După ce Grupa A a fost deschisă de succesul Ecuadorului, Țările de Jos au atins același scor de 2 – 0 la întoarcerea în competiția supremă. Senegalul a evoluat cu aplomb, dominând chiar și fără Sadio Mané, dar a fost depășită într-un final ideal al Portocalei Mecanice.

Grupa B a deschis spectacolul de luni în adevăratul sens al cuvântului, mulțumită celui mai mare succes inaugural din istoria participărilor Angliei, 6 – 2 contra Iranului.

Partida care a avut o durată propriu-zisă de peste 115 minute a fost completată de un duel de foc. În noapte, Statele Unite s-au apropiat cele trei puncte, după o repriză promițătoare. Gareth Bale a parafat însă revenirea istorică a Țării Galilor la Cupa Mondială (după 64 de ani) cu o remiză. 

Deși actul care a deschis povestea Golf nu a atins cele mai înalte cote ale dramatismului, drumul Campionatului Mondial din 2022 se anunță în continuare plin de imprevizibil. Reprezentative care au evoluat mereu la cele mai înalte standarde au ocazia de a-și măsura forțele inclusiv contra grupărilor pentru care simpla accedere la turneul final reprezintă o mare bornă atinsă. Drept urmare, mai ales în zilele de debut, entuziasmul va fi greu de contenit indiferent la ce tabără vom face referire. Prima zi completă din Qatar urma să unească destine diferite, privind spre obiectivele finale ale fiecărei formații implicate. 

Anglia – Iran 6 – 2: Festivalul de goluri în dominația Albionului

Într-o ușoară alterare a programului considerat standard, atenția a mers mai întâi spre Grupa B, poate mai volatilă decât oricare alta din unghiul relațiilor extra-sportive. Desigur, la capitolul prezențelor de excepție din iarbă, Iran nu va excela niciodată comparativ cu națiunile europene ori latino-americane. Dar în timp, reprezentativa din vechiul teritoriu persan a devenit una dintre constantele turneului final absolut. A șasea participare oficială era declanșată printr-un duel oricum de gală, contra unei prime favorite. Forma sportivă a Angliei a consemnat un puternic semn de întrebare înaintea deplasării spre Qatar. Doar că, o clipă deosebită a debutului urma să îi motiveze puternic pe elevii pregătiți de către Gareth Southgate.

Cu aproximativ 130 de ani în urmă, purtătorii stemei Albionului luau parte la cel dintâi joc internațional recunoscut în istoria fotbalului, bineînțeles, un Anglia – Scoția. 13 decenii mai târziu, națiunea care a inventat jocul încă este creditată doar cu o distincție de aur, cea din 1966. Pentru prima oară sub amprenta God Save The King după 1950, britanicii au avut parte de un prim act fulgerător.

După contactul foarte dur cu un coechipier care a dus la accidentarea goalkeeperului iranian titular, Alireza Beiranvand, favorita s-a dezlănțuit la capitolul fazelor fixe pe Khalifa International Stadium. Mai întâi, Harry Maguire a izbit bara transversală, după care la câteva minute distanță, cel mai promițător talent englez al ultimilor ani nu a mai iertat. Judd Bellingham este la momentul actual singurul stranier din lotul leilor albi, iar lovitura sa imparabilă de cap nu a făcut decât să deschidă balul, în minutul 35.

Practic la următorul corner contabilizat, a venit rândul lui Bukayo Saka să transforme în gol o execuție grozavă din interiorul careului. Interesant, dar logic este că nici el, nici mijlocașul Borussiei Dortmund și nici Raheem Sterling nu apucaseră să puncteze pe scena Cupei Mondiale. Extrema lui Chelsea s-a regăsit la finalizare după o nouă acțiune de manual, culminată cu serviciul lui Harry Kane. Deja scorul de neprezentare era înregistrat de la pauza venită cu 14 minute întârziere, iar jucătorii lui Carlos Queiroz nu putea decât limita proporțiile tabelei.

Același Bukayo Saka urma să realizeze calm a doua dublă a turneului, după care, la momentul potrivit, Marcus Rashford s-a văzut în poziția ideală de a-și trece numele pe lista marcatorilor, la cea dintâi acțiune după intrarea pe gazon. Anterior, nici măcar la jumătatea reprizei a doua, urma să notăm clipa de extaz pentru porțiunea asiatică a publicului. Mehdi Taremi a profitat de prima fază periculoasă la poarta lui Jordan Pickford pentru marcarea primului său gol.

