Naționalele de fotbal ale țării noastre constituie în permanență un punct important de interes al majorității societății prezentului, dar nu numai.

Anul curent, prin intermediul ramificațiilor lui unice, nu a putut permite concluzionarea celor mai de seamă evenimente. Și totuși, acțiunea la nivel de dispute pe formatul inter-țări s-a arătat probabil mai intensă în toamna pe care o traversăm decât în oricare altă perioadă similară. Ultimele 75 de zile puteau fi pivotale pentru întreg viitorul sportului rege la scală a echipelor reprezentative. Fiecare întâlnire a lor a fost privită cu mare atenție și speranță, iar așteptările echivalau sentimentele descrise anterior.

În cursul serii de miercuri, echipa națională de tineret a împlinit previziunile, reușind să acceadă la Campionatul European din 2021. Pentru formația de seniori, aspirația identică a fost zădărnicită în Islanda. Din acel moment și până la cel actual, obiectivul principal pe care selecționata condusă de Mirel Rădoi l-a însușit, s-a constituit într-un final pozitiv de campanie în ediția 2020 a Ligii Națiunilor. Singura miză tangibilă era accederea într-o grupă valorică superioară pentru tragerea la sorți a preliminariilor contând pentru turneul final mondial, din Qatar.

Ținând cont de succesul greu înregistrat de Austria în fața ultimului oponent al tricolorilor, locul întâi în grupa din seria B a Nations League devenea inaccesibil, indiferent de ceea ce avea să mai aibă loc. După-amiaza care preceda întâlnirii din Irlanda de Nord a consemnat decizia forului European, UEFA, de a acorda României un succes la masa verde în fața Norvegiei. În ciuda unicității speței, federația din Țara Fiordurilor a anunțat deja că dorește să conteste soluționarea instituției de la Nyon.

Cu alte trei puncte acontate, România își mărea șansele în lupta pentru acaparare locului 20 al ierarhiei FIFA (care asigura prezența în urna valorică secundă). Pentru ca acest deziderat să fie atins, multiple scenarii se puteau împlini. Cel principal era constituit de un triumf în deplasarea insulară.

Așa cum probabil cel mai mulți dintre împătimiți încă rememorează, înfruntarea României de pe teren propriu, în fața Irlandei de Nord a deschis toamna internațională pentru tricolorii ghidați de un nou selecționer. După o prestație cu multe aspecte încurajatoare pe fază ofensivă, elevii lui Mirel Rădoi au fost privați pe final de o victorie meritorie. Peste două luni distanță, moralul primei reprezentative nu părea a fi tocmai ideal înaintea jocului retur ce închidea parcursul autohton din 2020.

Față de garnitura utilizată în septembrie pe Național Arena, îmbunătățită apoi pentru înfruntarea din Austria, multe aspecte erau acum schimbate. Astfel, doar trei jucători de câmp au început ca titulari ambele confruntări cu gruparea britanică. Pe 4 septembrie, compartimentul defensiv se prezenta aproape de capacitatea maximă, în vreme ce fluența din atac atingea valori excelente.

Însă, indiferent de eventualele absențe din lotul autohton, România avea în continuare prima șasă în a prevala pe arena Winsdor Park din Belfast. Previziunile teoretice urmau să se dovedească mult mai greu de îndeplinit, în fața unei formații care nu mai acumulase vreun alt punct, cu excepția celui strâns cu destulă șansă la București.

Prima repriză a disputei din capitala nord-irlandeză nu a adus foarte multe motive de încântare. Nici împătimiții autohtoni și nici persoanele cărora li s-a permis accesul pe stadionul pe care România nu câștigase încă niciodată nu au avut parte de momente prea intense. Deși jucătorii oaspeți au controlat capitolul posesiei în primele 45 de minute, ocaziile mari au lipsit. Singurul șut pe poartă a fost expediat de către Denis Man, care nu a pus nicio problemă goalkeeperului advers.  Replica gazdelor a venit printru voleu al lui Josh Magennis, însă buturile lui Ciprian Tătărușanu au rămas intacte. Intrarea la cabine se transpunea la Belfast în condițiile unui prim act neverosimil între Serbia și Rusia. Prin urmare, pentru a doua seară consecutivă, o selecționată tricoloră își putea atinge obiectivul fără a fi nevoită să se impună.

Irlanda de Nord a demarat mult mai hotărât în repriza secundă, iar consecințele s-au simțit în mod natural. În minutul 56, o lovitură de colț executată scurt a surprins apărarea oaspeților. Liam Boyce a împins balonul în plasă (de la limita unei poziții de offside). Solidul vârf a bifat doar a doua sa reușită internațională, iar românii erau nevoiți să devină mai asertivi. Totuși, reprezentativa lui Ian Baraclough a profitat de scăderea drastică din jocul oponenților și își putea dubla avantajul. Execuția frumoasă a lui Alistair McCann a ocolit poarta oaspeților, care irosiseră o șansă uriașă anterior. Iulian Cristea nu a putut relua în plasă din interiorul careului mic.

Pe măsură ce timpul se scurgea Mirel Rădoi a apelat, finalmente, la soluții de pe banca de rezervă. Una dintre ele urma să se arate decisivă. Până atunci, singura oportunitate clară de egalare i-a revenit lui Răzvan Marin. Șutul său a fost întâmpinat pe măsură de către Bailey Peacock-Farrell. Talentatul portar de la Burnley nu s-a mai putut opune la finalitatea acțiunii din minutul 81. Rapiditatea paselor românilor l-a pus pe Eric Bicfalvi în poziția de a marca. Internaționalul care a redescoperit succesul ofensiv, în Rusia la Ural, a trimis sigur, la colțul lung, din pasa lui Florin Tănase.

Finalul de partidă i-a semănat mult începutului, iar Irlanda obținea al doilea punct din UEFA Nations League 2020 împotriva României. Doar că jocul de miercuri al tricolorilor nu a avut mari similitudini cu cele întâmplate la început de toamnă. Fără a impresiona pe gazonul britanic, prima reprezentativă a profitat de înfrângerea categorică a Rusiei de la Belgrad (0 – 5) pentru a bifa ultimul țel tangibil. Accederea în urna secundă valorică poate reprezenta un pas înainte, însă drumul către următorul campionat mondial se anunță dificil.

Ultimele evidențe oficiale nu au adus mult optimism la naționala mare a României, care a încheiat grupa din Liga Națiunilor pe poziția a treia, cu 8 puncte. Fațeta amuzantă este ilustrată de faptul că jumătate dintre ele au fost obținute într-o singură zi. Continuând să îmbinăm haiosul cu realismul, România a marcat cel mai bun rezultat (ca scor) din întreaga toamnă în afara terenului: 3 – 0 cu Norvegia. În cele din urmă, speranțele sunt îndreptate din nou către viitor, după un început grozav de campanie, care nu a fost menținut în a doua ei jumătate.