Aflată pentru prima oară în ipostaza de fi gazda unui regal artistic (fie el și privat de contribuția directă a mai multor națiuni importante), Turcia s-a putut ridica la înălțime pentru două finaluri de săptămână.

Sala principală din Mersin a reușit să pună bazele celei de-a opta ediții combinate a unui spectacol excelent. 

Previziunile Campionatelor Europene Feminine ilustrau o desfășurare ieșită relativ din tiparele obișnuitului. Absența majorității națiunilor vestice ale bătrânului continent, incluzând aici primele patru clasate în ierarhia medaliilor turnirului precedent de la Glasgow (la care mai adăugăm și Rusia), refăcea calculele în favoarea altor delegații. Într-un asemenea context, țara noastră și-a exprimat dorința de a reveni în interiorul elitei unui sport pe care l-a dominat în vremuri trecute. Primii pași au fost realizați promițător, iar confirmările ar fi reprezentat un dar al efortului colectiv, cel puțin în prima jumătate a competiției, indiferent de nivelul ei.

Ziua incipientă a periplului gimnastic din apropierea Mării Mediterane putea fi catalogată drept reușită. Obiectivul țării noastre era cu siguranță vizat în zodia unei reafirmări pe cât mai multe fronturi diferite. Principala atenție s-a îndreptat către formația feminină, a cărei valențe depășea simplul lot al senioarelor. Totuși, puține scenarii erau anticipate pentru a corespunde realității evoluțiilor celor mai tinere dintre speranțe.

În cadrul primei probe cu caracter oficial, exponentele formației de juniori a României au extins succesele repurtate inițial la categoria superioară. Gruparea tricoloră, ghidată fantastic de principalul ei pion, a obținut practic maximul din tot ce era regulamentar posibil de acontat în seara calificărilor. Prestațiile individuale preliminare ale probelor destinate junioarelor au conturat concomitent ierarhia compusă și respectiv, pe cea a națiunilor.

Ana Bărbosu și-a impus fantastic ritmul, ea fiind urmată, este drept, la distanțe respectabile, de către toate colegele sale. Evident, cum prezențele în finale pentru sportivele din aceeași țări sunt limitate de regulament, doar Maria Cepelinschi a mai fost recompensată cu medalia de argint, în condițiile în care focșăneanca în vârstă de 14 ani acaparase detașat aurul ierarhiei de individual compus. Consecința unui colectiv excepțional (la care Iulia Trestianu a contribuit enorm, de asemenea) s-a oglindit elocvent în clasamentul delegațiilor. Acolo, România încheiase confortabil cu cea mai strălucitoare dintre medalii (pentru prima dată din 1992). Prin urmare, o distincție inaugurală de aur (comună) anunța și alte motive imense de speranță pentru următoarele repere individuale.

Până atunci, formația de senioare își pregătea propria acțiune colectivă de importanță oficială. Încă din ziua de joi, echipa ghidată de Larisa Iordache și-a arătat capacitățile în raport cu opoziția. Bineînțeles, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice londoneze din urmă cu opt ani, bucureșteanca și-a utilizat experiența vastă pentru a neutraliza o absență îndelungată din sportul de performanță. Iordache a depășit un interval complicat al carierei, însă a ilustrat că rămâne o atletă extrem de valoroasă. Ea a obținut clasări minime între primele trei combatante la fiecare aparat în parte (triumfând la bârnă și sol), aspect echivalent cu obținerea prezenței în toate probele finale. Spre bucuria autohtonă, bucureșteanca de 24 de ani a fost susținută minunat de un grup bine închegat al noii generații. Aspirante la succesul absolut, tinerele laureate la precedentele întruniri ale junioarelor, făceau un alt pas consistent în direcția pozitivă, la Mersin. În aceeași măsură, consistența liderului a completat un tablou remarcabil.

Exponentele menționate mai devreme și-au arătat din plin potențialul transformând gruparea tricolorelor mari în principala favorită la titlul continental pe națiuni. Pe rând, Ioana Stănciulescu (la sărituri), Silviana Sfiringu (la bârnă) și Antonia Duță (la sol) au izbutit să avanseze în cel puțin o manșă finală. Deși, regula limitei concurentelor conaționale a jucat de multe ori în defavoarea lor, gândindu-ne și la Daniela Trică – autoarea unei performanțe ineligibile de top 4, la sol – reușitele sportivelor la nivel colectiv au adus prima poziție în ierarhia echipelor. Cele 4,6 puncte strânse în avans față de echipa ocupantă a poziției secunde, cea a Ucrainei, oferea un moral psihologic înaintea reprezentației oficiale. Nu trebuie scăpat din vedere, pe de altă parte, faptul că și în universul constanței, al gimnasticii, o zi poate să arate distinct față de altele. Atenția și îndepărtarea emoțiilor deveneau laitmotive în drumul către împlinirea traiectoriei ilustrate joi.

