În urma unei zile în care Statele Unite s-au concentrat asupra ringului de box, atenția a revenit și asupra terenurilor de tenis din celebrul complex Indian Wells Tennis Garden. Înaintea finalului de week-end, țara noastră s-a bucurat de o prezență extinsă pe tablourile principale feminine. Asupra celui de simplu, acțiunea a promis o nouă zi intensă, dar per total nefastă pentru fiecare dintre atletele implicate: Sorana Cîrstea, după o bătălie fantastică împotriva Elinei Svitolina, Irina Begu și Simona Halep.

Mai întâi, partida cu cel mai ridicat grad al interesului general a avut parte de o desfășurare excepțională. A treia întâlnire directă dintre Elina Svitolina și Sorana Cîrstea, cea dintâi după patru ani, a debutat cu multă încredere de partea ambelor combatante. Accesându-și gama execuțiilor foarte agresive, românca a ilustrat că își poate măsura jocul și încrederea cu una dintre competitoarele de top ale circuitului.

Profitând atent de slăbiciunile brusc conturate la serviciu, în dreptul ucrainencei, Sorana a rămas fermă, încercând să se agațe oricărei șanse de a întoarce soarta unui prim set improbabil. După mai multe game-uri enorme ca lungime, Cîrstea prelua inițiativa sub încurajările intense ale compatrioților prezenți pe arena centrală. În ciuda unui început promițător de act secund, sportiva din Târgoviște a fost nevoită să vină din urmă pe tabelă, sub impresia unui joc totuși fluid. Replica adversă s-a ascuțit serios, mai ales în momentele în care egalitatea putea să se reinstaleze.

Svitolina a rezistat, trimițând confruntarea în actul decisiv, început, din nou, cu mai multe dubii. Atitudinea permanent încrezătoare a propulsat-o pe târgovișteancă la cârma raliurilor, însă oponenta nu i-a permis să convertească avansul într-unul decisiv. Reușind să își calibreze tot mai precis execuțiile, jucătoarea noastră a anulat dificultățile fizice întâmpinate într-o dispută impresionantă, prin pură abnegație. Asigurându-și tie-break-ul în setul decisiv, ea a demarat pozitiv, însă erorile simple în momentele vitale au ajutat-o pe Elina Svitolina în a se detașa. Jocul încheiat cu 6 – 4 ; 4 – 6 ; 7 – 6 (3) s-a întins pe durata a peste 150 minute, în care suporterii tricolori au sperat și încurajat permanent un succes excepțional al Soranei Cîrstea, ce aproape s-a materializat.

Între timp, un joc cu interes care începuse în urma celui descris, își atinsese deja concluzia foarte rapid. Obținând pentru prima oară în carieră succese consecutive în California, Irina Begu nu și-a putut menține ritmul etalat până în runda a treia, Shelby Rogers profitând la maximum de inconstanța bucureștencei. După o primă manșă adjudecată la 0, sportiva de peste Ocean a reușit să-și mențină concentrarea ridicată pentru a se desprinde și în setul al doilea, închis cu 6 – 2.

Dureroasa înfrângere a bucureștencei o ilustra pe Simona Halep drept singura cu șanse spre optimi. Doar că, după jocul delicat contra Martei Kostyuk, Aliaksandra Sasnovich a oferit o provocare și mai mare pentru campioana. În ciuda poziției 100 a clasamentului WTA, bielorusa a demonstrat că eliminarea Emmei Răducanu din turul secund nu s-a soldat doar pe baza prestației mai modestă a insularei cu origini române.

Primul set traversat cu mari emoții nu a mai fost închis pozitiv, la capătul prelungirilor, iar misiunea Simonei s-a complicat enorm. Pusă sub presiune și în segmentul secund, ea nu a izbutit să își găsească ritmul extins. Revenită temporar în frunte, Halep, eliminată și la dublu alături de Gabriela Ruse, a menținut speranțele pentru un act final viabile. Sasnovich a forțat însă din nou pe retur la momentul oportun, ducând la capăt o altă victorie memorabilă, contabilizată cu 7 – 5 ; 6 – 4. Astfel, drumul Simonei Halep și al tenisului românesc de simplu a ajuns la final în Statele Unite. Călătoria de la Indian Wells, începută cu adevărat promițător, s-a concluzionat trist, la capătul unei nopți cu rezultate contrastante, în cadrul competiției descrise de multe ori în deșert ca al cincilea Grand Slam.

