seară favorabilă. Brusc, ecartul până la poziția Macedoniei de Nord și locul al treilea în grupă, s-a redus la o singură unitate, în condițiile în care următoarea provocare va consta într-o deplasare din Liechtenstein, teoretic mai facilă. 

Până atunci, în seara în care reprezentativa sub 20 de ani, încredințată pe banca tehnică lui Bogdan Lobonț, și-a făcut debutul absolut printr-o revenire frumoasă în partida amicală contra Portugaliei, naționala mare a României și-a văzut oprită o serie negativă care data începând cu al doilea joc preliminar al primăverii. La cinci luni distanță, speranțele unei reveniri la Campionatul Mondial au primit un nou imbold în Islanda. 

Surse:

https://www.digisport.ro/fotbal/cm-2022-qatar/islanda-romania-0-2-in-preliminariile-cm-2022-tricolorii-reusesc-o-victorie-extrem-de-importanta-1251547