În ce se poate considera deja drept una dintre cele mai reușite săptămâni din sportul românesc recent – cu 15 medalii continentale acontate în înot, gimnastică și canotaj – Simona Halep a dorit să facă un pas suplimentar.

Lunga călătorie pentru un titlu la Toronto s-a încheiat la a doua sa finală, adjudecată de-a lungul a peste 130 de minute împotriva lui Beatriz Haddad Maia.

Mulțumită celor două succese enorm muncite, incluzând semifinala dramatică în fața Jessicăi Pegula, românca a devenit doar a doua tenismenă care triumfă măcar de trei ori în actualul secol pe scena legendarului Open Canadian, după Serena Williams.

În plus, isprava terță de arțar în doar șase ani, alături celor din Montréal (2016 și 2018), va garanta că Simona se va întoarce pe un absolut meritoriu loc 6 WTA. Anul trecut, ea a evoluat chiar la Rogers Cup din afara primelor zece poziții mondiale, după stoparea remarcabilului parțial început în ianuarie 2014.

Indiferent de secvențele trecutului, marii aspiranți deveniți performeri posedă mereu calitatea înscrierii noilor ținte. Pentru majoritatea ramurilor, intuim că esența succesului se va remarca sub respectiva formă, câtă vreme atuurile complementare încă funcționează. În realitate, diferențele între protagoniștii de elită se realizează în contextul micilor detalii ce nu se pot desprinde îmbunătățirii permanente. Pentru o perioadă similară unui maraton, rutele spre împlinire nu sunt mereu cunoscute, la fileu.

Sportul finalmente a conturat noi dimensiuni al succesului, atribuite multiplelor exponente. În continuare, așteptările s-au regrupat către suprafața cea mai des utilizată în prezenta eră. Alături, se întâmplă ca și maeștrii consistenței să găsească posibilități noi de a seta așteptările superior atunci când va fi nevoie. O lună august extrem de aglomerată permite o viziune în continuare optimistă, judecând și în contextul în care acțiunea s-a mutat complet în regimul nord-american.

De obicei, este nevoie să considerăm că secvențele cu substanță vor aștepta scurta perioadă a readaptării pe terenurile albastre. Inclusiv reprezentanta de elită a țării noastre se remarcă printr-o tranziție eficientă, poate mai puțin așteptată potrivit semnelor inițiale. Spre ultima idee, nu se înlătură din vedere că obiectivul încă rămâne cel expus într-o nouă pagină de a Openului American. Până acolo, importanța fiecărei stații rămâne la un nivel deosebit de important și mereu dorit.

Așadar, oprirea în Canada reprezintă o ocazie de calibru pentru care aproape tot circuitul vibrează pozitiv. Bineînțeles, absențele celor mai titrați doi campioni de Mare Șlem ai momentului au afectat circuitul masculin, care și-a completat oprirea la Montréal. În schimb, metropola sud-estică a întâmpinat poate cel mai ridicat nivel al combatantelor, raportându-ne la clasament în întreg sezonul. Fără vreo excepție, primele 16 exponentele ale ierarhiei oficiale s-au aventurat pe tărâmul frunzei arțarului. 

Surprizele nu au întârziat, în sensul că treptat favoritele subliniate au înfruntat condiții dificile de gestionat. Ritmul însă nu a mai reprezentat o problemă pentru învingătoarea care a găsit mai mult succes la Rogers Cup în zona francofonă. Însă, multe aspecte nu trebuie uitate în ce o privește pe Simona Halep, unul dintre ele fiind că în condiții fizice gestionabile, ea rămâne capabilă să găsească înaltul nivel. Deja, în actualul sezon, toate combatantele au înfruntat secvențele dubiilor majore, așadar, ajustările au devenit necesare. Pătrunderea în America de Nord a semnalat o secvență similară pentru fosta câștigătoare a competiției canadiene.

Doar că, îndată ce întâiul joc a fost încheiat cu bine, senzația a fost că dispoziția de joc se poate ridica la cadența de top. În același timp, recăpătarea statutului de favorit nu se dovedește întotdeauna simplă, până și în situația unei multiple deținătoare a unui valoros turneu de categorie superioară. Niciun final de manșă, incluzându-le aici chiar și pe cele împotriva Donnei Vekici, nu s-a arătat simplu, deși diferența valorii față de constănțeancă a fost evidentă. Ulterior, am remarcat că și Shuai Zhang a avut ocazia de a pune probleme într-un tur secund cu multe accente bizare.

