Triplă fostă finalistă a Cupei Davis, România a căutat să revină din apropierea unui abis al ierarhiei națiunilor, ajungând nesperat la câteva etape de reintrarea în calculele Grupei Mondiale. Împotriva Portugaliei, la Cluj, protagonistul a două după-amiezi remarcabile a fost Marius Copil.

Aflat la mare distanță de potențialul maxim în circuitul profesionist, el a reușit anularea unei înfrângeri inaugurale suferite de Filip Jianu. După ce a contribuit și la succesul de dublu, în compania lui Horia Tecău, bucureșteanul a trecut într-un duel intens de Joao Sousa pentru tranșa aproape de unul singur, cu 3 – 1, bătălia posibilei accederi în barajul Grupei Mondiale.

Parcursul împlinirii cunoaște lungi traiectorii în orice regim competitiv. Deseori, accentul este plasat cu mai mare succes spre trecutul decorat. O asemenea abordare rămâne comună pentru majoritatea pasionaților sportului completat cu precădere, în țara noastră. Multe dovezi sunt vizibile, dar, concomitent, contraargumentele vor exista permanent. Actualitatea oferă câteva exemple, cu precădere pentru provocările individuale. Recentele rezultate înregistrate în fotbalul feminin indică posibilitatea unui reviriment, cel masculin fiind înconjurat în continuare de numeroase semne ale întrebării.

La momentul analizei inițiale, tindem să socotim activitatea de la fileul drept singulară. Atât secolul precedent, cât și prezentul expun ideea că performanțele își vor găsi mereu un fundament colectiv. Pentru multă vreme, marile așteptări au vizualizat performanța grupărilor reprezentative. De asemenea, numeroase competiții își schimbă imaginea creată pentru întregii decenii. Activitatea tenisistică s-a încadrat cu siguranță în categoria disciplinelor ce și-au exprimat magia prin tradiție. Totuși, noi inițiative au cuprins fiecare circuit în parte. Remarcând practic un format distinct pentru toate cele patru competiții majore, elementul imprevizibilului a fost evidențiat clar în ce îi privește pe mânuitorii rachetelor.

Raportându-ne atent spre țara noastră, până să revenim la imensele schimbări remarcate, obișnuința ne-a condus către motivele satisfacției venite din partea fetelor. Remarca subliniată a ajuns să se extindă categoric dincolo spectrului individual. În regim de echipă, performanțele feminine au impresionat deopotrivă, însă, într-o perioadă de timp aparent scurtă, lucrurile sunt aproape să abordeze o direcție distinctă. Oricât de multe aspecte s-ar mai schimba, în cele din urmă, niciun simbol nu se ridică la înălțimea principalei competiții a națiunilor din sportul alb.

Prin urmare, orice pasionat al disciplinei amintită va recunoaște grandoarea asociată Cupei Davis. Un interval extins până la originile moderne ale jocului a consemnat ajustări mici pentru turnirul naționalelor. Dar, elementul pragmatismului și al inovației a ilustrat semnificative decizii.

Noua directivă inițiată sub o conducere catalană cu imense legături fotbalistice a schimbat radical înfățișarea competiției ce a obișnuit menținerea atenției permanente a publicului. Emoțiile, indiferent de schimbările dinamicii, ar trebui să rămână aceleași, pentru toate formațiile ce alcătuiesc povestea salatierei de argint încă din anul 1900.

Pentru mai bine de un secol, regulile organizatorice au rămas majoritar nealterate, Davis Cup fiind mereu asociată cu anduranța. Valabilitatea ei obișnuia să fie incontestabilă, nu doar din perspectiva propriu-zisă a confruntărilor, ci și din cea a calendarului competițional. În multiple finaluri de săptămână, plecând din iarnă și până în toamnă, activitatea se regrupa pentru încleștările masculine, definite de perspectiva celor trei puncte și a celor trei seturi necesare izbânzii.

Clipa unei noi căi s-a materializat începând din 2019, atunci când reglementările au fost puse în aplicare pentru ca edițiile oficiale să capete perspectiva oricărui turneu al circuitului masculin. Cu alte cuvinte, fără ca deplasările celor mai bune 16 naționale să mai fie necesare, ele își vor da întâlnire într-o singură săptămână a toamnei pentru ca protagoniștii să își adjudece una dintre distincțiile sacre ale tenisului mondial.

Formatul clasic al disputelor a fost îndepărtat, actualmente doar două seturi fiind obligatorii oricărui combatant pentru a-și trece în cont o dispută. Rațiunile descrise, alături de cele ale patronajului, au impus ca locația permanentă a turneului final să fie reprezentată, cel puțin în viitorul apropiat, de celebrul complex Caja Mágica. Drept consecință, adevăratul avantaj al terenului propriu nu va fi atribuit decât unei singure formații: Spania, deținătoarea curentă a salatierei, aflată la a șasea izbândă din istorie.