În multe instanțe, fenomenele sportive ce capătă notorietate ajung să nu mai surprindă des. Alteori, premisa respectivă este răsturnată cu o ușurință uimitoare, doar la prima vedere. Influențele către respectivul punct sunt dese, urmând ca ele să intervină tocmai atunci când așteptările scad. Tocmai de aceea, încrederea în spectacol nu trebuie cedată, atât într-un plan abstract, cât și în cel realist. Ca urmare, provocările traversate vor reprezenta un triumf, chiar și pentru cei mai cunoscuți artizani ai măreției. Alături lor, figuri interesante nu contenesc din a-și face apariția pe scenele înalte. Peste fileu, schimbările sunt cunoscute drept o oarece constantă, deși contraexemplele există încă. Remarcăm, totodată, modalitatea în care, de la o săptămână la alta, orice scenariu devine posibil.

Entuziasmul porțiunii finale a stagiunii sportului alb devine demn de remarcat. Pentru destule personaje, miza a început treptat să dispară, sub contextul atingerii concluziei caruselului Marelui Șlem, dus la capăt în New York. Însă, din perspectiva multor altor exponenți galonați, țintele vor rămâne active indiferent tonusului momentului, sub condițiile siguranței, atât pe plan fizic, cât și pe cel strict sanitar. Dinamismul jocului continuă să fie extins. Tocmai motivația permanentă, care, uneori, poate reprezenta și un serios impediment. Desigur, provincia californiană, ne sugerează că noile provocări încep pentru fiecare combatant.

Vizualizând dinamica feminină a revenirii la Indian Wells, topica jocului de înalt nivel a fost concentrată în jurul tinerilor combatanți, mai ales în cadrul masculin, descris pentru prima oară în actualul mileniul fără un membru al triumviratului absolut, implicit și fără vreun fost deținător al trofeului. Situațiile complet excepționale nu se opresc însă aici, luând în considerare data desfășurării principalului reper al categoriei devenite WTA 1000.

Elementul central de pe teren este acela că numeroasele absențe de la vârful clasamentului semnalează chiar tendința subliniată, a perspectivei finalului stagional. Bineînțeles, competițiile de anvergura similară turnirului nord-american ar fi fost în teorie obligatorii pentru completare, însă pentru prea multe situații, regula socotită drept imperativă, a fostului concept Premier Mandatory, nu s-a respectat. Ca urmare, jocul fetelor s-a prezentat, de asemenea, văduvit de prestațiile a trei dintre cele mai bine patru clasate exponente, motivele variind de la un caz la altul, precum urmează să vedem.

Însă, dincolo de minusurile care într-un fel vor fi inevitabile, indiferent de aura oricărei competiții, sentimentul principal al sosirii la Indian Wells s-a materializat prin eliberare. O nouă perioadă lungă de așteptare a ajuns la final pentru multe dintre jucătoare, altele optând pentru menținerea cadenței fără repaus.

Cert este că anvergura californiană rămâne aparte, drept care acțiunea nu este stopată deloc nici în ceea ce privește exponentele țării noastre, cea care deține un trofeu și alte finale disputate pe al doilea cel mai întins stadion al lumii, după arena Arthur Ashe. Pe lângă prezența mereu numeroasă a echipelor, completată, bineînțeles, prin Horia Tecău, în cadrul masculin, reprezentarea individuală a prefigurat mari speranțe pentru a se extinde, încă de la primele schimburi. Cea de-a treia zi oficială de concurs a avut parte de un fir narativ deosebit, care a inclus pe rând evoluțiile tuturor exponentelor implicate sub tricolor, la simplu.

Dispunerea rarisimă pentru oricare turneu ce nu se desfășoară în România a demarat cu singura jucătoare ce nu apucase să pătrundă anterior pe scena californiană, luând în calcul toate probele.

Unul dintre cele mai interesante sezoane din cariera deja extinsă a Soranei Cîrstea s-a pregătit pentru restartul ulterior US Open 2021. Lucrurile au devenit foarte interesante pentru sportiva de 31 de ani, pe măsură ce anunțurile neparticipărilor s-a înmulțit. Doar că, o ultimă turnură de mare influență a fost confirmată prin retragerea Arynei Sabalenka, din rațiunile siguranței sanitare ale momentului. Anularea participării bielorusei i-a permis jucătoarei mai nou pregătite din Nigel Sears preluarea posturi celui de-al 32-lea cap de serie.

