Povestea campaniei anterioare a Campionatului Mondial de Formula 1 s-a scris în lipsa câtorva capitole de referință. Dar reușita sezonului început abia în iulie a anulat o parte dintre aspectele negative, cum ar fi lipsa unor circuite de legendă.

Configurația legendară asociată regiunii Monte Carlo era oficializată întrecerilor cu aproape un secol în urmă. Primul eveniment din istorie catalogat drept un Grand Prix era câștigat de William Grover-Williams, la bordul unui Bugatti, în 1929. Ulterior, idilicul paradis monegasc a format legătura indestructibilă cu F1 încă din întâiul an de existență modernă a competiției, 1950. De atunci, un hiatus se sfârșea în 1955. Realizând un calcul simplist, ajungem la realitatea că vreme de 64 de ocazii consecutive, monoposturile de cel mai înalt nivel au fost întâmpinate glorios către scena supremă a abilității. Intervalul pandemic a stopat o serie impresionantă, care nu ar fi fost niciodată anticipată în a se opri brusc. Însă, odată cu restabilizarea condițiilor sanitare din primăvara anului 2021, Marele Premiu al Principatului Monaco a revenit ca pilon principal în competiția supremă. 

Ponderea unei tradiții inegalabile promitea să se implice pozitiv pentru continuarea unei treimi inaugurale de concurs ce încă arăta atractiv, din perspectiva echilibrului. Deși structura ierarhiilor ar putea relata cumva o poveste diferită, modalitatea în care primele patru runde s-au scurs, conturau o doză înaltă a spectacolului, de la începutul și până la finalul week-endului prelungit în mod tradițional, pe Coasta de Azur. 

Indicele tocmai menționat a fost prezent cu siguranță și în urmă cu două săptămâni, de-a lungul unui Grand Prix al Spaniei caracterizat de suspans. Atunci, am avut parte de o nouă demonstrație asupra importanței strategiei și aplicarea ei în clipe de cumpănă. Lewis Hamilton împlinise primul moment suprem de istorie al campaniei, ajungând cu bine la capătul turului de pole-position cu numărul 100. Ocazia respectivă, cu un caracter unic a fost vizată pentru obținerea victoriei în Catalonia, indiferent de costuri. Fiind devansat la plecare de un Max Verstappen hotărât, britanicul a fost nevoit să abordeze dinamica întrecerii din spatele liderului. În cele din urmă, după o recuperare excelentă, el s-a lăsat purtat în continuare de inginerii mereu flexibili ai formației Mercedes, în condiții de presiune. 

Acceptând să intre la standuri o dată în plus față de principalul său oponent, actualul campion mondial și-a văzut mult ușurată misiunea pe final. Ca urmare a acontării unei a treia victorii din patru tentative stagionale, el a admis că evenimentul din Barcelona s-a tranșat, fără îndoială și de la panourile de comandă aflate în slujba lui Toto Wolff. Structura managerului austriac realiza deja o primă detașare, care putea conduce către un al optulea titlu mondial consecutiv. Bineînțeles, o altă țintă importantă, se transpunea în reafirmarea controlului afișat la Monte Carlo.

Însă, la cele patru succese datate după 2013, îl putem adăuga și pe cel al lui Nico Rosberg din ultimul sezon în care vechile pachete propulsoare s-au utilizat. Fost rival și coleg al germanului venea la marginea teritoriului francez din postura pilotului ce se impusese în ultima ocazie pe traseul stradal din Monaco. O urmărire dârză a lui Max Verstappen a fost zădărnicită cu mare acuratețe de către Lewis Hamilton. La mai bine de 24 de luni distanță, englezul poposea în Principat cu gândul de a înregistra a patra sa victorie acolo.

Totuși, având în vedere desfășurarea etapelor precedente, sarcina i se anunța chiar mai complicată. De-a lungul deceniilor, circuitul care taxează scump absolut fiecare eroare a piloților nu a iertat aproape nicio legendă. La debutul rulării, doi tineri regăsiți la prima experiență supremă pe scena stradală - Nicholas Latifi și Mick Schumacher, în două rânduri - au suferit contacte dure cu parapeții. În același timp, se afirmă cu încredere că Circuit de Monaco și ai săi actuali 3.337 de metri împrejmuiți de citadela spectaculoasă, răsplătesc pe deplin nu numai calitățile mașinilor (incluzându-le pe cele din Formula E, care le-au vizitat cu 20 de zile în urmă), dar mai ales ale piloților. Printre ei, remarcăm un aspect foarte interesant, în cele ce urmează. 