Chiar dacă o uriașă parte din esența pură a fost treptat eliminată din competiție, perspectiva clasică nu constituie integral un aspect al trecutului în fazele preliminare. Binecunoscutul drum către Grupa Mondială traversează încă impactul pe care îl cunoaștem, cumva nostalgic, descris cu mare acuratețe prin prezența selecționatelor în fața sau împotriva unui public partizan.

Ajungând acum și la una dintre realele discuții autohtone în privința disciplinei tenisistice atât de populare, influența masculină absolut excepțională, de-a lungul timpului, a ajuns să fie socotită categoric în plan secund. Exemplul comparativ poate cel mai elocvent, deși nu este singurul, se va regăsi spre istoria Cupei Davis. Atunci când legendele sportului s-au regăsit la apogeu, în frunte cu Ion Țiriac și Ilie Năstase, așteptările au fost pe măsura anvergurii numelor. Istoria ne transmite că în trei rânduri, selecționata tricoloră s-a regăsit la o confruntare de gloria supremă. După cum bine știm, ultima ocazie similară a survenit campaniei din 1972, dar și ulterior multiple secvențe de mare triumf și tensiune s-au mai transpus mergând spre secolul prezent.

Însă, pe măsură ce pura consistență a jocului masculin, în special la specialitatea individuală, în complet contrast cu cel feminin, a înregistrat o scădere vertiginoasă, rezultatele colective nu s-au mai ridicat la un nivel de top. Desigur, perioada regresivă a atins valori mult mai importante decât atât, în condițiile în care barometrul unde România a fost nevoită să își măsoare forțele a inclus nume precum Luxemburg, Zimbabwe sau Maroc.

Referirea vizează secțiunea a II – a preliminară, euro-africană, acolo unde sportivii noștri au avut în față un nou început al drumului. Dar, dacă o constantă a fost de ajutor permanent în ultimii ani, aceea a fost că echipa română a disputat toate confruntările, indiferent de format, pe teren propriu.

Treptat, profitând și de calibrul scăzut al opoziției, formația masculină și-a croit locul pentru a spera la o reintrare în adevărata relevanță. Succesele înregistrate fără emoții, inclusiv împotriva Chinei, care nu s-a prezentat în cursul anului trecut, din motive prea bine cunoscute la Piatra Neamț, au consfințit revenirea reprezentativei coordonate actualmente de Gabriel Trifu în principala serie a Europei și Africii.

Din respectivul stagiu, doar un obstacol rămânea de traversat până la un eventual baraj de accedere în Grupa Mondială. Oponentul care a pretins același deziderat nu a reprezentat niciodată un pilon solid pe harta tenisului mondial. Însă, ținând seama totodată de componența echipei autohtone, se putea afirma că Portugalia ar fi plecat cu șanse egale, chiar și în ciuda avantajului imens al propriei suprafețe și arene. Românii au optat previzibil să evite utilizarea zgurii împotriva celui mai valoros atlet lusitan, Joao Sousa.

Drept consecință, locația aleasă a vizat o arenă mai veche a Clujului, care îl onorează pe Horia Demian. Prima dintre confruntările întinse pe parcursul a două zile de concurs a fost cea în care oportunitățile gazdelor au fost și cele mai scăzute.

Alături lui Marius Copil și Horia Tecău, Filip Jianu a gustat senzația grozavă de a evolua întâia oară în fața unui public ardelean atât de numeros. Tânărul bucureștean a înfruntat un oponent cu o experiență net superioară, comparațiile contra unui fost component al topului 50 ATP, fiind categorice.

În ciuda unei rezistențe sporite din partea sa în actul inaugural, actualul ocupant al poziției 150 mondiale a reușit să preia controlul cu destulă rapiditate pentru ca emoțiile să nu își facă loc ulterior. Dinamica nu s-a prezentat în nicio măsură atât de clar odată cu debutul manșei secunde, desfășurate de Jianu cu o încredere superioară pentru toate execuțiile sale.

Consecința ar fi putut transpune chiar un set decisiv pentru deciderea partidei întâi, emoțiile spunându-și totuși cuvântul pentru debutantul născut în Capitală. Pierzându-și serviciul imediat după ce și-a creat avantaj el avea să cedeze apoi în prelungiri.

După ce primul punct a mers în tabăra vizitatoare, cu scorul de 6 – 3 ; 7 – 5, întreaga presiune s-a mutat pe umerii unui Marius Copil programat în următoarele trei dispute, care puteau să decidă, desigur, soarta întregii confruntări. Într-un context delicat, însă pe deplin așteptat, experimentatul combatant a avut nevoie să îl depășească mai întâi pe Gustavo Elias, aflat la rândul său în lungi căutări ale formei.

