În competiția masculină de la Roland Garros am avut parte de multiple bătălii absolut titanice, care au conturat inedit ambele jumătăți ale tabloului.

De-a lungul celor 15 zile de competiție, s-au evidențiat diferiți protagoniști de o notorietate mai mare sau mai mică. În cele din urmă, spectacolul nu a lipsit dintr-un turneu ce a văzut la feminin o învingătoare complet surprinzătoare, la data de 27 septembrie, Iga Świątek.

Prin contrast, favoriții subliniați atât de ierarhia prezentă a ATP, cât și de nivelul uriaș al experienței, au reușit să nu se lase învinși până în fazele superioare. După cum poate părea deja mai mult decât evident, aspectul respectiv nu reprezintă deloc o noutate a sportului alb.

Novak Djoković își îndrepta atenția asupra suprafeței roșii, după evenimentele memorabile petrecute, într-un sens negativ, la US Open. Încercând să lase în spate descalificarea survenită la New York, sârbul și-a croit drum către cucerirea mastersului de la Roma. Din capitala italiană, actualul lider mondial a obținut elanul ideal pentru a încerca un rezultat similar și pe zgura franceză. Primele patru dispute nu i-au oferit întrebuințări majore lui Nole. Sferturile de finală aveau să consfințească o reeditare a jocului întrerupt prematur în turul al patrulea din complexul Billie Jean King.

Pablo Carreño Busta a izbutit să câștige și primul set de la Paris, urmând să încerce să se mențină aproape de adversarul său. Djoković s-a regrupat și a obținut prezența în careul de ași fără a fi nevoit să dispute o manșă cu numărul cinci. Lucrurile aveau să stea aproape opus contra lui Stefanos Tsitsipas. Deși nu a evoluat deloc rău în primele două acte din semifinală, grecul s-a văzut condus cu 2 – 0 de un oponent montat la capacitate maximă. Ultimul campion al turneului de la Londra a remontat admirabil deficitul (eludând și o șansă de meci a balcanicului în segmentul terț), însă nu i s-a mai putut opune principalului cap de serie, care a prevalat cu 6 – 1 în actul decisiv.

Adversarul său din finala de duminică era deja stabilit. Rafael Nadal a căutat să se adapteze cât mai rapid condițiilor particulare de la Roland Garros 2020. Ibericul sosea la Paris având oportunitatea de a-l egala pe Roger Federer în fruntea performerilor în turneele de Mare Șlem. A douăzecea coroană majoră ar fi echivalat cu a treisprezecea obținută de spaniol doar la Openul Francez.

Partidele mai animate s-au consumat și pentru Rafa abia de la intrarea în săptămâna a doua din Hexagon. Tânărul italian, Jannik Sinner, s-a apropiat foarte mult de a câștiga un prim set contra lui Nadal. Totuși, ibericul a găsit soluțiile oportune în toiul unei nopți vântoase pentru a nu ceda vreun parțial nici în sferturile de finală. Penultima rundă a însemnat reîntâlnirea matadorului cu cel ce i-a oprit drumul la Roma. Diego Schwartzman l-a învins pentru prima oară din zece încercări pe mallorquin la Forro Italico. Însă, pe tărâm parizian, argentinianul ajungea în semifinale în urma meciului sezonului, așa cum a fost caracterizată deja întâlnirea sa cu Dominic Thiem. Cele 5 ore și 8 minute petrecute în compania austriacului l-au privat pe sud-american de orice prospețime fizică. Cu toate acestea, el l-a forțat pe Nadal către un tie-break în setul al treilea, decis la 0.

În consecință, sportivul consiliat în prezent de Carlos Moyá a acces în a treisprezecea finală de la Roland Garros fără nicio manșă cedată. Oponentul din ultimul act era unul dintre cei doi tenismeni ce îl învinseseră pe Rafa la Paris. Nole marca acest deziderat în 2015. La 5 ani și 4 luni distanță de atunci, ansamblul condițiilor de joc păreau să-i ofere o șansă mai importantă ca oricând lui Djoković. În plus, atletul născut la Belgrad nu fusese încă doborât pe considerente pur sportive, în anul curent, până pe 11 octombrie.

