Jocul feminin de tenis constituie, așadar, o posibilitate importantă de a oferi surprize, chiar și în turneele dominate de uriașă intensitate, precum este Roland Garros. Deseori, pasionații avizați aduc în vedere existența unui posibil vid al dominației, declanșat după vizibilitatea declinului Serenei Williams. Răspunsuri asupra întrebării respective continuă să fie căutate. Fiece competiție de Mare Șlem, pare să rămână deschisă oricărui deznodământ. 

Exemple recente ne-au fost oferite constant, chiar la Paris, prin figuri foarte tinere, precum Jelena Ostapenko sau Iga Świątek. În plus, nici măcar succesul actualei ocupante a primei poziții mondiale, Ashleigh Barty, nu sosea drept un rezultat așteptat de multă lume implicată în sportul de la fileu. În 2021, o desfășurare care să depășească cele trei instanțe enumerate, se contura, chiar dacă semnele prealabile au existat pentru jucătoarea din Cehia, recunoscută, în principal, drept o specialistă absolută a specialităților de dublu. 

Totuși, etichetele sportive sunt des create pentru a fi înlăturate, prin mult efort și dedicație. Barbora Krejčíková se regăsește încă în prima parte a carierei sale profesioniste. Timpul stătea confortabil de partea ei, chiar și fără prezența fizică a unei compatrioate care a inițiat-o pe drumul către adevăratul profesionalism. O tânără elevă a Janei Novotná continua să-și crească potențialul pentru a deveni o combatantă completă. Desigur, succesele înregistrate în probele pe echipe erau unele majore, încă din primăvara anului 2018, atunci când prima ispravă pe zgura din Orașul Luminilor era bifată, alături de Kateřina Siniaková. 

Însă, ambițiile și sezoanele s-au scurs progresiv și în urma respectivului moment, iar consecințele urmau să se vadă la nivel individual în scurt timp. Deși bornele importante, vizibile întregii comunități tenisistice nu au fost atinse până la startul sezonului actual, creșterea deosebită a încrederii pentru o combatantă din afara primelor 50 de trepte de simplu ale WTA, avea să semnaleze un mare pas înainte. Dovada suplimentară era întâlnită evident în cele șase zile de la Strasbourg, premergătoare startului Internaționalelor Franței. Puțini martori și-ar fi închipuit însă ce traseu avea să continue pentru atleta care își adjudeca primul trofeu al carierei, după finala contra Soranei Cîrstea. 

Krejčíková era cotată, în compania partenerei și conaționalei sale, favorita secundă a competiției dubliste de la Roland Garros, dar nici măcar victoria într-un turneu prealabil nu îi putea obține statutul unui cap de serie la simplu. Noul reper al clasamentului era locul 33, dar promisiunile semnalau că ea se va îmbunătăți. 

Fără a înfrunta o presiune intrinsecă deosebită, având în vedere că turneul pe echipe avea de așteptat până la debut, jucătoarea din Brno nu era devansată nici de Kristýna Plíšková sau Ekaterina Alexandrova în primele două runde. Misiunea ei ar fi trebuit să se complice în șaisprezecimi, dar o evoluție entuziasmantă în fața Elinei Svitolina demonstra că un interval de grație se afla în inițiere. Eliminarea celei mai bine clasate jucătoare rămase în competiție atunci, în persoana ucrainencei, era urmată de o altă prestație virtual impecabilă. Finalista pariziană din 2018, Sloane Stephens, nu acumula decât două game-uri în fața versatilei cehoaice.

Aflată înaintea unui prim sfert de finală major, precum și CoCo Gauff, ea izbutea să gestioneze mult superior momentele cruciale, împotriva precocei oponente din Atlanta, superior cotate în ierarhia generală. Momentele delicate persistau, până la urmă, în ambele manșe, prima fiind foarte aproape de a intra în contul americancei. Diferența experiențelor și a gestionării emoțiilor se dovedea decisivă pentru accederea într-o semifinală memorabilă. 