În postura ultimei favorite, întreaga complexitate a tabloului s-a schimbat pentru ea. Pe lângă ocolirea primului tur, traseul a promis să se simplifice măcar pentru faza incipientă, în cazul lui Cîrstea. Punând în balanță repausul prelungit anunțat de Naomi Osaka, cea mai experimentată jucătoare a Japoniei a rămas, fără îndoială, Misaki Doi. Nipona nu traversează tocmai un moment fast al propriului joc, în ciuda combativității etalate permanent pe teren. Înaintea disputei programate în turul secund, ea nu înregistrase vreo victorie prealabilă contra atletei clasate acum pe locul 40 WTA.

Chiar dacă debutul partidei desfășurate pe terenul 8 a semnalat multe secvențe ale echilibrului, cu oportunități pentru neutralizarea serviciului de ambele părți, nu a fost decât o problemă a timpului până când tenismena cu un arsenal net mai bogat al agresivității și-a impus complet ritmul de joc.

Din momentul apropierii primului break, Sorana a încercat să își mențină cadența. Doi nu s-a lăsat complet intimidată, japoneza reușind să mențină presiunea la un nivel ridicat. Chiar și într-un asemenea context ce s-ar fi putut complica la mijlocul manșei, atleta câștigătoare la Istanbul a menținut calmă secvența hotărâtoare a primului act, concluzionat într-un regim dinamic extrem de ridicat. Jucătoarea plecată cu a doua șansă la startul partidei a conștientizat că nu mai are absolut nimic de cedat în plus după prima manșă.

Drept consecință, ajutată suplimentar și de o ușoară scădere a prestației oponente, experimentata asiatică a găsit resurse pentru un debut superior celui precedent. Însă, văzută nevoită să remonteze un deficit timpuriu, Sorana a reapăsat pedala accelerației în lovituri, preluând cu mult entuziasm controlul psihologic al disputei.

Aceleași execuții adânci au însemnat un timp redus pentru ca Misaki Doi să reacționeze potrivit asupra unui nou asalt bine susținut. Într-un mod evident pe măsură ce schimburile au trecut, controlul tabelei a balansat din nou în dreptul sportivei din țara noastră, care a reușit din nou să eschiveze orice secvență dificilă cu ajutor serviciului.

Încheind foarte rapid disputa câștigând fiecare dintre ultimele cinci game-uri, favorita (fie și de conjunctură) cu numărul 32 și-a scurtat mult șederea în arenă, având nevoie de toate resursele în fața primei dispute directe cu Elina Svitolina, în turul al treilea. Concomitent, terenul central o întâmpinase deja pe cea mai titrată jucătoare autohtonă, care a înfruntat o tânără compatrioată a celei ce i-a stopat parcursul newyorkez.

Luna precedentă s-a dovedit, chiar și din punct de vedere sportiv, însă categoric nu numai, cea mai intensă și importantă perioadă în cadrul anului curent pentru Simona Halep. Intervalul care a consemnat revenirea deplină și influența cu încredere asupra jocului. Demonstrând că se poate ridica la parametrii normali, dubla campioană de Mare Șlem a avut parte de o misiune mult mai dificilă în prima sa partidă la simplu. Până atunci, ea a traversat multiple date aniversare, pe lângă împlinirea a 30 de ani. Celebrarea câștigării posturii de număr 1 mondial, din urma semifinalei cu Jelena Ostapenko, de la Beijing, s-a realizat pe teren.

Alături unei partenere absolut noi, anume Gabriela Ruse, ea a luat parte pe 7 octombrie la experiența tabloului de dublu, perechea română reușind să își impună și respectiv să reziste ritmului dorit de una dintre cele mai experimentate tandemuri ale lumii. Darija Jurak și Andreja Klepač s-au recunoscut învinse după un joc excepțional de spectaculos și perfect echilibrat, pe care româncele l-au răscumpărat fabulos înaintea pătrunderii lui într-un super tie-break.

Izbânda respectivă a inclus anularea a cinci mingi de set. Succesul mai puțin așteptat a fost încununat în fața unei asistențe crescute, care nu a părut să se repete întocmai și la revenirea actualului număr 17 WTA pe arena centrală din California. În fața ei, s-a regăsit, așadar, Marta Kostyuk, tânăra ce i-a stat în cale Soranei Cârstea înaintea finalei câștigate pe tărâm turc. De atunci, evoluția ei în joc s-a manifestat cumva sinusoidal, însă acest aspect nu a împiedicat-o din a aborda un meci de referință al carierei cu maxim de încredere.