Charles Leclerc este exponentul care a promis asigurarea viitorului stabil pentru Ferrari. Gruparea italiană pare să poată lăsa în urmă cea mai modestă campanie a mileniului, iar concurentul monegasc plănuia a continua pasajul pozitiv. Doar că fostul campion mondial din Formula 2 avea de trecut peste o statistică ingrată.

Prin intermediul neșansei coroborate cu greșelile personale, tânărul nu încheiase nicio întrecere prealabilă pe pista natală. În încercarea de a schimba lucrurile, reprezentantul gazdă al numerosului public contribuia pentru un moment rar din partea monoposturilor din Maranello. Alături de noul său coleg, Carlos Sainz Jr., Leclerc a trimis Ferrari în fruntea ierarhiei după-amiezii de joi, destinate, conform tradiției, primelor antrenamente libere. 

După finalizarea primei zile de concurs, lupta pentru acapararea atenției pe grila de start se anunța pasionantă. Cu mașinile McLaren Mercedes revenite parțial pentru o ocazie de sărbătoare la clasica nuanță argintie, constructorul deținător al numărului de triumfuri în municipalitate (15) aștepta un rezultat pozitiv. Un fost membru al echipei engleze căuta să-și îmbunătățească  recordul centenar al clasărilor în fruntea grilei. 

Lewis Hamilton parcurgea atent sesiunile prealabile, optând să forțeze doar în momentul calificărilor. Secvența Q3 era așteptată să fie traversată într-un regim al echilibrului. Afirmând că pista legendară are nevoie de schimbări pentru a rămâne în ton cu actuala Formulă 1, septuplul campion mondial etala totuși încredere și în cockpitul șvab.

În după-amiaza în care Johnny Rea a deschis sezonul de Superbike prin mult așteptata și istorica victorie cu numărul 100, în Aragon, aspecte interesante urmau să se transpună în regiunea monegască. Liderul clasamentului general nu a fost capabil, într-o ocazie realmente rară, să se implice cu șanse în lupta pentru șefia grilei. Piloții Ferrari au conservat ritmul excelent, alături de Max Verstappen. În penultima ieșire de la standuri, Charles Leclerc s-a dovedit mai rapid, devansându-l pe olandez și, de asemenea, pe Valtteri Bottas.

Cu un Lewis Hamilton aflat în afara primelor trei linii provizorii, o ultimă tentativă de ameliorare era amânată până în ultimul minut regulamentar. Ea a fost totalmente neutralizată de incidentul pilotului regăsit în frunte. Fără a intenționa oprirea sesiunii, el nu mai putea evita impactul cu glisierele primei șicane.

Astfel, secvența se neutraliza spre nemulțumirea evidentă a batavului de la Red Bull Racing care își menținuse rezervele pentru un nou pole-position. În schimb, ocupantul primei poziții, regăsit într-o ipostază rară, dar nu neapărat unică, având un monopost serios avariat, readucea Ferrari în această postură după mai bine de un an și jumătate. 

Marele Premiu al Mexicului, din octombrie 2019 parafa o serie impresionantă pentru Scuderia: a șasea ispravă de loc prim succesivă în calificări. Charles Leclerc era artizanul și pentru ultima ispravă descrisă. Doar că, a opta clasare similară a carierei aducea un impact aparte. După exact 90 de ani, un nou reprezentat al Principatului urma să ocupe caseta întâi într-o competiție de casă. Elogiat inclusiv pe casca performerului de sâmbătă, Louis Chiron se impunea în 1931. Istoria se putea rescrie sub circumstanțe relativ neașteptate. 

Din păcate, momentele neașteptate au persistat în defavoarea publicului gazdă, favoritul general neputând să își acopere caseta de start, fiind nevoit să își anunțe abandonul fără să-și apere șansele pentru ruperea statisticii întunecate prezentate mai devreme. Sub acel context dezarmant, generat de problemele cutiei de viteză, Max Verstappen urma să beneficieze de o linie primă liberă la plecarea în ediția cu numărul 67 a Grand Prix-ului de Formula 1 din Monaco, întins pe durata obișnuită de 78 de tururi. 

Contextul bizar al startului a fost gestionat conform de către un concurent din Țara Lalelelor ce viza primul său podium pe un traseu stradal. Valtteri Bottas și-a încercat la maximum șansa de a-i pune probleme la intrarea în virajul Sainte Devote. 

