România este eliminată din ecuația semifinalelor
Înaintea zilei obligatorii de pauză (programate miercuri), tabloul grupelor preliminare și implicit, al seriilor principale trebuia completat la Campionatul European de Handbal Feminin.
Spre creșterea spectaculozității, din punctul de vedere interpretat întotdeauna de avizații neutrii, jocurile desfășurate în special la Kolding au definit foarte bine sintagma dramaticului.
Mai întâi, Serbia s-a văzut în fața Croației (deja calificată) pentru o lungă partidă a înfruntării. În cele din urmă, ultimul atac pentru obținerea punctului vital (dar suficient avansării) a fost stopat printr-o pasă neinspirată, fără ca defensiva adversă să fi contribuit indubitabil. Ulterior, momentelor dramatice trăite într-o dispută 100% balcanică, însăși campioana mondială se confrunta cu posibilitatea unei eliminări greu de anticipat. În fața Ungariei, o formație a Olandei fără punct și-a regăsit ritmul în ultima repriză avută la dispoziție. Rămase cu multă șansă în calcule, așa cum am remarcat, batavele au întors scorul după pauză (privând sportivele maghiare de obținerea punctelor), calificându-se și stabilind alcătuirea finală a grupei secunde. În mod clar, din cadrul ei, urma să facă parte și România, alături de Croația, Ungaria, Norvegia și Germania.
Poziția în care se regăsea reprezentativa condusă de către noul selecționer, Bogdan Burcea, nu era una de grație, dacă privim spre obiectivul maxim tangibil. Pentru a spera să ajungă în interiorul careului de ași scandinav, gruparea sa avea nevoie, în primul rând, de un parcurs imaculat în faza secundă a competiției, din care pleca fără punct. În plus, era evident că pe lângă situația prezentată matematic, nivelul adversității urma să crească teoretic de la o seară la alta. Oponente motivate în egală măsură ținteau evoluții de excepție în drumul către un sfârșit grozav al anului în curs.
Dintre adevăratele remarcate ale periplului danez, ne putem axa analiza asupra Croației, primul adversar cronologic al tricolorelor. Jucătoarele antrenate de către Nenad Šoštarić au impresionat întreaga asistență handbalistică de pe bătrânul continent, obținând succese pe linie în fața grupărilor considerate superioare. Prin nivelul atins, ele au demonstrat că își merită locul în topul european. Abilitatea de a rămâne calme și precise în zona finalurilor de confruntări le-a permis atletelor ex-iugoslave să obțină maximul posibil pe parchetele scandinave, în condițiile unor absențe masive, venit cu precădere de la RK Podravka.
Ele erau, așadar, pe cale de a îmbunătăți cel mai bun rezultat din istorie pe plan continental, care nu s-a materializat în actualul secol. Formația în carouri (a națiunii independente) atingea poziția a cincea în 1994, având parte ulterior de o perioadă de regres. O primă victorie împotriva României le mai separa de o bornă istorică.
De cealaltă parte, o țară medaliată cândva cu argint continental, la ediția din 2005, se află actualmente în propriul interval de căutări, înaintea zilelor ce se doreau intense. Disputele alocate partidelor etapei grupelor incipiente au arătat o creștere graduală a consistenței în prestații. Cu toate acestea, ceea ce a părut perioada de vârf a jocului naționalei noastre nu a adus și foloase în ierarhii. Timp de aproximativ 45 de minute, româncele (eliberate practic de presiunea eventualului eșec) au ținut ideal ritmul dominatoarei echipe norvegiene. Deși diferența finală a fost substanțială, nordicele s-au impus la cel mai mic ecart de până în actualul moment: opt lungimi. Bogdan Burcea sublinia că lipsa temerilor și amplificarea determinării sunt două soluții către continuarea pozitivă a competiției, inclusiv contra unei revelații. Chiar dacă evidențele par să indice faptul că atingerea potențialului maxim al Cristinei Neagu va fi improbabil de atins, ea rămâne elementul central al așteptărilor tehnicianului său. Ea își putea extinde eficacitatea prin care a devenit prima sportivă ce atinge și trece de pragul a 250 de goluri în formatul actual continental.
De asemenea, contribuția impresionantă a portarilor, precum și cea a noului pivot titular, Lorena Ostase ofereau semne încurajatoare.
