Exemplele erau cu siguranță întărite de recenta demonstrație de forță a lui John Higgins, care a arătat în cadrul Campionatului Jucătorilor o capacitate fantastică de concentrare în fiecare minut pe postavul mesei din cadrul arenei Marshall. Turneul s-a încheiat cu un succes absolut categoric al scoțianului în detrimentul unui Ronnie O`Sullivan aflat în postura de a nu putea oferi o replică pe măsura consistenței sale. Cedând doar patru jocuri (din totalul de 34) în parcursul către titlu, cvadruplul campion mondial opta să nu ia parte la viitorul reper al turului profesionist, abordare aleasă și de finalistul Players Championship.

Ceea ce nu părea atât de evident pentru legendarii mânuitori ai tacului de 45 de ani este ideea că o asemenea incursiune într-un turneu va fi eclipsată prea curând. Totuși, un alt sportiv ce escaladează rapid către vârfurile disciplinei avea să demonstreze contrariul.

Înainte de a dezvolta suplimentar afirmația ultimă, este necesar a fi prezentat contextul uneia dintre competițiile ce a fost încărcată enorm din punct de vedere simbolistic încă din anul precedent. Pe măsură ce amploarea pandemică devenea clară pe întreg continentul european, condițiile de disputare din dreptul Openului Gibraltarului erau în schimbare. Jumătatea lunii martie 2020 surprindea cum accesul publicului era inițial restricționat, iar ulterior blocat complet, chiar și pentru un teritoriu poziționat mai izolat față de alte state. Așadar, Europa Point Sports Complex era transformată în cea dintâi locație care să simtă realmente că drumul snookerului ajungea la o nouă răscruce, determinată de criteriile siguranței sanitare. 

Fără ca spectatorii să poată fi martori direcți atunci, Judd Trump rescria o nouă pagină din istoria jocului pe care îl domina recent. Națiunea asimilată celebrei strâmtorii îl remarca pe englez ca fiind primul sportiv ce reușea să se impună la șase turnee stagionale distincte într-un singur sezon competițional. Peste aproximativ un an, nu multe dintre aspectele menționate s-au mai modificat în universul maeștrilor tacului. Bineînțeles, o excepție era reprezentată de organizarea geografică a campaniei actuale. Mulțumită ori din cauza ei, evenimentele oficiale, fără excepție, s-au consumat în interiorul a două locații din interiorul insulei britanice. 

Drept rezultat, ocupantul poziției de lider mondial urma să-și desfășoare apărarea propriu-zisă a trofeului și a întregii așa-numite serii europene în complexul din Bletchley, Marshall Arena. Triumful precedent fusese înregistrat cu mare greutate împotriva lui Kyren Wilson. Formatul adoptat încă de la înființarea evenimentului, învăluit integral sub necesitatea câștigării a doar patru jocuri, făcea din fiecare înfruntare una a imprevizibilului. 

Pentru stagiunea prezentă, organizatorii din Milton Keynes au hotărât să prelungească durata turneului. De la cele trei zile obișnuite, Openul Gibraltarului se extindea către o săptămână completă de competiții, care aduna, precum întotdeauna, 128 de combatanți. Însă, fără vreun fel de îndoială, cel mai așteptat pentru a-și susține numele înscris pe tabloul de concurs era magnificul Stephen Hendry. Ultima sa evoluție oficială, bifată în sfertul de finală pierdut la Campionatul Mondial din 2012, cu 2-13 în fața conaționalului Stephen Maguire, a ajuns acum să îl convingă pe celebrul scoțian a-și reoferi un ultim capitol glorios de carieră.

Primul pas era finalmente realizat la ceva mai mult de șase luni după anunțul formal al revenirii în circuit, iar oponentul și-a calibrat întreg potențialul pentru se ridica la înălțimea unui moment istoric. Matthew Selt a demonstrat nivelul către care se poate îndrepta în fața unicului septuplu campion mondial al snookerului modern. El nu s-a lăsat influențat de dovada că Hendry va fi capabil să-și exercite maiestuozitatea. La prima ocazie fructificată, laureatul suprem de la Crucible realiza o închidere de masă de 109 puncte (ridicând totalul personal al break-urilor centenare către 776), ilustrând calmul etalat pentru alte trei decenii în fața mesei. 

