Sorana Cîrstea, Mihaela Buzărnescu și impresiile unei noi zile încărcate la Paris
Aventura pariziană tenisistică ne propune perspective și abilități pe care este nevoie să le avem în vedere. Câteva dintre ele ar fi anduranța sau perspicacitatea. În fiecare caz, indiferent de natura jocului prestat, existența lor devine crucială pentru desăvârșirea complexului proces de a avansa în cadrul competițiilor de principal rang.
Orientându-ne către contextul feminin, vom remarca modalitatea prin care emoțiile vor păstra mereu conotații înalte. Încă din startul turnirului asociat anului 2021, puteam recunoaște faptul anterior doar din trecerea în revistă a celor care și-au obținut participarea oficială. Primele dimineți și după-amiezi erau marcate de evenimente majore, inclusiv pentru figurile ce reprezintă țara noastră.
Valențele lor în jocul desfășurat pe zgură au fost întotdeauna atent măsurate dintr-o perspectivă internațională. Reprezentarea bogată a sportivelor noastre era asociată, pe drept, unei asemenea afinități. Cum lunile mai și iunie sunt privite cu mare atenție, absolut fiecare jucătoare caută o dozare eficientă a efortului, în vederea abordării lor. Situațiile nefericite în care condiția fizică atrage un cuvânt greu de spus, nu sunt puține. Prin urmare, în absența unui nume precum Simona Halep, interesul a fost purtat către alte șase combatante. Dintre ele (beneficiare ale unui culoar mai mult sau mai puțin favorabil), șansele se arătau viabile în vederea unui drum lung în capitala franceză.
Pentru început, vedem cum ultima observație o înconjura în principal pe Sorana Cîrstea. Pe lângă talentul ce va ieși la suprafață în absolut orice moment, este demn de remarcat că bazinul ei emoțional continuă să crească enorm. După ani întregi în care nu și-a putut regla concentrarea și abilitățile către potențialul ilustrat în urmă cu mai bine de un deceniu, echilibrul pare să fi coincis ideal cu cel tehnic, începând de la finalul sezonului precedent. De atunci, consistența a părut să găsească alt nivel, din care aspectele pozitive urmau a fi exploatate pe măsură. Încărcarea pozitivă pentru un parțial stagional al suprafeței roșii extrem de important a fost remarcată rapid.
Nicio dovadă nu se dovedește mai puternică decât cea a turneului de clasament cu numărul doi, adjudecat în aprilie de către jucătoarea în vârstă de 31 de ani. Scânteia succesului, declanșată la Istanbul promitea să stea aprinsă pentru un lung interval de timp, semnele râmând de așa natură. Continuarea unei perioade de joc traversată cu o încredere deosebită se întrupa la fel de promițător la Strasbourg, acolo unde momentul mai puțin reușit se consemna chiar în ultimul act. Eșecul contra unei sportive din Cehia aflate într-un similar vârf de formă, nu a stopat-o pentru mult timp pe fosta ocupantă a poziției 21 în clasamentul mondial. Drumul ei către acel moment, bifat în 2013 era anticipată de cea mai înaltă performanță a ei la Roland Garros. Atingerea sferturilor de finală nu putea fi considerată nici în prezent una utopică, dar primii pași erau urmați răbdător.
La capătul triumfului de marcă înregistrat în prima rundă împotriva Johannei Konta scotea în evidență depășirea unui important obstacol. Indiferent de nivelul adversității înfruntate, venită direct, oponenta britanică ori indirect dinspre tabelă, replica a fost oferită pe măsură, prin intermediul agresivității pozitive în joc. Atitudinea, un element atât de important ce a părut să lipsească în sensul bun în alte ocazii deja cunoscute, impulsiona din nou hotărâta atletă din Târgoviște către victorie. Desfășurarea evenimentelor asimilate confruntărilor inaugurale au făcut ca runda secundă de Mare Șlem din Hexagon să îi aducă în față un oponent ce descrie ideal termenul de incomod.
Prin natura ei aparte de desfășurare, ediția precedentă a Openului Francez a adus mult surprize enorme, în special pe tablourile feminine. Una dintre ele a fost, fără îndoială, Martina Trevisan. Venită din calificări în sezonul anterior, tenismena din Italia își dezvăluia surprinzătorul potențial maxim, ajungând până în faza sferturilor de finală. Doar magistrala evoluție a Igăi Świątek, viitoarea campioană, o oprea prompt pe reprezentanta peninsulară dinspre accesul careului de ași francez. Chiar dacă performanțele din lunile ulterioare reușitei precedent descrise nu s-au mai apropiat serios de un asemenea apogeu, o combatantă precum Trevisan nu putea fi deloc ignorată, la orice nivel. Revenirea pe zgura din Franța părea să îi readucă inspirația la cote înalte, iar eliminarea lui Alison van Uytvanck demonstra evident acea afirmație. În consecință, misiunea Soranei Cîrstea din zorii zilei a patra a French Open 2021 se arăta dificilă.
