Start fulminant în noul sezon din Moto GP, cu un prim triumf memorabil pentru Enea Bastianini
Încă o dată, primul act al unei stagiuni pe două roți aduce noi ocazii pentru istorie. În 2022, tradiționala locație de la Losail, unde apelul de pace nu a fost uitat, duelurile s-au purtat pe circuitul din Qatar în primul week-end al primăverii.
Un nou aspirant a reușit să iasă la propriu în lumina reflectoarelor din nocturna Orientului Mijlociu, Enea Bastianini devansându-i dramatic pe Brad Binder și Pol Espargaró. Prima victorie la clasa mare a Motomondialului de Viteză pentru îndrăznețul italian a adus totodată omagiul ideal și pentru unul dintre mentorii săi, Fausto Gresini.
Cel dintâi succes pentru echipa fondată de acesta a venit la îmbarcarea de debut pe motociclete de client Ducati. Prima întrecere din era Moto GP care nu l-a avut pe Valentino Rossi printre competitorii oficiali, l-a văzut pe campionul mondial, Fabio Quartararo încheind doar al nouălea.
******************
Pentru întreg motorsportul, ca ramură ce se dezvoltă în permanență, chiar și în prezentul agitat, anii precedenți s-au dovedit dificili. Dincolo de absența constantă a privitorilor din tribune, aceeași lipsă a clarității, a făcut misiunea competitorilor mult mai grea. Respectiva amprentă pare să înceapă finalmente a dispărea deoarece stagiunile intuiesc o revenire completă la normalitatea calendaristică. Mai mult decât atât, planificările extinderii s-au reactivat în asemenea condiții. Considerând că cele mai importante două turniruri motorizate propun o lungime record în 2022, atenția va rămâne maximă.
În cazul Motomondialului de Viteză, a părut că ultimele 20 de luni au alterat definitiv monopolul monotoniei. Înainte ca vălul pandemic să își surprindă întreg efectul, obișnuința dicta câteva direcții ale valorilor incontestabile pentru restul plutonului. Dar, începând din vara sezonului 2020, echivalentă debutul de sezon în fapt, întreaga dinamică s-a schimbat. În absența unei figuri dominatoare – precum Marc Márquez, succesorul lui Valentino Rossi – aspectul remarcabil s-a arătat imediat în dreptul pretendenților încă foarte tineri ai clasei mari.
Cam într-o asemenea manieră, evident obținând laurii și de pe urma uriașelor demonstrații de constanță și evoluții sublime sub presiune, am văzut ultimii doi campioni mondiali reușind să se desprindă cumva, către finalul aventurii. Dar, la fel de categoric este și faptul că nimeni nu și-ar fi așezat încrederea totală în startul campaniilor, către nume ca Joan Mir sau Fabio Quartararo. Talente imense, ce încă nu au devenit membri ai nucleului Moto GP înaintea sezonului 2019, și-au apropiat pe rând coroana supremă, însă în maniere diferite.
După cum reiteram mai devreme, acțiunea de sub carenă are toate șansele să atingă un nou punct maxim al densității întrecerilor. Planificarea inițială propune pentru întâia oară un număr mai mare de 20 de runde, fără a ne mai gândi întâi la varianta organizării multiplelor întreceri în aceeași locație. Conducerea executivă a oferit lumina verde pentru o altă premieră calendaristică. Pentru prima oară în istorie, așadar, spectacolul avea să debuteze în cel dintâi week-end al primăverii. Ca urmare, cea mai scurtă dintre pauzele competiționale a luat sfârșit la 112 zile.
Un lucru despre care știam cu siguranță că nu va mai fi același în universul Motomondialului este Valentino Rossi. 27 de ani ne separă de momentul în care Doctorul nu a încălecat vreun model profesionist la una dintre cele trei clase. Iar, întreaga demonstrație finală pregătită în numele său la Valencia, în toamna precedentă, poate înlocui orice alt cuvânt pentru a rememora impactul adus campionatului de septuplul laureat al Peninsulei.
