Hamilton avea la dispoziție prima șansă de a se apropia serios de o a patra coroană supremă succesivă pe un nou traseu de legendă, pe care însă nu a mai avut oportunitatea de a concura la cel mai înalt nivel. Stagiunea în curs a însemnat descoperire unor noi configurații și redescoperirea altora. Din acea ultimă categorie, face parte Autodromo Internazionale Enzo e Dino Ferrari, din Imola.

Circuitul ce măsoară în forma actuală 4.909 metri a fost desemnat drept gazda primului Mare Premiu F1 dedicat regiunii Emilia-Romagna. Traseul din apropierea Bolognei a organizat întrecerea atribuită statului San Marino (pentru o perioadă echivalentă unui sfert de secol). Ultima dintre ele a avut loc în aprilie 2006 și a fost câștigată chiar de către Michael Schumacher.

La mai bine de 14 ani și jumătate distanță de atunci, germanul pare pe cale să fie egalat de Lewis Hamilton în ierarhia titlurilor mondiale. Duminica precedentă a consemnat la Portimão cel de-al 92-lea succes pentru britanicul de 35 de ani în Marele Circ, adică înregistrarea unui nou record al tuturor timpurilor, preluat tot de la Schumi.

Hamilton se putea (doar) apropia de a deveni septuplu campion mondial de Formula 1, la capătul etapei a paisprezecea. De asemenea, atenția se concentra și asupra ierarhiei constructorilor. Mercedes mai avea de îndeplinit o simplă formalitate (în valoare de 11 puncte) pentru a-și trece în cont al șaptelea titlu mondial consecutiv.

Cea dintâi ediție a Gran Premio dell'Emilia Romagna a avut o structură neobișnuită, dar dinamică. Cum antrenamentele libere au fost programate exclusiv pentru o sesiune ziua de sâmbătă (cea a calificărilor), informațiile culese erau crucial de transpus rapid în performanță pe asfaltul de la Imola. 

Cele 90 de minute incipiente au fost extrem de încărcate și disputate. Ulterior, ședința de calificare s-a desfășurat sub un format normal. Condițiile de concurs ale unui circuit tot mai puțin utilizat de monoposturi prevesteau teoretic secvențe echilibrate în ultima după-amiază de octombrie.

Totuși, formația care a dominat pur și simplu fără drept de apel epoca motoarelor hibride și-a plasat detașat exponenții în fruntea fișelor de timp. Lewis Hamilton și Valtteri Bottas s-au duelat din nou pentru pole-position. Bătălia similară din Portugalia s-a încheiat la limită în favoarea englezului. Autodromul de lângă Imola i-a surâs, în schimb, nordicului. El a făcut diferența în Q3, cu un timp de 1.13.609 și urma să plece primul pentru a cincisprezecea oară în carieră. Hamilton s-a clasat al doilea la 97 de miimi distanță față de finlandez. Max Verstappen și Pierre Gasly alcătuiau o linie secundă formată eminamente din motoare Honda. Francezul de la AlphaTauri a marcat cel mai bun rezultat stagional de calificare.  

Întrecerea cu numărul 100 de pe teritoriu italian din istoria F1 prezenta oportunități puține în a depăși, potrivit chiar spuselor campionului mondial. Totuși zona uriașă de accelerație ce precede virajul 1 constituia un prilej de luat în calcul. Astfel, la start, Valtteri Bottas și-a utilizat perfect toate resursele, iar Max Verstappen i-a luat fața coechipierului acestuia. Pierre Gasly a fost nevoit să se retragă timpuriu din pricina unor probleme serioase de natură mecanică. Ulterior, s-a declanșat duelul strategiilor de cursă la vârf.

Liderul a efectuat intrarea la boxe în turul 19, el fiind imitat imediat de batavul de la Red Bull Racing. Lewis Hamilton a preluat frâiele clasamentului, urmând să forțeze pentru a recupera ecartul necesar pentru a rămâne în frunte după propriul pit-stop. Ritmul britanicului a fost unul excepțional, iar consecințele urmau să se vadă rapid. Zecimile constante câștigate de campionul en-titre în fața urmăritorilor săi i-au asigurat o diferență liniștitoare, la momentul abandonului lui Esteban Ocon, ce a impus declanșarea Saftey Carului Virtual.

Hamilton a părăsit confortabil linia standurilor și a conservat prima poziție, depărtându-se apoi de Bottas și Verstappen. Pentru piloții din Finlanda și respectiv Olanda, miza realistă rămânea asigurarea treptei secunde a podiumului. Charismaticul concurent cu numărul 33 a profitat de numeroasele erori comise sub presiune de nordic și l-a depășit finalmente, la intrarea în ultima treime de cursă. Deși s-a detașat aproape instantaneu, Max Verstappen nu a mai avut resurse pentru a contesta un nou triumf pentru formația din Stuttgart. 

Dimpotrivă, în turul 51, pneul dreapta spate i-a cedat complet. Un al patrulea abandon brutal a necesitat intervenția fizică a mașinii de siguranță. George Russell avea să piardă și el controlul mașinii sale Williams pe fond de ritm scăzut, într-un alt moment greu de intuit. Incidentele subliniate au anulat diferențele din pluton, dând naștere unui final intens de cursă la Imola. Principalul punct de atenția l-a constituit duelul pentru locul 3. Daniel Ricciardo a rezistat în fața unui Daniil Kvyat foarte motivat.

În schimb, Mercedes și-a trecut în cont titlul constructorilor prin al unsprezecelea succes al stagiunii, dar și printr-o dublă, în Grand Prix-ul Emilia Romagna. 

Astfel, cota victoriilor echipei germane (de la startul perioadei V6 Turbo, din 2014 încoace) a ajuns la 100; Lewis Hamilton a fost responsabil pentru 71 dintre ele. Procentajul de reușită al formației conduse de Toto Wolff în intervalul respectiv este de 74,6%, însă el poate să mai crească din plin. Drept consecință, supremația șvabă a căpătat oficial proporții covârșitoare, unice în istorie. Grupul AMG Petronas a depășit marca Ferrari, care izbutise să triumfe de șase ori succesiv, între 1999 și 2004.

Artizanul austriac și-a exprimat sentimentul de mândrie, cumva imposibil de ascuns. Toto Wolff a anunțat că efortul va trebui să continue.

Lewis Hamilton și Mercedes au atins culmi nemaipomenite în cadrul ultimilor 7 ani de Formula 1, iar Marele Premiu al Turciei poate tranșa soarta titlului piloților, de care Lewis Hamilton, învingător în premieră la Imola, este tot mai aproape.