Maria Sakkari tocmai realizase cea mai valoroasă prestație a carierei, stopând-o pe Iga Świątek din încercarea apărării unui trofeu pentru care devenise favorită certă. Sub asemenea auspicii, emoționala atletă din Grecia ar fi plecat cu prima șansă. Însă, după un act final uluitor în care a fost nevoită să revină de la 3-5, păstrându-și permanent cumpătul, salvând mingi de meci consecutive, urmând să rateze apoi agonizant la rându-i o oportunitate, Barbora prevala cu 9-7. Precizia deosebită a execuțiilor sub presiune a fost de-a dreptul impresionantă. 

Calificarea epuizantă în finala de simplu nu a împiedicat-o să evolueze ideal, bifând un rezultat identic și la dublu. Treptat, ea vedea posibil un triumf feminin monopolizat la Paris, întâiul al mileniului. Primul pas către reproducerea izbânzii lui Mary Pierce din 2000 era disputarea unei finale imposibil de prezis la startul disputei inaugurale de pe Philippe Chatrier, dintre Naomi Osaka și Patricia Țig. 

Trecând, de asemenea, printr-o ușoară perioadă a revenirii către nivelul înalt, Anastasia Pavlyucenkova depășea multiple adversare de calibru, spre un ultim act de Mare Șlem, realmente nesperat. 52 de ediții reprezintă de acum un nou record absolut pentru atingerea acelui deziderat. Ajunsă în fața clipe ce îi era proiectată încă din urmă cu un deceniu și jumătate, tenismena de 29 de ani părea să înceapă mai bine jocul. 

Având teoretic și avantajul enorm din perspectiva prospețimii fizice, raportându-ne rundelor anterioare, sportiva rusă se impunea rapid la retur. Ulterior, Krejčíková se instala confortabil în înfruntarea finală, dominând autoritar următoarele 25 de minute. Dictând impecabil dinamica schimburilor, prin intermediul întregului său arsenal, ea reușea să schimbe complet complexitatea psihologică a partidei. 

Chiar și fără ca serviciul să îi funcționeze la capacitatea dorită și capabilă, eleva lui Aleš Kartus rămânea într-o postură favorabilă, adversara nefiind capabilă de a menține suficient mingea în joc. Actul întâi lua sfârșit cu șase jocuri câștigate la rând, iar schimbările erau așteptate dinspre favorita a 32-a a turneului. După câteva momente în care lucrurile se prezentau realmente delicat pentru rusoaică, apărarea unei mingi de break în deschiderea manșei secunde îi confereau încrederea de a decelera presiunea în terenul advers. 

Brusc, odată cu preluarea avantajului, aspectul jocului devenea opus. Pavlyucenkova era cea profund inspirată în vreme ce replica se diminua simțitor. Drept urmare, iminența unui set decisiv nu a fost stopată nici măcar de o accidentare ce părea deosebit de greu suportabilă. Intervenția medicului pe teren asupra gambei stângi a declanșat aproximativ 10 minute de așteptare dureroasă pentru fosta junioare de excepție a Rusiei. După time-outul medical acordat, Anastasia izbutea să închidă manșa chiar în secvențele următoare.

Deși standardul impus în noaptea anterioară de Novak Djoković și Rafael Nadal se arăta imposibil de imitat, publicul aștepta mai mult echilibru, pe care urma să îl primească în setul decisiv. Cunoscută pentru păstrarea cumpătului, cehoaica simțea presiunea de a recăpăta controlul înfruntării. Game-uri de serviciu instabile de ambele părți creșteau dramatismul, dar intensitatea loviturilor de rever ale reprezentantei Boemiei înclinau balanța. 

Pentru ca victoria să fie asigurată, a fost nevoie de patru șanse de turneu salvate de Anastasia Pavlyucenkova. Brava rusoaică lupta până la capăt, dar era învinsă cu 1-6; 6-2; 4-6, în fața unei Barbora Krejčíková, care continua să își mențină uimitor emoțiile în frâu. Noua laureată de simplu a Openului Francez privea spre cer, către mentora sa Jana Novotná și știa că misiunea ei nu se încheiase, în pofida unui prim moment definitoriu.