În pofida câtorva scurtcircuite apărute rapid la capitolul serviciului, exponenta vecină de la nord a reușit să își mențină foarte bine postura aparent stabilă în defensivă. Un scenariu pe care nu îl așteptam inițial a văzut-o pe Halep încercând să preia inițiativa cu destul succes, însă replica adversă a devenit de excepție, mai ales la capitolul oportunităților de break. Apărând practic fiecare oportunitate necesară, Kostyuk a insistat pentru retururi adânci, prima desprindere apărând pe fondul unei perioade foarte sensibile a înfruntării. Erorile rezidentei din Kiev au oferit oportunitatea revenirii prompte.

Manșa întâi a continuat uluitor de echilibrat, însă presiunea era aplicată tot mai clar asupra moralului Simonei, care însă nu a cedat în niciun moment. Reușind să reziste intervalului maxim al jocului orchestrat de ucraineancă, ea a profitat tot mai evident de erorile adverse, forțate practic suplimentar, într-un tie-break la fel de important ca impact psihologic, dominat cu mult aplomb de campioana ediției 2015.

Manșa inaugurală s-a încheiat exact înaintea unei ore, cea de-a doua urmând să abordeze un curs eminamente diferit. Atleta mai puternică nu a mai putut menține deloc ritmul schimburilor extinse, pe care Halep a insistat în a-l invoca.

În consecință, ea și-ar fi putut trece în cont fiecare game, victoria venită la a treia șansă, la 7 – 6 (2) ; 6 – 1 curgând cu ceva frustrări însă și cu execuții absolut impecabile. Capătul confruntării a văzut o fostă laureată foarte veselă, recunoscătoare, totodată, că poate evolua la o intensitate optim, primul joc fără Darren Cahill în proximitate fiind o dovadă solidă.

În timp ce noi așteptam configurarea unui duel de referință în șaisprezecimi, care însă nu s-a materializat pentru Simona, contra proaspetei campioane din New York, Irina Begu își începuse deja un duel intens contra mereu surprinzătoarei Jil Teichmann. Ultima reprezentație română a nopții a demarat bizar, cu patru game-uri obținute contra lansării.

Elvețianca, evidențiată cu un stil flamboaiant, care a propulsat-o inclusiv către finala de la Cincinnati, a preluat apoi inițiativa. Însă, pe măsură ce ritmul s-a stabilizat în dauna unui vânt puternic, echilibrul a rămas în stăpânirea segmentului prim. Frustrarea s-a acumulat vizibil în ambele tabere, capul de serie cu numărul 31 arătând o tot mai severă inconstanță, pe care românca a exploatat-o perfect în condițiile parității.

Preluând avansul la primire, autoarea unei reveniri formidabile în primul tur de simplu, contra Fionei Ferro și-a aplicat mult superior răbdarea, acontându-și actul de debut. Valul distinct al încrederii nu a putut fi gestionat apoi de combatanta superior clasată care a cedat pe rând, orice dispută strânsă care ar fi adus partida într-un nou moment de echilibru.

Mult mai calmă în decizii, lovituri, dar și în exclamații, hotărâta capitolină și-a dus o serie de opt jocuri succesive la final, poziție din care și forma maximă a lui Jil Teichmann nu ar fi fost suficientă pentru a întoarce soarta confruntării.

Primul episod pe hardul de peste Atlantic s-a expus în favoarea Irinei-Camelia Begu, de o manieră și desfășurare asemănătoare cu înfruntarea descrisă mai devreme. Un succes complet meritat, cu 7 – 5 ; 6 – 1, a parafat un al treilea loc individual pentru o reprezentantă tricoloră în runda individuală a ultimelor 32 în templul californian al sportului alb.

Din păcate, evoluția timidă, sub standardele setate recent a Emmei Răducanu contra Aliaksandrei Sasnovich nu a fost suficientă pentru a completa afișul mult dorit al întâlnirii cu Simona Halep. În ceea ce ar fi putut deveni o noapte fără cusur, dar oricum rarisimă, pentru majoritatea amatorilor tenisului din țara noastră, prezența cu interes românesc a fost confirmată adânc și pozitiv în curenta aventură de la Indian Wells 2021.