Important este să menționăm lecția crucială a încercării scurtării partidelor, una pe care Simona arată că o stăpânește mai clar decât Emma Răducanu sau Bianca Andreescu. Pentru exponenta țării gazdă, complicarea competiției de casă a atins punctul maxim, inclusiv eliminarea contra lui Qinwen Zheng. În cazul în care un set al treilea devine inevitabil, uzura fizică se va recunoaște aproape imediat, indiferent vârstei sau talentului. De aceea, revenind la eleva din prezent a lui Patrick Mouratoglu, victoria obținută împotriva lui Jil Teichmann, deși complicată, a venit fără consumul maxim.  

Inclusiv optimea de finală a pregătit unul dintre episoadele fascinante ale întregii competiții. O CoCo Gauff care a traversat deja o succesiune incredibilă a confruntărilor decise tocmai în tie-break-ul manșei decisive, a părut pregătită să înfrunte un complex dificil de explicat. Absolut fiecare dintre precedentele trei contra favoritei a 15-a adoptase același curs, anume că soluțiile au venit cumva în dreptul Simonei.

Actualmente, prima întâlnire în care tânăra americancă ar fi plecat cu șanse mai mari s-a desfășurat după coordonate similare celorlalte ocazii. A fost nevoie de foarte multe secvențe pentru ca a zecea favorită să pară că găsește soluțiile mai eficiente. Dar, în dramaticele momente ce au venit tocmai pentru că finalista de la Paris a găsit agresivitatea maximă, loviturile s-au întors împotriva ei. Jocul decisiv de vineri a deschis calea către o altă întâlnire, împotriva unei chiar mai bine clasată reprezentantă a Statelor Unite.

Spre deosebire de Gauff, Jessica Pegula a părut că deține cheile pentru controlarea celei de-a doua semifinale succesive a sa. Pentru prima oară, senzația a fost aceea de retrăire a unei amiezi în care lucrurile nu funcționează deloc confortabil (asemenea semifinalei londoneze din iulie) pentru Halep. Totuși, după foarte multă vreme în fața unei oponente de top ce și-a adjudecat un set întâi, reacția a sosit în timp util. Gradual, precizia adversarei din Buffalo a început să dispară înainte ca manșa cu numărul doi să scape de sub control.

Una dintre fațetele impecabile a clasicului joc din partea româncei este, chiar dacă inestetic, abilitatea de a se agăța pentru a continua să spere. Oponenta a arătat că încă poate fi superioară, dar rezistența la capitolul șanselor de break a fost remarcabilă și o cheie spre crearea avantajului într-un act final ce a căpătat nuanțe deplin dramatice. Două mingi pentru a închide conturile nu au fost suficiente, dar controlul nervilor s-a arătat grozav în dreptul combatantei mai titrate. Un joc realmente excepțional a fost finalizat, iar indiferent rezultatului celei de-a doua finale la Toronto, obiectivul principal intermediar a fost îndeplinit.

În sezonul precedent, chiar înaintea Openului Canadian, Simona a fost nevoită să încheie aventura sa neîntreruptă de aproape 7 ani și jumătate în topul 10 mondial. Ruleta destinului, șansa și mai ales determinarea au făcut ca aceeași competiție să o readucă în elită (după ce a trecut pe rând de viitoarele campioane la dublu). În plus, ocazia a subliniat trecerea în cont a unui al treilea trofeu în cazul aceluiași turnir.

Într-adevăr, principala metropolă din Ontario nu a fost atât de caldă precum Montréal, mai ales dacă ne gândim la finala întreruptă contra Belindei Bencic din rațiuni medicale, în 2015. Elvețianca nu a fost departe să îi stea din nou în cale într-un acum, Beatriz Haddad Maia împotrivindu-se. Exponenta Braziliei continuă să exploateze cel mai prolific moment al carierei, fără îndoială, adăugându-se inclusiv pe lista tenismenelor ce au depășit-o pe Iga Świątek.

Cu toate că actualul lider mondial se regăsește într-o vizibilă scădere a turației, succesul obținut de sud-americancă nu a venit decât în urma unui set trei închis la mare limită. Apoi, pentru a parafa cea mai distinctivă finală de nivel WTA, necesară a devenit o prestație pe alocuri uluitoare împotriva Karolinei Plíšková. După ce a controlat debutul semifinalei secunde, finalista de dublu de la Melbourne a fost categoric dominată. Cumva însă, atleta necotată pe lista favoritelor a devansat un raport al loviturilor câștigătoare rar întâlnit într-un duel al forței (30 – 10) în avantajul cehoaicei.