Ultima partidă a French Open 2020 se prezenta sub spectrul ploii. Al 56-lea duel dintre ocupanții primelor două poziții ATP se anunța unul de mare echilibru, în interiorul acoperișului retractabil de pe Philippe Chatrier.

Nadal și-a ilustrat dispoziția excelentă, contracarând cinci scurte adverse, într-un prim joc câștigat contra serviciului. Schimburile au persistat a fi de o intensitate uluitoare, iar spaniolul și le-a adjudecat pe cele mai importante dintre ele. Deși game-urile continuau să fie foarte lungi, Djoković nu a găsit calea de a pătrunde pe tabelă, pe măsură ce timpul trecea. Setul de debut s-a sfârșit după numai puțin de 48 cu un cap de serie secund pur și simplu imbatabil. Campionul din 2016 a încercat să se redreseze rapid în fața unui 0 – 6 neverosimil, însă lucrurile nu au evoluat mai bine pentru el nici pe următoarea turnantă.

Chiar dacă setul al doilea i-a depășit durata primului, dominarea ibericului nu a făcut decât să se intensifice. Nadal a preluat rapid controlul tabelei și și-a procurat șanse de break în fiecare joc, exceptând doar unul singur. Ca o urmare logică, el și-a extins avantajul contracarând orice tentativă a rivalului său de a căpăta încredere. Sârbul înfrunta un context din care nimeni nu a putut reveni contra regelui zgurii, pierzând primele două acte într-o manieră uluitor de categorică. Totuși, meritul se regăsea în totalitate de partea opusă a fileului.

Segmentul cu numărul trei l-a găsit pe sârb pentru prima oară în avantaj. Tentativele lui de a pleca într-o cursă de recuperare improbabilă au fost stopate inițial de către câștigătorul ultimelor trei ediții ale Openului Francez. Rafa a străpuns din nou primul serviciul advers, părând deosebit de motivat să nu-i lase vreo oportunitate evidentă lui Nole. Liderul ATP a avut finalmente parte de un reviriment și la nivelul scorului. El a căpătat energia mult dorită, inclusiv mulțumită aportului unui public dornic de echilibru. Adâncimea execuțiilor a crescut în ambele tabere. Pus într-o dificultate mai pregnantă, Nadal a replicat prompt. Disputa și-a atins apogeul în materie de reușite. Cu toate acestea, scurtele rezidentului din Monte Carlo au scăzut în rata de succes, în condițiile în care volumul lor a rămas relativ ridicat. Soluțiile potrivite s-au constituit mai mult în jurul serviciului, ce i-a oferit lui Djoković ocazii de a obține mai des puncte facile. Jocul de la retur nu a mai fost la fel de precis apoi.

În cele din urmă, o serie de erori mai mult sau mai puțin provocate i-au deschis calea lui Rafael Nadal pentru a închide finala după trei manșe. La capătul a 2 ore și 41 de minute, el a triumfat cu 6 – 0 ; 6 – 2 ; 7 – 5, devenind primul tenismen ce se impune în patru turnee de Mare Șlem fără a pierde niciun set.

Într-o confruntare în care existau multe îndoieli prealabile cu privire la învingător, cel mai valoros jucător de zgură din istorie a demonstrat încă o dată de ce merită indiscutabil acest titlu. Indiferent de condiții, care au inclus duminică un meci derulat integral sub acoperiș, ibericul de 34 de ani și-a surclasat oponentul ce i-a stat în față în alte 26 de finale. Ultimul meci de la Roland Garros 2020 consemnează oficial paritatea dintre Rafa Nadal și Roger Federer în palmaresul de rang major. Spaniolul a atins acum cota 20. Dintre acele trofee, 13 reprezintă succesele absolute de pe zgura pariziană.