Totuși, oponentul său englez nu s-a lăsat de loc influențat negativ, materializând aproape fiecare oportunitate oferită. Cu un procentaj excepțional la loviturile de buzunar, de 96%, Selt etala o prestație excepțională, care avea să îl propulseze către fazele superioare ale săptămânii. 

Anterior serii referențiale de marți, în ciuda înfrângerii lui Stephen Hendry, deținătorul trofeului își demara pozitiv campania. Învins rapid de către Stuart Bingham în disputa inaugurală a Players Championship, Judd Trump avea suficient timp să își reseteze dispoziția pentru o nouă competiție importantă în cadru personal, pe care o trata cu o dispoziție mentală pe măsură. Înfruntarea din primul tur i-a oferit câteva șanse lui Robbie Williams, de care experimentatul combatant al Albionului nu a putut profita. 

Declicul realizat i-a permis revenirea rapidă și scontată la intensitatea mentală dorită. Sunny Akani nu izbutea la rândul său decât câștigarea unui joc în fața campionului mondial din 2019. Ulterior depășirii thailandezului, tabela urma să arate tot mai categoric creșterea de formă a lui Trump. Cu mici excepții, viitori adversari au fost realmente intimidați prin forța de control al bilei albe arătată de explozivul atlet din Bristol. Pe rând, Robert Milkins și Alexander Ursenbacher cedau fără a-și trece în cont vreun joc, liderul ierarhiei general mondiale pavându-și poziția printre ultimii opt. Pentru desăvârșirea unui program competițional deosebit, dar familiar Openului Gibraltarului, ultima zi de concurs planifica inclusiv desfășurarea sferturilor de finală. În pofida câtorva momente neașteptate, Trump a trecut imaculat (și poate surprinzător) la nivelul scorului de Mark Allen, aflat și el într-o dispoziție crescândă.

Asul din pachet avea să înfrunte o provocare mult mai aspră în penultimul act. Performerul rundelor incipiente, Matthew Selt părea să-și poată pună compatriotul într-un context cu adevărat delicat. Negând prin două snookere un eventual deficit de 0-2, Judd a ghidat momentul psihologic în propria favoare. Realizarea altei reveniri excepționale în jocul final îl propulsa către a șaptea finală a campaniei 2020-2021. Până atunci, un număr uluitor de șapte vizite de +100 de puncte erau deja înfiripate. Oponentul ultim îl aștepta deja pe deținătorul trofeului în speranța unui eventual moment de răscruce al traiectoriei sale la nivel înalt.

Jack Lisowski continua să ilustreze motivele pentru care și-a consolidat statutul unui real jucător de top. Sportivul de 29 de ani înainta încrezător în ceea ce putea fi prima sa izbândă majoră, din a șasea tentativă. Drumul până la acel moment nu a fost deloc facil nici în instanța turnirului Gibraltarului. Dificultățile s-au accentuat în după-amiaza de duminică. Atât Lu Ning, cât și Stuart Carrington au înregistrat propriile secvențe în care puteau obține victoriile. Jackpotul a revenit în sferturi de la 1-3 în fața jucătorului chinez, după care și-a devansat mai vârstnicul conațional tot în actul final, pe care a reușit să îl controleze exemplar. Uzura fizică se putea dovedi crucială pentru Lisowski, în pofida faptului că oponentul său ultimativ își finalizase mai târziu penultimul meci. Fraza precedentă ar reprezenta însă doar o parte din explicație. Fiind doi jucători cu un stil foarte asemănător, Judd Trump și probabil cel mai apropiat camarad din circuit au început să dezvolte o legătură foarte strânsă și la nivel înalt. 

Din nefericire pentru ocupantul locului al zecelea în ierarhia mondială, el fusese învins (doar în cadrul precedentelor trei luni) în alte două finale de principalul favorit. Marele Premiu Mondial, ultimul turneu calendaristic din 2020, a fost adjudecat printr-o bătălie acerbă dusă la capăt de membrul Triplei Coroanei, cu 10-7. De notat ar fi că cei doi urmau apoi să absenteze de la Masters din considerente concomitente sanitare. Următoarea înfruntare directă, pentru coroana evenimentului de top al Germaniei, a fost dominată excepțional de către deținătorul acelui trofeu, ce s-a impus cu 9-2.