Rezultatul a căpătat aspect de tenis înainte de intrarea în prelungiri pentru vicecampioana europeană, când Callum Wilson l-a servit remarcabil de altruist pe Jack Grealish. Ultimul cuvânt l-a avut același golgheter iranian, într-o partidă candidată la scorul turneului. Lovitura discutabilă de pedeapsă transformată de Taremi a stabilit scorul la 6 – 2, în minutul 90 + 13, un absolut record la Cupă Mondială. 

Senegal – Țările de Jos 0 – 2: Inspirația portocalie face diferența pe final

Privind apoi spre Grupa A, jocul inaugural din Doha a lămurit destule aspecte, începând probabil cu acela că Ecuadorul nu va trebui ignorat din calcule. Așadar, mai ales la capătul întâlnirii cu țara gazdă, presiunea s-a mutat spre celelalte două combatante, cu mare tradiție pe scena absolută a balonului rotund. După o perioadă de recul, celebra reprezentativă a Portocalei Mecanice și-a regăsit statutul vremurilor recente, dar și îndepărtate. Țările de Jos reveneau la Cupa Mondială cu așteptări mari, în principal datorită unei serii în general favorabile. În fața echipei conduse de Louis van Gaal, s-a aflat o grupare senegaleză cu ambiții, dar și o mare piedică.

Campioana Africii a obținut primordial trofeul în 2022 mulțumită contribuției lui Sadio Mané, absența atacantului transferat la Bayern fiind probabil cea mai importantă raportat la potențialul oricărui grup, dintr-o perspectivă a ofensivei. Chiar și așa, marele test pentru jucătorii ghidați de Aliou Cissé nu a fost abordat dintr-un unghi al totalului outsider. Pe arena locală din Al Thumama, cel dintâi duel de la care echilibrul era cu adevărat așteptat, măcar din calculele hârtiei.

Startul partidei a arătat clar oportunități uriașe de ambele părți, Cody Gakpo și Ismailia Sarr semnându-le înaintea minutului 10. Frankie de Jong a ajuns apoi într-o poziție ideală de finalizare, la capătul unui contraatac de manual al olandezilor. Mijlocașul Barcelonei a ezitat prea mult, nereușind deschiderea scorului din fața lui Édouard Mendy. La cealaltă poartă, doar intervenția formidabilă a lui Virgil van Dijk l-a împiedicat pe același Sarr din a finaliza. Ritmul nu a scăzut aproape deloc, dar poate contrar cursului jocului, o repriză fără gol era bifată.

Doar că, senzația a rămas aceea că posibile slăbiciuni defensive pot fi exploatate oricând, cu un plus de inspirație. Căpitanul batavilor care a maximizat efortul defensiv înaintea pauzei, a semnat o nouă șansă din fază fixă. Fără precizia fundașului lui Liverpool, întrebarea expusă de întreaga peluză orange a vizat momentul în care va intra Memphis Depay. Deși purtătorul european al numărului 10 a intrat pe gazon, șansele notabile au venit la poarta colegului său debutant. Andries Noppert s-a opus cu destulă greutate șuturilor cadrate de Boulaye Dia și Idrissa Gueye, care au rămas singure pentru ceva timp.

Sprijiniți mai vocal din tribune, senegalezii au părut să se îndrepte măcar spre o remiză. Însă, cu doar șase minute până la finalul timpului regulamentar, Frankie de Jong a avut și a aplicat alte intenții. Centrarea sa excelentă avea să fie convertită de Cody Gapko din fața portarului advers, împotriva aspectului general al reprizei a doua. Mai mult, la ultima acțiune a întâlnirii, David Classen s-a aflat la locul potrivit pentru a transforma în gol ratarea pe contraatac a lui Memphis Depay. Astfel, succesul Țărilor de Jos era cimentat, după o confruntare cu adevărat complicată, de la primul fluier.