Evident, în spatele său, a luat naștere deja o imagine mai mult decât promițătoare, legendarul italian fiind sigur că nu va sta departe de padock, propria echipă de clasă regină fiind pregătită pentru a începe aventura. Pe lângă inițialele VR 46, alt element imposibil de ignorat ne îndreaptă atenția asupra actualului campion mondial, decis să nu se asocieze cu temutul număr de concurs 1, atunci când vorbim despre Moto GP. Fabio Quartararo și succesul său au conturat semnalul unui nou capitol pentru Yamaha, după destule stagiuni de așteptare.
Doar că, în măsura în care bucuria nemărginită a celui dintâi succes este dorită integral din perspectiva oricărui competitor, ceea ce urmează, nu este întotdeauna plăcut. Presiunea de apărare a unui titlu este teoretic aceeași, însă ea devine mult mai ușor simțită atunci când materialul aferent competiției nu se ridică la nivelul dorit. Joan Mir și Suzuki au avut parte de experiența subliniată, foarte puține tururi oficiale trebuind să treacă pentru a remarca nemulțumirile. Actualmente, contextul a devenit sensibil în garajul de uzină Yamaha.
Având în vedere reperele dezvăluite prin testele interstagionale, motocicletele albastre, susținută acum de noua structură malaieziană RNF, care a înlocuit sponsorizarea Petronas, semnele de îngrijorare au fost majore. Absolut fiecare constructor, începând de la Honda și până la Suzuki, Aprilia sau KTM, au raportat ameliorări ale vitezei, în vreme ce gruparea din Iwata a rămas de departe ultima la respectivul capitol. Chiar și pe traseul de la Losail, unul favorabil deseori pentru Yamaha în ciuda unei linii drepte fără egal în calendar, auspiciile nu s-au prezentat foarte bine. Drept consecință, Fabio Quartararo a prezentat destule nemulțumiri.
În cazul sezoanelor obișnuite, Peninsula Arabă și Qatarul au devenit practic sinonime cu noile începuturi din Moto GP. Pentru 18 ani fără oprire, luând în calcul clasele mici, Motomondialul a vizitat dinamicul traseu care din 2008 s-a transformat într-o perlă a nopții (ce a cunoscut și Formula 1 în urmă cu doar câteva luni).
Încrederea fiind crescută în majoritatea garajelor, în care vom identifica trei echipe noi și cinci debutanți, ședințele de antrenament au ilustrat o primă impresie majoră, cu piloți Suzuki mai competitivi decât oricând pe turul rapid. În același timp, previziunile pentru Yamaha s-au adeverit în mare măsură, Fabio Quartararo fiind obligat doar pentru a treia oară în carieră să acceseze secvența Q1, la categoria mare. Cu multe alte opțiuni, duelul spre cel dintâi pole-position a fost așteptat drept acerb, piloții de uzină Ducati, aceeași Pecco Bagnaia și Jack Miller, alături de Marc Márquez demonstrând că au resurse suficiente.
Însă, triumful de sâmbătă a venit dintr-o direcție poate mai puțin anticipată, dar care s-a mai repetat în trecutul apropiat. Chiar în ultima ședință de calificare desfășurată lângă Doha, Jorge Martín izbutise să acapareze fruntea grilei qatareze. La mai puțin de un an distanță, același iberic a reușit să repete performanța, luându-i fața lui Enea Bastianini.
În ceea ce îl privea pe tânărul italian, autorul a două podiumuri în sezonul său de debut în ciuda unor poziții de start profunde dezavantajoase, întreaga atenție s-a mutat și asupra sa. Lângă noile culori movulii Ducati Gresini, Marc Márquez completa abia a doua linie pe grila inaugurală, din care spera cu siguranță să dețină cel mai bun ritm de cursă. Deși așteptările s-au înclinat în acea direcție, mai mult, ele fiind dublate de un demaraj excepțional, lucrurile nu aveau să se limpezească prea rapid, în startul din Moto GP 2022. Alături de sextuplul campion mondial, echipierul său Pol Espargaró s-a regăsit în frunte înaintea primului viraj, după un start absolut haotic, în care Jorge Martín a evitat cu multă șansă o catapultare din propria șa.
