Simona Halep și-a regăsit o formă bună la Wimbledon și a dobândit accesul într-un nou sfert de finală.

Încă o dată, într-o aventură românească la Wimbledon cu un debut aparte, Simona Halep a reușit să se remarce. A fost nevoie de trei ani pentru ca ea să poată reveni în săptămâna secundă a turnirului britanic. Însă, ajunsă acolo, fosta câștigătoare a turneului suprem pe iarbă a arătat că poate furniza momente excepționale.

Pe terenul central, împotriva unei Paula Badosa care nu cedase la rândul său vreun set anterior, jucătoarea de 30 de ani a completat o evoluție pe alocuri perfectă, cu doar trei game-uri cedate într-o optime de finală ce a ajuns interesantă doar la nivel teoretic.

60 de minute au fost necesare Simonei împotriva unui număr 4 mondial fără multe răspunsuri, asemenea recentului scenariu de la Madrid, pentru a-și reconfirma singurul loc al României rămas pe oricare tablou londonez. Laureata din 2019 a atins din nou o ipostază familiară: un sfert de finală în cadrul competiției de la All England Club.

***********************

Turneul de la Wimbledon a fost remarcabil și prin obținerea unui record al succeselor în prima rundă pentru reprezentantele tricolore. Dar caracterul atipic al unei asemenea desfășurări s-a remarcat clar în zilele următoare, din păcate nu doar în proba de simplu. 

Pe rând, jucătoarele și-au testat limitele, un aspect demn de subliniat fiind că, în ciuda eliminării celei mai timpurii, Gabriela Ruse a lăsat poate cea mai bună impresie. Cori Gauff a depășit o mare provocare, ce în parte, a sprijinit o victorie mai clară (ultima) pe terenul central, contra Mihaelei Buzărnescu. Compatrioatele noastre nu au reușit să furnizeze alte surprize majore, deși Ana Bogdan a extras un efort considerabil din partea Petrei Kvitová.

În continuare, cehoaica părea să joace un rol major în competiția unde Irina Begu și Sorana Cîrstea ar fi putut atinge performanțele carierei. Dacă jucătoarea mai bine clasată a lăsat efectiv ca victoria cu Tatjana Maria să îi scape printre degete, bucureșteanca a reușit un pas în plus. Prezența în șaisprezecimi a părut să aducă ceva speranțe pentru tenismena fără vreun joc anterior pe gazon înaintea Wimbledonului.

Jelena Ostapenko a avut nevoie de câteva zeci de minute pentru a-și regăsi ritmul. Dar, atunci când baltica a reușit să regleze optim țintele, misiunea lui Begu a devenit virtual imposibilă. În pofida unui prim set mai mult decât încurajator, fosta semifinalistă de dublu de la Paris nu a putut opri un parțial care ar fi putut să ajungă chiar la 12 jocuri consecutive. Drept consecință, laureata French Open din urmă cu cinci ani s-a impus clar, dar avea să fie la rându-i învinsă ulterior de aceeași Tatjana Maria). Brusc, în doar 72 de ore, învinsa ei din finala subliniată a rămas singurul nume românesc prezent în cursa individuală. 

Aproape în permanență, Simona Halep a găsit modalitatea prin care să se detașeze de plutonul conaționalelor. La revenirea după trei ani pe scena All England Club, dispoziția celei mai bine cotate tenismene din România se prezintă în general atât de plăcută, inclusiv pentru ochiul neutru. Este adevărat și că lucrurile ar fi putut decurge rapid într-o altă manieră, dacă ne gândim la evoluția scorului contra lui Kirsten Flipkens. 

Dar, într-o partidă care oricum s-a transformat într-una memorabilă, actualul număr 18 WTA a reușit să-și adune resursele pentru a nu ceda. Permițând o atmosferă de neuitat, inclusiv pentru adversara sa din Belgia, românca a mers mai departe, privind spre a doua săptămână. Până acolo, evident, a mai existat un alt obstacol ce se putea prezenta dificil, în persoana unei sportive poloneze în ascensiune.

Magdalena Fręch punctase până la momentul confruntării de sâmbătă o excelentă aventură londoneză, cu eliminarea Camilei Giorgi în prim-plan. Totuși, referirile spre oponenta din runda a treia indicau un alt nivel pe care tânăra să îl acceseze. Nu în suficiente ocazii, ea a reușit să urce suficient pentru a cauza dificultăți majore. Excepțiile însă au existat, mai ales în finalul primei manșe și începutul celei secunde. Învingătoarea a fost nevoită să extragă din nou totul, prin calm, dar și agresivitate pentru a menține controlul tabelei (într-un final pe alocuri debordant). 