Olandezul acoperea ideal trasa interioară, declanșând o primă parte a întrecerii lipsită de orice agitație, spre surprinderea generală. Lipsa incidentelor timpurii ducea principalul punct al interesului către linia boxelor. Oportunitățile atât de rare ale depășirii dictau ideea că niciun competitor nu risca să se apropie de adversarii din fața lor, aspect valabil pentru întreaga zonă a punctelor. Primii doi clasați impuneau un ritm îmbunătățit gradual, anvelopele demonstrând o durabilitate grozavă. Verstappen izbutea, pe fondul ei, să se desprindă față de urmăritorul său finlandez. 

În turul al treizecilea, Lewis Hamilton era chemat la standuri pentru o oprire ușor nescontată. Riscul asumat de Mercedes nu dădea roade, britanicul urmând să nu câștige nicio poziție, cedând teren în fața lui Pierre Gasly, Sebastian Vettel (urcat până în poziția a cincea după un pit-stop excepțional pentru Aston Martin) și Sergio Pérez. Ulterior, intrarea coechipierului său aducea consecințe dramatice. Valtteri Bottas se vedea implacabil blocat pe linia boxelor după ce pneul soft de pe dreapta-față nu a putut fi îndepărtat, într-o nouă secvență greu de imaginat. 

Abandonul nordicului semnala un final sumbru de săptămână pentru gruparea campioană mondială en-titre. Între timp, misiunea Red Bull părea să se simplifice. Max Verstappen controla ideal dinamica întrecerii, Carlos Sainz Jr. și Lando Norris moștenind următoarele poziții pe podium. Fiul multiplului campion mondial de raliuri și învingător în Dakar era pregătit să forțeze orice eroare din partea liderului, în căutarea primei victorii din carieră. 

Totuși, Max Verstappen rămânea perfect concentrat și se apropia, de asemenea, de un moment simbolic unic. De la începutul celei mai precoce cariere din istoria Formulei 1, începută în 2015 (înainte de vârsta maturității), concurentul născut în Belgia nu s-a plasat vreodată în fruntea ierarhiei piloților. 

Clasarea lui Lewis Hamilton, cimentată pe poziția a șaptea, garanta concluzia respectivă, indiferent de soarta celui mai rapid tur în cursă, obținut de englez. Odată cu încheierea celei de-a 128-a sa întrecere – petrecută sub semnalizarea steagului cu pătrățele chiar din partea Serenei Williams, invitată principală de onoare, batavul devenea lider al campionatului, pătrunzând pe lista învingătorilor de la Monte Carlo, ce conține acum 35 de nume.

La capătul unui Grand Prix absolut deosebit, ținând cont că mașina de siguranță nu a avut nevoie să intervină în vreun moment pe traseul propice neutralizărilor precum niciun altul, recordul celui mai tânăr podium din istorie, stabilit toamna trecută în Turcia, a fost doborât. Lando Norris rezista în fața lui Sergio Pérez, bifând un al doilea podium stagional la bordul McLaren Mercedes. Carlos Sainz își egala performanța reper stabilită la Monza. Ferraristul spaniol urca pe podium onorând echipamentul roșu. Cei doi l-au urmat pe marele performer al etapei cu numărul 5. În urma rezultatelor confirmate în Principat, Red Bull Racing prelua pentru prima dată șefia clasamentului constructorilor sub motorizare Honda. Ultimul moment similar era înregistrat în ultimul sezon de vârf al structurii consiliată de Helmut Marko, anume 2013. Actualmente, marja echipei austriece este de un singur punct în fața Mercedes-AMG Petronas (149, față de 148).

Marele Premiu al Principatului Monaco a demonstrat că este dispus să furnizeze evenimente care să depășească obișnuitul în Marele Circ. După sezonul de pauză din 2020, trei zile presărate cu secvențe rarisime au adus o desfășurare spectaculoasă a evenimentelor de pe legendara pistă a citadelei Monte Carlo. Max Verstappen a fost cel ce s-a ales cu perla stagiunii curente. El va prelua întreg elanul atunci când amprenta F1 urmează a reveni pe un alt traseu stradal, mult mai mult dispus vitezei, în capitala azeră, Baku.

* În Formula 2, francezul Théo Pourchaire a rescris, la rândul său istoria. La doar 17 ani și 9 luni, el a devenit în mod detașat cel mai tânăr câștigător din istoria competiției, fie ea numită GP 2 ori F2, începând din 2018.