Totuși, calea către posibilitatea asigurării prezenței la viitorul turneu final mondial necesita virtuala perfecțiune. România nu a început deloc rău nici meciul inaugural din Grupa Principală II, desfășurat la aceeași Sydbank Arena. Cu multă încredere, handbalistele echipate joi în galben aveau să cedeze controlul în fața unor competitoare înflăcărate. Denisa Dedu a fost titularizată în seara de joi și a demarat excelent în poarta autohtonă. În cealaltă fațetă a jocului, căpitanul român a găsit cel mai bun debut din actuala campanie înscriind rapid de trei ori din tot atâtea încercări.
Desfășurarea înfruntării a fost influențată fabulos inițial și de către Lorena Ostase, care a reușit să puncteze și cu spatele la poartă din serviciul aceleiași Cristina Neagu. În pofida câtorva erori iminente pe faza de construcție, defensiva a arătat excelent pentru ultima formație clasată în grupă. La primul time-out al confruntării, România nu primise decât trei goluri. Situația s-a schimbat radical între minutele 16 și 21, atunci când un avantaj de patru lungimi a fost neutralizat (de la 4 – 8). Mai mult, Croația a putut prelua conducerea, extinzând parțialul la șapte reușite succesive. În intervalul respectiv, precipitarea s-a instalat în atac pe fondul numeroaselor schimbări de efectiv. Ultima parte a primului act a consemnat, în consecință doar două goluri tricolore, timp în care ofensiva adversă a găsit majoritatea soluțiile cele mai potrivite.
Așadar, după o perioadă negativă de joc fără egal în Danemarca, elevele lui Bogdan Burcea erau conduse cu 14 – 10. Schimbarea bruscă a direcție spre care curgea încleștarea părea greu de reperat, însă substituțiile constante au costat formația ce era nevoită să se impună. Speranțele autohtone erau legate de o remontare asemănătoare celei din fața Poloniei, atunci când tabela arăta un rezultat de coordonate identice după intrarea la cabine.
Lovitura neintenționată aplicată Cristinei Neagu la acțiunea din minutul 30 a echivalat cu ideea că româncele își vor începe tentativa subliniată profitând de o eliminare adversă. Contextul superiorității a fost anulat imediat prin pedeapsa primită de Laura Popa, la faza ce a deschis actul decisiv. Deficitul a continuat să crească pe fondul impacientării ofensive, inclusiv în ceea ce privește eventualele posibilități de contraatac. Rata de succes a atacurilor poziționale a scăzut simțitor de ambele părți. Treptat, efortul defensiv a devenit mult mai eficient, crescând șansele reducerii deficitului.
Deși s-au apropiat la două lungimi către pătrunderea în ultimul sfert de oră, handbalistele noastre au ilustrat o ineficiență dureroasă în momentele care se puteau dovedi decisive. Păstrându-și calmul în turnanta finală a partidei, lotul balcanic fără vreo componentă de excepție a reușit să treacă cu bine de orice provocare lansată în calea lor.
Începutul ezitant de joi a fost gradual neutralizat, iar Croația s-a îndreptat cu multe zâmbete către al patrulea triumf al fantasticei lor călătorii în nordul continentului. Marcatoarea de top a întâlnirii a fost, în cele din urmă, Valentina Blažević. Coordonatoarea de joc legitimată la Măgura Cisnădie a punctat de șapte ori, depășind-o pe Cristina Neagu, care a acumulat doar șase. Scorul final a fost de 25 – 20, iar reprezentativa Croației – care nu a putut evita ultimul loc la ultimele două competiții continentale – este tot mai aproape de momentele gloriei absolute.
În schimb, după un joc care începuse excepțional pentru naționala de handbal a României, aceasta din urmă rămânea oficial fără vreo șansă de a pătrunde în zona care să dea speranțe pentru medalii. Dimpotrivă, miza se reducea acum la evitarea ultimelor locuri din Grupa Principală II, cu două jocuri rămase de disputat contra Ungariei și Olandei, în zile consecutive (luni și marți).
Așteptările au rămas ridicate pentru prima reprezentativă feminină de pe semicerc, însă rezultatele de dorit, în speranța de noi repere pentru handbalul românesc, la nivel de echipă națională. Finalul parcursului scandinav se anunță dificil și greu de digerat deopotrivă, ținând cont că șansele au existat în fiecare înfruntare.
Surse:
Comentarii