Statele Unite – Țara Galilor 1 – 1: Prima remiză vine într-o confruntare incandescentă

În ciuda poveștilor care au înconjurat celelalte confruntări, o dinamică realmente aparte a încheiat seara în Grupa B, unde deja cunoșteam liderul autoritar. Prima partidă în care ambele combatante bifau revenirea la Campionatul Mondial ne reinvita în zona anglofonă. Dacă în cazul selecționatei americane, hiatusul a însemnat doar ediția din Rusia – într-o dezamăgire notabilă la acel moment – Țara Galilor a ajuns în Qatar oprind o secetă uluitoare. Deja celebrul baraj decisiv cu Ucraina a semnalat calificarea grupării dragonului pentru prima oară din 1958 încoace.

Emoțiile pure nu puteau fi exprimate mai clar, așadar, pentru suporterii echipei de pe Insula Britanică. Ei au avut ocazia să răsune din plin după întregi generații pătimașul imn The Land My Fathers (Hen Wlad Fy Nhadau în vechiul dialect local). Împotriva colegilor lui Gareth Bale se afla în opinia majorității, cea mai talentată structură pe care Statele Unite – medaliată cu bronz în 1930 – a aliniat-o vreodată pe gazon. Motivația nu putea fi mai mare în centrul capitalei qatareze, atmosfera rămânând una grozavă încă de la start.

În teren, dominarea s-a remarcat în dreptul favoriților de peste Ocean, Joe Rodon fiind cel care și-a pus propriul portar în mare dificultate. Eroul jocului decisiv pentru calificare, veteranul Wayne Hennessey, a reușit cumva să se opună atât lui, cât și reluării venite de la Josh Sargent. Odată trecut forcingul de debut, a devenit mai greu pentru ambele combatante să-și creeze șanse clare. Plusul continua să rămână în dreptul jucătorilor americani în planul construcției, expus de cel mai tânăr efectiv.

În schimb, dificultatea s-a arătat la fel de mare în tabăra opusă, momentul de sclipire venind în minutul 36, de la Christian Pulisic. Acesta din urmă l-a găsit formidabil pe un demarcat Timothy Weah, iar fiul celebrului fost jucător și actual președinte al Liberiei, a găsit finalizarea ideală. Fără îndoială, avantajul obținut pe tabelă s-a manifestat ca rezultat al manierei hotărâte de joc, spre buturile adverse. Elevii lui Rob Page au avut puține posibilități de a stopa fuleul rival, repriza a doua neputând fi mai puțin eficientă decât prima în teorie.

Calitățile ofensive galeze s-au lăsat mult așteptate, dar meritul a stat și în dreptul formației celor 50 de stele. Cu toate acestea, a fost de așteptat ca presiunea să crească și spre poarta lui Matt Turner, dacă marja nu se dubla. Tonusul spre ofensivă a balansat într-adevăr serios spre tabăra britanică, până la capătul primei ore. Sub avântul generat și de publicul mai zgomotos, cea dintâi șansă uriașă i-a aparținut lui Ben Davies. Dacă goalkeeperul oponent a respins excelent prima lovitură de cap, Turner a putut doar privi cum la următorul corner, Kieffer Moore a reluat peste poartă.

Fiind nevoiți să reziste în defensivă, americanii au resimțit primii destule probleme de natură fizică, iar Țara Galilor a capitalizat mulțumită căpitanului său. Gareth Bale a obținut o lovitură de la 11 metri pe care ulterior nu a irosit-o după intervenția lui Walker Zimmerman. Cu aproximativ 20 minute la dispoziție pentru lovitura decisivă, contrele au părut a favoriza tabăra insulară. Brennan Johnson și din nou liderul formației ousidere, s-au apropiat periculos de un gol victorios care nu a mai venit în poarta Statelor Unite.

Printr-un rezultat de egalitate și un meci agreabil, suspansul a fost doar parțial termenul de bază pentru ziua secundă qatareză. Punctele au început distribuirea la Campionatul Mondial, fără multe menajamente. Între dominație și abnegație, nu mai puțin de 11 goluri au bifat rezumatul unei zile în care Peninsula Arabă și întreaga lume au pătruns realmente în febra fotbalului de clasă.

Grupa A

1. Țările de Jos – 3 puncte

2. Ecuador – 3 puncte

3. Senegal – 0 puncte

4. Qatar – 0 puncte 

Grupa B

1. Anglia – 3 puncte

2. Țara Galilor – 1 punct

3. Statele Unite – 1 punct

4. Iran – 0 puncte