Pe tabloul de dublu, jucătoarea de la care ea a preluat coroana individuală, o aștepta într-o ocazie deosebită. Iga Świątek se afla în a șaptea competiție de dublu din carieră. Alături de Bethanie Mattek-Sands, poloneza parcurgea un drum improbabil către finala pariziană. El includea nu mai puțin de șapte mingi de meci apărate în fața lui Su-wei Hsieh și Elise Mertens. Victoria contra Irinei Begu și Nadiei Podoroska, dintr-o semifinală pasionantă garanta prezența favoritelor 14 în bătălia pentru lauri. 

În schimb, Kateřina Siniaková și proaspăta performeră a turneului de simplu, se bucurau de un nou parcurs excepțional către un al doilea ultim act stagional major. Cu o singură manșă cedată în turneu, capii de serie secunzi nu erau perturbați de ușoarele dificultăți la deget ale Barborei și controlau autoritar manșa inaugurală în majoritatea ei. 

Câștigându-le serviciul ambelor oponente cu întâia ocazie, fostele lidere mondiale își deschideau un avantaj imposibil de remontat. În pofida unei ușoare reveniri din partea perechii americano-poloneze, echipa cu experiență superioară închidea confortabil segmentul 1. Deși spectaculozitatea schimburilor rămânea ridicată pentru toate cele patru combatante, jucătoarea de peste Ocean se vedea nevoită să accepte că palmaresul său imaculat din confruntările majore cu trofee pe masă, era amenințat, la a șasea ocazie. 

Un debut mult mai echilibrat părea să aducă auspicii mai dramatice. După ce Kateřina Siniaková își ceda serviciul pentru ultima oară, o nouă perioadă de grație se deschidea pentru finalistele ultimei ediții de Australian Open. Direcții sigure în construcțiile ofensive le asigurau un sfârșit de meci lipsit de orice îndoieli. Viitoarea ocupantă a poziției cu numărul 15 în ierarhia individuală a WTA urma să își respecte pe deplin și statutul de excelență a prestațiilor de dublu, pe care și l-a creat negreșit. 

La doar 25 de ani, cel de-al doilea triumf obținut în metropola pariziană îi urca zestrea către trei distincții de prim rang. Fiecare dintre ele a fost bifată alături de buna sa prietenă și conațională. Preluarea fotoliilor de lidere WTA era una pe deplin meritată pentru ele. Kateřina Siniaková, Bethanie Mattek-Sands și mai ales Iga Świątek au ținut să își exprime uluirea și admirația pe care a patra protagonistă a confruntării lor comune a merita fără urmă de îndoială. 

Ceremonia de premiere a fost din nou marcată de aceeași modestie ori pur calm de care protagonista ultimelor două săptămâni a dat dovadă în cele mai multe momente. Mulțumirile adresate suporterilor prezenți în tribunele Philippe Chatrier aduceau o reală nuanță a sincerității, completată de recunoștința avută pentru fiecare antrenor ce i-a pavat calea. 

În ultimii 21 de ani petrecuți în cadrul complexului legendar de la Roland Garros, nicio jucătoare nu s-a apropiat foarte serios de adjudecarea titlurilor de simplu și respectiv dublu. Prin urmare, nivelul accesat de Barbora Krejčíková s-a dovedit unul realmente istoric. Triumful individual deloc întâmplător, în ciuda aparențelor, a fost dublat de evoluții în echipă minunate. Concluzionând scurt, Openul Francez și-a găsit o campioană absolută, la ediția cu numărul 125.

Surse:             
https://www.digisport.ro/tenis/barbora-krejcikova-regina-absoluta-de-la-roland-garros-cehoaica-a-cucerit-titlul-si-la-dublu-alaturi-de-siniakova-1140633
https://www.theguardian.com/sport/2021/jun/13/barbora-krejcikova-doubles-up-at-french-open-to-make-mark-on-history