Precum tandemul Honda Repsol, duetul Suzuki a încercat să își demonstreze agresivitatea, cu Joan Mir și Álex Rins încercând să avanseze rapid prin pluton. Cel mai optimist reprezentant al grupului KTM, Brad Binder, s-a alăturat grupului fruntaș, iar sud-africanul nu a avut nevoie să aștepte multă vreme pentru o eroare a rivalilor din fața sa, același frate mai mare al familiei Márquez încercând o manevră prea ambițioasă, chiar și pentru el, în a prelua conducerea la startul turului secund.
În schimb, principala dintre cele patru echipe ale grupului Ducati s-a confruntat cu dificultăți mai puțin vizibile pentru Enea Bastianini, spre exemplu. Mai întâi, Jack Miller a fost nevoit să semneze primul abandon al sezonului sub o problemă mecanică, după care, la scurt timp, Francesco Bagnaia l-a purtat pe Jorge Martin într-un incident colectiv de pomină. Ambii au încercat să remonteze o primă treime de întrecere chinuitoare, contactul definitiv din parcurgerea a unsprezecea punând capăt unei liste a neclasărilor extinsă la șase piloți. Între timp, cel supranumit Bestia își începea forcingul deja caracteristic în a doua jumătate de întrecere.
În vreme ce la vârf, pneurile au devenit o problemă deosebită pentru Marc Márquez, frații Espargaró și Enea Bastianini au putut privi cu mai multă încredere secvența finală din Qatar. Inițial, a părut că Pol își va mări decisiv avansul către ceea ce ar fi fost primul său succes de clasă mare, dar incursiunea numărului de concurs 23, purtat de campionul clasei Moto 2 a fost imposibil de stăvilit.
Cu mai multe resurse decât Brad Binder, italianul proaspăt venit la noua grupare ce îi poartă numele lui Fausto Gresini a executat manevra decisivă, cu patru tururi înaintea concluziei. Cu toate că senzația nu a părut aceeași, Bastianini a arătat fără echivoc că deținea ritmul superior atunci când a contat, desprinzându-se către succesul său cu numărul 1. Cu un campion mondial depășit pe ultima linie dreaptă de Johann Zarco pentru poziția a opta, Brad Binder a sperat că o asemenea manevră va fi posibilă pentru ultimii aproximativ 10 kilometri în care atenția italianului din frunte nu a mai fost ideală. Perfect de înțeles, însă, el și-a păstrat cumpătul până la apariția steagului în carouri, oferind noii structuri Ducati Gresini succesul în Qatar, după prima ei cursă, într-un extaz echivalent.
Gruparea considerată teoretic independentă, condusă acum de către Nadia Padovani – după ce mult mai bine cunoscutul său partener a pierdut bătălia cu coronavirusul în 2020 – s-a despărțit după șapte stagiuni de Aprilia. Concurentul din Rimini ajuns la 24 de ani a făcut deja ca afilierea cu Ducati să devină imediat inspirată, cu toate că și constructorul din Noale a bifat progrese semnificative (Aleix Espargaró încheind al patrulea, la doar 2,2 secunde în spatele învingătorului).
Dar, în memoria multiplului laureat de clasă mică, triumful senzațional semnat de structura sa în culori noi, a stopat o pauză de peste 15 ani. Marco Melandri se impunea în Japonia, semnând în 2006 cea mai recentă ispravă Gresini Racing. Scena reflectoarelor din Qatar a reușit să schimbe din nou istoria Motomondialului într-o seară remarcabilă și profund emoțională, cu gândul spre mentorul proiectului învingător.
Așadar, înainte ca traseul de la Mandalika să primească acceptul de a relua Marele Premiu al Indoneziei în actualul mileniu, clasa regină a Motomondialului de Viteză are un prim lider complet neașteptat, în persoana lui Enea Bastianini.
Comentarii