Începutul confruntării se desfășura pe coordonate de echilibru, ilustrate de faptul că cele două combatante nu se mai întâlniseră anterior în circuitul profesionist. Abordarea bazată pe lovituri variate ale experimentatei romane se dovedea eficientă. După prime jocuri aprig disputate, cea dintâi reușită contra serviciului îi aparținea pretendentei mai slab cotate în ierarhia WTA. Cotată din nou printre primele 60 de nume, românca avea nevoie să găsească rapid răspunsuri, aspect care a fost treptat îndeplinit.
Clipele delicate au fost dejucate de eleva lui Adrian Cruciat prin menținerea preciziei înalte asupra construcțiilor ofensive. Chiar și astfel, echilibru se dovedea foarte greu de perturbat. Regăsind avantajul inițial, câștigătoarea din Turcia reușea să pună presiune în majoritatea instanțelor de la retur, deși Trevisan își construia deseori o întâietate vizibilă. Firul narativ enunțat era urmat în totalitate în jocul al zecelea din manșa întâi. Înfruntând perspectiva parității, Cîrstea profita de oportunitățile ivite într-o dispută foarte lungă, ducând la capăt setul în favoarea ei.
Calea până la alăturarea ei Anei Bogdan în șaisprezecimi avea să nu se limpezească ușor nici măcar după un moment psihologic important precum a fost prima manșă. Reluarea acțiunii de pe un teren marginal al complexului francez o vedea tot mai activă pe sportiva în vârstă de 27 de ani. Susținută puternic la nivel vocal de compatrioții din tribune, ea începea să abordeze schimburile cu mult rafinament, schimbând puternic balanța înfruntării. După o scurtă perioadă a calmului, ea începea să exploateze tot mai vizibil anumite slăbiciuni nescontate la serviciu pentru târgovișteancă.
Urmarea a fost că, în ciuda faptului că nu izbutea o rată tocmai inspirată a conversiei primei sale lovituri, sfertfinalista din 2020 continua să rămână în frunte, asigurându-și, în cele din urmă, un final aparent liniștit de interval secund. În schimb, oponenta ei experimenta secvențe mai puțin eficiente în joc. Însă, precum a ilustrat în atâtea ocazii de-a lungul ultimelor săptămâni, riposta Soranei Cîrsttea urma să se arate.
Până atunci, continuarea evidențelor din actul secund se înfiripa din nou la startul celui decisiv. Mai eficientă în abordări, Trevisan prelua întâietatea pe tabelă, în pofida unui prim game început prin două duble greșeli. Ea se impunea destul de rapid și la primire apoi, amenințând cu o desprindere potențial decisive. Cu pumnul strâns după absolut fiece punct câștigat, Sorana găsea resursele de a evita un 0 – 3, prin mari eforturi defensive. Ulterior, ea își ceda serviciul pentru a șasea oară consecutiv, urmând să aibă din nou câștig de cauză pe retur. Acele dispute, plecate din racheta tenacei italience, creșteau simțitor în durată, cu nenumărate oportunități de ambele părți.
Finalmente, Cîrstea își găsea echilibrul primei lovituri, începând să-și recapete prima șansă la o victorie dificilă. În ceea ce se dovedea jumătatea finală a setului al treilea, fiecare schimb intens se putea transforma într-un punct vital psihologic. După alte numeroase egalități și șanse de break înregistrate, Cîrstea își etala din nou atitudinea hotărâtă, dublată de o rutină a victoriilor mult superioară rivalei (în perioada recentă). Remontând un nou context ce putea deveni ireversibil, jucătoarea noastră realiza un al treilea joc adjudecat pe retur, anterior unor raliuri cu marje agonizant de mici.
Începând nefast inclusiv secvența pentru victorie, dâmbovițeanca rămânea fidelă atitudinii împingerii jocului. Salvând cu mult curaj și precizie de excepție doua șanse pentru un eventual 5 – 5 ale Matinei Trevisan, ea irosea primele ocazii de meci, inclusiv din cauza unei prime duble greșeli comise după mai bine de 150 de minute de înfruntare. Pentru încheierea ei favorabilă, cu 6 – 4; 3 – 6; 6 – 4, a fost nevoie de a treia oportunitate venită la 2 ore și 38 de minute trecute primei lovituri. O nouă victorie entuziasmantă îi asigura zâmbete largi atât ei, cât și suporterilor români prezenți în tribunele terenului 12. Alături de revenirea oficială printre primele 50 de jucătoare ale momentului, impozanta jucătoare din Târgoviște o va înfrunta în runda a treia pe Daria Kasatkina.
Interesul tricolor maxim al tabloului de simplu feminin ar fi vizat prezența unei a treia jucătoare în faza șaisprezecimilor, ținând cont că Ana Bogdan își stabilise deja înfruntarea cu Paula Badosa, evident, în urma abandonului declarat al lui Naomi Osaka. Sarcina se dovedea infinit mai dificilă pentru Mihaela Buzărnescu.