Dar, premiul pentru un succes venit natural a fost pătrunderea în a doua săptămână, unde, judecând după ziua furtunoasă de sâmbătă, absolut totul s-a schimbat în jocul feminin. Cum nicio exponentă a părții opuse de tablou nu a atins vreodată o semifinală majoră, nu am fi putut aștepta măcar în teorie ca optimea de finală contra Paulei Badosa să semene celei din capitala Spaniei, mai ales că iberica s-a văzut subit, înaintea disputei, a doua favorită rămasă conform perspectivei reci, ierarhice.

Porțile arenei centrale centenare aveau să i se deschidă a doua oară consecutiv numărului 4 WTA. De partea cealaltă, este aproape inutil să amintim că Simona era pregătită de o revenire care, în opinia multor pasionați, s-a amânat enorm. 

Actualmente, ținând cont de cele petrecute inclusiv pe zgura spaniolă, principala atracție de simplu nu putea fi alta, nici în ochii organizatorilor. Pentru laureata din 2019, principalul test dacă am privi logic din exterior, se traducea cu gradul rezistenței împotriva opoziției de top. Deja a devenit evident că întâlnirea cu Petra Kvitová ar fi trebuit să deblocheze orice alte teoretice ezitări pentru capul de serie al patrulea. Respectiva confruntare a oprit una dintre exponentele categoric în plin de formă, rezultatul fiind spectaculos în majoritatea secvențelor. 

În consecință, raportul de forțe ar fi trebuit să se prezinte sensibil egal, dar, în ciuda tuturor premiselor pentru învingătoarea Irinei Bara, aproape niciun aspect nu avea să meargă în direcția bună. Imediat în minutele de debut ale unui joc mult întârziat în programul inițial, ea a încercat să-și impună ritmul ofensiv, doar că oponenta sa a arătat că pare pregătită. În prima ocazie în care presiunea s-a ridicat la retur, noua elevă a lui Patrick Mouratoglu a reușit să profite.

Respectiva agresivitate dorită de foarte mulți privitori și-a găsit un echilibru important în dreptul jucătoarei române, în timp ce erorile s-au arătat o dată în plus uluitor de prezente pentru puternica atletă de 24 de ani. Târziu, cât a privit manșa întâi, regularitatea a început să se instaleze măcar temporar, însă doar în timp ce Simona a lovit mingiile cu o încredere crescândă. Imaginea ultimei observații s-a transpus într-un scor care, în continuare, ar fi fost foarte greu de anticipat, cu excepția unui real complex mental pentru Paula Badosa.

Concomitent însă, nu putem să luăm nicio unitate din creditul pe care numărul 18 mondial l-a meritat, având în vedere, că atunci când echilibrul a existat, Halep a știut să îl rupă. Evoluția ei a arătat pe alocuri fără cursuri, startul actului doi apropiindu-se după mai puțin de 25 de minute. Fascinant, într-un relativ laitmotiv al întregului parcurs după accidentare al multiplei campioane de Mare Șlem, a devenit secretul continuării aceleiași intensități între seturi. 

Cu aceeași hotărâre în execuții și deplasarea deosebită, românca a indicat că s-ar putea detașa serios, ratând totuși primele trei șanse de a câștiga pe retur. Astfel, primele patru jocuri ale manșei secunde au totalizat durata întregului set anterior. Senzația a fost că sportiva româncă a dominat fiecare secvență, doar capitalizarea făcând o diferență în dreptul scorului. 

Uluitor a rămas unghiul din care tenismena cu mai puțină forță și-a putut impune fără replică autoritatea pe terenul central. Chiar și serviciul învingătoarei, după exact o oră de tenis, s-a prezentat la standarde mult mai înalte decât al unei adversare realmente de top. Poate că o concluzie potrivită pentru acțiunea propriu-zisă este că rezultatul de 6-1; 6-2 validează o prezență cum rar am văzut în actualul sezon din partea Simonei Halep. Fără inhibiții, o provocare ce a părut imensă a fost depășită mai ușor decât oricare alta, la actuala ediție de Wimbledon. 

Iar, indiferent direcției în care se vor transfera gândurile pasionaților din țara noastră, în legătură cu evoluția turneului de la All England Club, un lucru rămâne cert. Simona Halep demonstrează, de la o confruntare la cealaltă, că își merită statutul unei exponente de top, pe iarba londoneză, dar nu numai. Cu ajutorul unei prestații cu mari șanse de a rămâne memorabilă, ea punctează al nouălea sezon WTA consecutiv cu minimum un sfert de finală în turneele supreme ale tenisului.