Tie-break-ul care a închis disputa nu a dus lipsă de dramatism, Rogers Cup fiind pregătită să ofere laurii din 2022 într-o reeditare a recentei semifinale din Birmingham. Încrederea Simonei Halep nu atinsese atunci un punct foarte înalt, adversara sa făcând diferența în secvențele finale din Regat. Lucrurile nu ar fi trebuit să se prezinte altfel nici pe scena centrală din Toronto, cu un suport excepțional de ambele părți, nimic neputând fi anticipat.

Ascendentul moral s-ar fi notat în dreptul latinei de 26 de ani, în teorie. Un element care nu și-a făcut simțită prezența atât de evident pe iarba engleză a fost majora instabilitate pentru fostul lider mondial pe prima sa execuție. Atât timp cât patru duble greșeli au fost comise în cel dintâi joc, misiunea va fi automat foarte complicată. În ciuda respectivului fapt, adversara sa a avut nevoie de multe minute pentru a realiza o desprindere. De cealaltă parte, reperele au stat din nou insuficiente de aproape spre susținerea unei replici imediate.

Dar, dacă serviciul a pătruns în teren, șansele au crescut exponențial pentru a avea parte de mai mult spectacol, pe lângă cel din tribune. Abia a cincea oportunitate de break a fost convertită spre o reechilibrare completă a tabelei, moment în care presiune s-a mutat în cealaltă parte a fileului. Schimburile au continuat să se lungească enorm, plusul fiind înregistrat în dreptul exponentei superior clasate. Poate într-una dintre cele mai neașteptate secvențe prelungite ale întregului turneu, Haddad Maia și-a văzut avansul de 3 – 0 complet anulat. Brazilianca a generat tot mai puține răspunsuri într-o serie de șase jocuri care nu a fost însă deloc ușor construită.

După 50 de minute realmente intense, manșa inaugurală a ajuns la final, dar bătălia cu siguranță se afla încă în balanță. Reacțiile asupra adversității au contat mult pentru ambele jucătoare, cea mai tânără rezistând cu pozitivitivism către preluarea avantajului și în manșa a doua. Practic, tabela a arătat identic la un moment dat scenariului descris anterior, dar în instanța secundă, intrarea în setul decisiv a devenit brusc inevitabilă. În schimb, moralul nu a scăzut tocmai complet, deși dominarea adversă nu a mai înregistrat îndoieli.

Rămânea mai departe de văzut care era raportul energetic, în măsura în care încă ocupanta poziției a 24-a deținea ascendentul vizibil. Cumva, nemulțumirile față de rachetă și câteva execuții lipsite de entuziasm, românca a avut parte de cel mai bun start de act, însă aparențele nu au durat mult timp. Dar, deși rivala a arătat că poate să revină datorită plusului de intensitate în execuții, compatrioata noastră a reușit să o atragă într-o succesiune a erorilor puțin scontată. Constănțeanca și-a arătat calmul (în teren) și mai ales concentrarea în a nu oferi niciun punct simplu, până când avansul s-a stabilizat. Astfel, episodul din iunie, favorabil lui Beatriz Haddad Maia nu s-a mai repetat în finalul jocului, unul cu nuanțe istorice.

Surprinzător, față de începutul serii, pe măsură ce presiunea a crescut, alături mizei, serviciul multiplei campioane de Mare Șlem nu a mai arătat slăbiciuni. Marca unei mari tenismene se transpune și în acest aspect, cronometrul trecând din nou granița celor două ore. Succesul a venit, peste orice dificultăți fizice, cu 6 – 3 ; 2 – 6 ; 6 – 3, sub uralele publicului tricolor de pe arena centrală.

Așteptarea pentru o nouă finală a fost stopată după aproape șapte luni, însă coroana din Toronto se oglindește infinit mai importantă celei din Melbourne Summer Set 1. De acum tripla campioană a Rogers Cup (și prima atletă non-americană din istoria modernă care să obțină această titulatură), a subliniat drumul lung spre bucurie, dar și dorința de a arăta că merită să conteze în sfera absolută din tenisul mondial.

Deosebitul trofeu cu numărul 24 al carierei, dar primul în jumătatea britanică a țării frunzei de arțar, completează o săptămână poate improbabilă pentru Simona Halep. Impactul ei asupra sportului românesc rămâne la fel de înalt, într-un moment de grație. În continuare, secvențe pe măsură sunt așteptate în sud-estul statului Ohio. La Cincinnati, cu sau fără contribuția învingătoarei Openului Canadian, Emma Răducanu și Serena Williams se vor întâlni pentru întâia oară.

Surse:

https://www.digisport.ro/tenis/simona-halep-beatriz-haddad-maia-6-3-2-6-6-3-ce-victorie-simona-este-noua-regina-de-la-toronto-1854795