Jocul de care echilibrul întregii dispute a depins în Transilvania a demarat puțin mai ezitant pentru favoritul publicului. Serviciul acestuia a avut nevoie de o perioadă a reglajului, însă pe măsură ce disputa a avansat, oponentul său a găsit tot mai greu soluțiile potrivite. Dacă primul segment a fost așezat mai mult sub semnul echilibrului, cel de-al doilea a gravitat aproape în permanență spre dispoziția lui Marius. Senzația iminentă a desprinderii decisive s-a adeverit spre bucuria generală.

Egalitatea a fost consfințită la capătul unei zile de sâmbătă ce nu a lăsat loc surprizelor, totul urmând să se decidă în ocazia duminicală. Ea a adus atenția evidentă asupra disputei de dublu în care Marius Copil s-a angajat împreună cu liderul absolut al reprezentativei române. Horia Tecău a amintit în orice situație că va rămâne mereu aproape de competiția sa de suflet.

Multiplul campion de Mare Șlem și-a început al 18-lea lui sezon distinct al prezenței în Cupa Davis. Având la dispoziție mai mult timp de odihnă, el și-a reluat un parteneriat ce nu a avut foarte mult succes în trecut. Dar, în fața acelorași Gustavo Elias și Joao Sousa, perechea tricoloră a plecat favorită tocmai datorită uriașei abilități expuse pentru aproape două decenii de către constănțean la fileu. Totuși, primul act al confruntării terțe a avut nevoie de foarte multă concentrare.

Tecău și mai ales Copil au făcut față cu brio tuturor momentelor delicate, forțând intervenția break-ului în momentul ideal. Ulterior, inspirația a rămas la cote superioare în tabăra gazdelor, care au abordat fiecare schimb cu multă răbdare.

Încă o dată, desprinderea și mărirea avantajului au fost inevitabile, pe măsură ce precizia a crescut în prestațiile de la fileu, precum și la serviciu. România a preluat avantajul general sub uralele clujene, ce au simțit din plin contribuția revenirii tenisului inter-țări. Precum aminteam, pasul decisiv putea fi realizat tot prin cel mai bine clasat exponent de simplu al jocului masculin.

Ocupantul locului 250 ATP, Marius Copil și-a reafirmat categoric afinitatea pentru suprafața dură în sală. În plus, deși Joao Sousa s-a prezentat drept adversarul de cel mai ridicat calibru, palmaresul întâlnirilor directe a subliniat supremația românului pe hard. Fiind conștient că o înfrângere ar fi lăsat întreaga responsabilitate pe umerii unui probabil prea tânăr Filip Jianu, el a căutat imediat să preseze contra returului. Profitând și de numeroasele precipitări apărute rapid de partea cealaltă a fileului, puternicul dreptaci și-a impus dominația asupra setului I, folosindu-se impecabil de prima lovitură.

Poziționându-se la un sigur pas de triumf, capitolinul a părut să își continue pasajul impecabil la serviciu, însă tocmai un scurtcircuit venit brusc i-a permis portughezului să răstoarne practic dinamica întâlnirii, împingând cu mare rapiditate și aplomb într-un set final absolut dramatic.

Începând respectiva manșă printr-un plus al încrederii, Sousa a oferit impresia că nu va acorda deloc întâietatea oponentului său. Însă, câteva erori absolut uimitoare, coroborate cu inspirația defensivă a lui Copil, i-au deschis acestuia din urmă oportunitatea pe undeva neașteptată pentru finalizarea confruntării.

Preluând întreg elanul tribunei, tenismenul ajuns la 30 de ani nu a mai permis emoțiilor să revină în ultimele secvențe ale unei după-amiezii memorabile. Partida s-a finalizat în imens suspans, dar și cu un as, maniera celor stăpâni pe sine.

Marius Copil a încheiat disputa cu numărul patru la 6 – 3 ; 2 – 6 ; 6 – 4, adjudecând pentru România al treilea punct din tot atâtea necesare pentru a apropia reprezentativa tricoloră masculină unei poziții care i se arată mai departe, credibil sau nu, echipei omoloage de Billie Jean King Cup: Grupa Mondială.

Vremurile relativ nescontate continuă în tenisul mondial, o națiune cu imensă tradiție a Cupei Davis, însă care nu dispune de vreun jucător de simplu în ierarhia primelor 240 de poziții, fiind la doar un pas valoric de revenirea în adevărata elită. Sub noua influență a celebrei competiții, orice aspect poate deveni interesant după duelul tranșat la Cluj de Marius Copil, Horia Tecău și România: 3 – 1, contra Portugaliei.

Surse:

https://www.digisport.ro/tenis/cupa-davis-romania-portugalia-3-1-marius-copil-aduce-victoria-tricolorilor-romania-in-barajul-pentru-grupa-mondiala-1274591