Obținerea unui prim succes pe un tablou principal de Mare Șlem de la Wimbledon 2018 încoace era bifată în fața Arantxei Rus, după o desfășurare cu adevărat bizară a jocului, în care ambele manșe puteau aborda dispuneri diferite de rezultat. Însă, determinarea ilustrată de sportiva de mână stângă din București era suficientă pentru a menține contextul sub control în runda inaugurală.
Serena Williams avea apoi să îi stea în față, drept consecință, pentru întâia oară de-a lungul carierei. Cea mai titrată exponentă a tenisului modern nu a avut parte de o ocazie mult mai liniștită în prealabil. Compatrioata Mihaelei, Irina Begu a reușit să îi facă față cu brio pentru cel puțin două treimi din istorica partidă desfășurată sub nocturnă pe arena Philippe Chatrier.
Beneficiind și de ceva șansă în anularea unor două mingi de set, tripla campioană a French Open reușea să evite un meci ce s-ar fi putut complica enorm în fața româncei din poziția a 74-a mondială. Buzărnescu ocupă în prezent o treaptă mai joasă a ierarhiei, însă arsenalul ei variat putea cauza dificultăți vădite oricărui oponent.
În acest sens, așteptarea pentru încheierea duelului dramatic dintre Kei Nishikori și Karen Khachanov așeza înfruntarea cu un uriaș interes autohton într-un context și mai interesant. Ultimul debut de meci al după-amiezii pe terenul central aducea ritmul așteptat, unul foarte alert din partea ambelor protagoniste. Superioritatea capului de serie cu numărul 7 se remarca treptat, însă, replica din partea outsidererei nu era deloc reținută. Prima jumătate a actului inaugural se desfășura sub semnul echilibrului, alături unei procesiuni rapide a punctelor.
Un pretext favorabil se ivea pentru sportiva noastră chiar la capătul ei. Williams era nevoită să îndepărteze o șansă de break ivită cumva neașteptat. Punctul respectiv reprezenta literalmente răscrucea manșei, americanca declanșând o serie pozitivă majoră care o propulsa spre triumf. Cedându-și serviciul, așadar, Buzărnescu nu mai emitea pretenții pentru un reviriment asemănător celui de luni al Irinei Begu. Setul al doilea își păstra însă un grad important al spectacolului. Argumentul de față includea și ideea că Mihaela nu arăta semne de anxietate crescândă în fața unei ocazii unice.
De aceea, manșa secundă demara prin multe secvențe cu o calitate ridicată. Căutarea formei maxime se transpunea în încercarea de a-și asuma inițiativa suplimentar. Creșterea intensități era sugerată de creșterea loviturilor câștigătoare venite de pe partea de forehand. Încrederea ducea la șanse mari în a-și menține șansele reale pentru eventuala confirmare a unei surprize interesante. Revenind pentru prima oară din postura de a salva șanse de break, Buzărnescu își extindea îndrăzneala la primire, iar atitudinea era răsplătită, într-un final cu o șansă de a servi către manșa decisivă.
Serena arăta semne puternice de regrupare, dar intrarea în prelungirile actului doi semnala o nouă perioadă a relaxării pozitive din partea adversarei sale. Un game al douăsprezecelea în care temutul prim serviciu al legendei nu a funcționat, alături de acel plus de șansă și respectiv curaj necesar, îi permitea bucureștencei să se impună pentru a forța manșa terță. Sub asemenea auspicii, devenea clar că jocul americancei urma să acceseze o nouă intensitate.
Drept dovadă, avansul era deschis imediat în parțialul final. În ciuda unei ocazii imediate de a reveni, deciziile mai puțin inspirate costau scump pentru economia echilibrului confruntării. Deși tabela urma a arăta din ce în ce mai dur, spectacolul și înalta calitatea a raliurilor era susținută fabulos de către ambele jucătoare. Nevoită să părăsească deseori zona de confort, Williams se întrebuința serios pentru a duce meciul la sfârșit, în fiecare schimb. Concomitent, atleta aflată pe locul 174 WTA demonstra că aptitudinile și talentul indică complet alte valori. Înfruntând o adversară motivată și mai precisă, ea ceda după mai bine de 120 de tenis remarcabil, cu 3 – 6 ; 7 – 5 ; 1 – 6.
La finalul lor, zâmbetul și împlinirea descriau starea de spirit a unei Mihaela Buzărnescu care a încheiat înfruntarea din turul doi cu doar trei lovituri câștigătoare mai puțin decât jucătoarea reper a epocii contemporane.
După o nouă zi caracterizată de foarte multă intrigă și aspecte interesante, prezența românească din cadrul Openului Francez în se va rezuma din șaisprezecimile de finală ale probelor individuale se va rezuma la două jucătoare. Alături de Sorana Cîrstea, Ana Bogdan țintește călătoria către o săptămână secundă pariziană mult anticipată.
Surse:
Comentarii