Aflat în fața unei situații ierarhice similare la Openul Gibraltarului, Judd se pregătea să-și înfrunte cea mai apropiată figură într-un ultim act cu format scurt. Mențiunea sistemului de Primul la 4 devenea atât de importantă întrucât orice înfruntare ar fi putut urma direcții surprinzătoare ori bruște, în aceeași măsură. Prin asociere, șansele lui Jack Lisowski depindeau enorm de startul înfruntării serii. Desfășurarea jocului inaugural a fost una relativ calmă, însă ascendentul moral se remarca evident în favoarea jucătorului din Bristol. 

Prin două vizite solide la masă, el își asigura un start pozitiv, mutând în bună măsură presiunea asupra oponentului său deja marcat de elementele amintite mai devreme. Prestațiile de siguranță ale atletului născut în august 1988 dominau ulterior raportul de forțe în jurul mesei. Succesele înregistrate de virtualul câștigător al Seriei Europene, pentru care deja trofeul BetVictor îi era asigurat pentru al doilea an la rând (alături unei recompense financiare solide) au înclinat balanța intervalului secund, tranșat printr-o construcție direct câștigătoare, de 106 puncte.

Poziționat favorabil și cu beneficiul unui ritm excelent, numărul 1 mondial intenționa să nu-i acorde vreo șansă constantului său partener de antrenament în a pătrunde cu încredere pentru restul întâlnirii. Totuși, Lisowski își punea în valoare temuta lovitură de distanță, creându-și o nouă șansă de a găsi cu adevărat cadența, într-un joc crucial. Așezarea bilelor pe masă se dovedea una deosebită în formarea unui break consistent. Totodată, ambii protagoniști ai finalei erau conștienți de costul unei ratări neașteptate. Aspectul respectiv se adeverea în defavoarea jucătorului plecat cu șansa a doua. O bilă roz irosită crucial urma să îi ofere campionului en-titre oportunitatea sugerată anterior. Neilustrând niciun fel de distragere, performerul de la Crucible din urmă cu doi ani închidea masa pentru a se apropia la un pas de succes. Dispunerea evenimentelor de până în clipa respectivă indica foarte puțin probabilă o revenire. Explicația suplimentară provenea din faptul că jucătorul aflat la conducere ratase până atunci doar două lovituri de buzunar.

În jocul al patrulea, tentativa ofensivă curajoasă de la distanță a vicecampionului Mastersului German a rezultat într-o altă ocazie de tranșare a duelului dintr-o singură vizită la masă. Nemaipermițându-i lui Lisowski să se ridice din propriul fotoliu, liderul autoritar general-provizoriu a dezvoltat un parțial hotărâtor, care s-a oprit surprinzător la 94 de unități. Aceeași bila roz nega la limită break-ul personal de peste 100 de puncte cu numărul opt în cadrul unei ediții fabuloase pentru Judd Trump la Openul Gibraltarului 2021. Apărarea trofeului (printr-un triumf cu 4-0) a fost împlinită cu prețul a doar trei jocuri cedate pe parcursul celor șapte partide. Cu alte cuvinte, dublul campion al seriei turneelor europene înregistra un parcurs statistic superior față de ce izbutise John Higgins în săptămâna dintre 22-28 februarie. În schimb, Jack Lisowski rămânea în căutarea unui prim titlu din carieră. Trei dintre ultimele acte stagionale – aspect ce constituie deja un record absolut, potrivit snooker.org – au fost pierdute împotriva celui ce-i prevestea o ascensiune psihologică de neoprit după cucerirea întâiului eluziv trofeu.

Actualmente, abilitățile lui Judd Trump de a-și regăsi forma în urma momentelor mai puțin reușite formează o trăsătură excepțională a snookerului contemporan. Dovada elocventă este ilustrată de ultimele două competiții desfășurate la Milton Keynes și tranșată de o manieră dominatoare rarisimă pentru orice sport, odată cu finalitatea Openului Gibraltarului. Dublul său învingător l-a egalat pe Mark Williams, fiind acum al cincilea în ierarhia tuturor timpurilor în ce privește trofeele de clasament. Unsprezece dintre ele, ceea ce reprezintă jumătate din zestrea evocată, au fost acontate din august 2019, după încoronarea sa drept campion mondial.