Proba pe echipe a fost redusă, în porțiunea ei decisivă, la doar șase națiuni calificate din pricina volumului inițial foarte scăzut de participare. Cea dintâi încercare se dovedea, cea a săriturilor, pentru principala favorită. Larisa Iordache încheiase calificările pe poziția a treia, iar Ioana Stănciulescu o făcuse pe locul al șaselea. Sâmbătă, Silvia Sfiringu a realizat o impresie foarte plăcută la prima sa evoluție (încheiată cu 14,200 unități), în vreme ce mai experimentata sa coechipieră din București a urmat-o cu siguranță. Iordache a obținut și ea o notă de peste 14 puncte, care a asigurat avansul formației sale, așezate în frunte. Schimbul inaugural garanta că Ungaria și Ucraina rămâneau singurele potențiale rivale asupra medaliei de aur.

Pentru încercarea paralelelor, doar căpitanul formației române obținuse un rezultat notabil. Larisa Iordache se califica la egalitate de pe poziția a doua, în timp ce Ioana Stănciulescu se clasa la doar o zecime în spatele locului 8. Fosta campioană mondială de juniori de la Glasgow și-a găsit la fel de greu echilibrul, realizând integralul abia din a treia încercare. Calificativul modest obținut de ea putea costa România șefia ierarhiei intermediare, în fața Ucrainei, fapt care s-a și materializat detașat, cu peste trei lungimi. Anastasiia Motak a reușit cea mai inspirată evoluție la paralele, una ce a contribuit la întoarcerea bruscă a balanței.  

Bârna a surâs mult mai vizibil sportivelor autohtone în calificări. Pe lângă câștigătoarea ședinței de calificare, aceeași multiplă campioană națională, Silviana Sfiringu și Daniela Trică finalizaseră exercițiul punții suspinelor în primele patru. Acum, puțin mai mult de trei puncte erau necesare de recuperat pentru principalele favorite, la jumătatea drumului. Sportiva din Bârlad nu a reușit să imite exercițiul și implicit, punctajul din calificări, resimțind din plin emoția momentului. Nici evoluția lui Sfiringu nu avea să atingă reperul setat în urmă cu 48 de ore. Larisa Iordache avea nevoie să remonteze la capitolul punctajului cumulat. Căpitanul României lega cel mai bun moment al zilei, reușind o evoluție excelentă de 14,133 de puncte. Prin urmare, diferența a scăzut între primele două delegații, la mai puțin de o lungime și jumătate, înainte de finalizarea ultimului aparat, teoretic superiori tricolorelor.

Auspiciile erau promițătoare, așadar, la sol. Proba preliminară a fost acaparată prin calitate de gimnastele române. Ele au format un adevărat careu de ași al după-amiezii incipiente. Larisa Iordache era urmată de cea mai inspirată colegă pe locul secund. Antonia Duță profita de execuția sa vădit superioară, luându-le fața Silvianei Sfiringu și Ioanei Stănciulescu (ocupantele locurilor 3 și 4). Totuși, presiunea avea să-și spună cuvântul și pentru cele mai tinere sportive din lotul român. Atât Duță cât și Stănciulescu au evoluat suficient de bine, chiar nu și-au egalat prestațiile din calificări. În consecință, dezavantajul față de prima poziție a fost redus înaintea încercării Larisei Iordache.

O inexactitate nescontată apărută în ordonarea exercițiului bucureștencei a dus la scăderea vizibilă a gradului dificultății sale. Totalul ei s-a dovedit de 12,766, unul mai mic decât al celorlalte două echipiere.

Suspansul a fost păstrat până în momentul afișării punctajului final, care a dat câștig de cauză reprezentativei Ucrainei, aflată la prima medalie continentală de aur din istorie. Terenul pierdut părea a fi recuperat, dar un detaliu care poate scăpa neobservat la o analiză superficială, a făcut diferența între prima și a doua treaptă a podiumului.

Diferența dintre atletele națiunilor vecine a fost de sub două zecimi de punct în favoarea grupului plecat cu șansa a doua (154,663, față de 154,494). Ucraina a obținut triumful de referință prin: Anastasia Bachynska, Yelyzaveta Hubareva, Anastasiia Motak, Diana Varinska și veterana Angelina Radivilova. România s-a mulțumit cu locul secund, în vreme ce Ungaria își adjudeca fără mari emoții medaliile de bonz ce reprezintă, la rândul o premieră absolută (cu un total de 151,597 puncte).

Circumstanțe extraordinare oferă șanse pe măsură, mai ales într-un domeniu al gimnasticii, care a avut mult de suferit în 2020. Sportivele din reprezentativa principală au fost foarte aproape să se alăture izbânzii reușite ieri de impresionantele junioare, în proba pe națiuni. Chiar dacă cea mai valoroasă sportivă a încercat să-și ducă coechipierele către succes, eforturile compensării unui start mai lent s-au dovedit insuficiente. Astfel, înaintea finalelor individuală pe aparate, programate duminică (pentru toate secțiunile de vârstă), România deține patru distincții. Dintre ele, competiția pe echipe a senioarelor a adus doar medalii de argint.

Surse:

https://www.gsp.ro/sporturi/gimnastica/romania-a-pierdut-aurul-la-campionatele-europene-de-la-mersin-618978.html