La capătul celei dintâi întreceri din stagiunea demarată într-o manieră entuziasmantă, se estima că volumul semnelor de întrebare pentru desfășurarea spectacolului din Formula 1 nu se va diminua. Monopolurile erau setate în perioada recentă de către o singură entitate realmente dominatoare la aproape orice capitol major pe care îl putem lua în considerare. Mercedes găsea constant modalitatea prin care să își reasume controlul asupra destinului binecunoscutului campionat ce compune esența sportului. În mod logic, atunci când discuția se extinde la nivelul artizanilor volanului, liderul formației din Germania, Lewis Hamilton, a ilustrat un alt indiciu al constanței desăvârșite. Iar în momentul în care finalmente aportul tehnic era pus în balanță, deținători coroanelor în exercițiu și-au menținut controlul.

Ideile respective au compus nucleul rundei, relocată în Bahrain. Provocarea se poziționase la mare înălțime, în special din perspectiva ascendentă a lui Red Bull Racing Honda. Principalul ei exponent ilustra că materialul primit și avut la dispoziție se dovedea suficient de eficient pentru a se măsura cu orice oponent. Pentru Max Verstappen, ceva neșansă, alăturată unei strategii adverse profund superioare, a făcut ca un week-end deșertic să nu se sfârșească printr-un succes. În schimb, deși actualul deținător al titlului mondial își însușea triumful și la Sakhir, promisiunile asupra echilibrului rămâneau extrem de îmbietoare. O campanie neasemuită ca număr de evenimente, proiectată să traverseze din nou întreg globul se îndrepta acum către al doilea ei popas, unul istoric.

Necesitățile completării sezonului anterior au readus în atenția propriu-zisă a Marelui Circ locații iconice, care urmau să îmbrace înfățișări noi. Astfel s-a putut motiva implicit apariția unei prime curse formal asociate provinciei Emilia-Romagna pentru principala competiție a monoposturilor. Odată cu ea, reperul celebru de la Imola își făcea loc într-un calendar fără seamăn. Anul curent a prevăzut mai atent perspectiva conform căreia anumite circuite considerate mai ușor tangibile vor putea menține ștacheta ridicată.

Prin urmare, în special pe fondul problemelor întâmpinate în Vietnam, Autodromo Internazionale Enzo e Dino Ferrari a primit organizarea primului Mare Premiu al lunii aprilie. În urmă cu 169 de zile, configurația legendară inaugurată competitorilor în 1953 era martora istoriei, probabil inegalabile, în viitorul apropiat. Mercedes-AMG Petronas își asigura o a șaptea coroană consecutivă a echipelor. Marca uluitoare setată de mașinile șvabe a fost dusă la îndeplinire și atunci datorită lui Lewis Hamilton. El se impunea, așadar, în premieră în proximitatea Bolognei, pavând calea pentru dezideratul ce se află în existență începând din 2014. După cum spuneam mai devreme însă, obstacolele acerbe se înmulțesc, întorcându-ne către clipa de față.

Atmosfera primăvăratică din nordul Peninsulei semnala un context sortit echilibrului în 2021. Max Verstappen rămânea permanent motivat de potențialul extras din cadrul modelului său austriac, cu numărul 33. Totuși, spre deosebire de dispunerea ilustrată în Bahrain, Red Bull părea să nu mai dețină un avantaj evident. Acest lucru era scos la lumină inclusiv în ziua de vineri, a antrenamentelor libere. Respectivele două ore prefațau o ședință a calificărilor palpitantă. La capătul ei, tânărul batav spera să își extindă șirul de plecări consecutive din fruntea grilelor de start. Tentativa sa pentru o nouă ispravă era zădărnicită în secvența decisivă, Q3, de câteva abordări mai puțin exacte, ce aveau să-l coste inclusiv poziția de primă linie.

Colegul său Sergio Pérez s-a arătat în măsura de a se apropia nu numai de olandez, ci și de Lewis Hamilton. Un tur la prima ieșire din partea finală a fost suficient pentru a-i aduce englezului un pole-position pe cel de-al 30-lea circuit distinct în cariera sa. Totodată, el ajungea la reușita respectivă cu numărul 99, fiind urmat de piloții Red Bull și din cauza performanței neașteptate a lui Valtteri Bottas. Nordicul avea să demareze abia din poziția a opta. O evoluție excepțională ce îl putea catapulta în istorie pe Lando Norris se sfârșea prin depășirea limitelor traseului. Chiar și astfel, reperul anterior era suficient pentru a-l plasa pe tânărul de la McLaren Mercedes în fața finlandezului formației de uzină.

În întreg intervalul relatat, apariția ploii a fost analizată drept oscilantă. În concordanță cu datele strânse sâmbătă, ea nu ar mai fi trebuit să-și facă apariția în după-amiaza întrecerii propriu-zise. Mirajul naturii avea să decidă altfel. Startul din Marele Premiu al Emilia-Romagna era precedat de o aversă. În asemenea condiții, complexitatea week-endului se schimba radical către nivelarea valorii și, implicit, a spectacolului.

Sir Lewis Hamilton se afla într-o postură mai puțin favorabilă, în care putea fi ușor vizat la plecare de tandemul echipei ghidate de Christian Horner. Aflat la cea mai bună calificare a carierei, Sergio Pérez i se putea alătura lui Max Verstappen în tentativa de a-l ataca imediat pe septuplul campion mondial. Într-adevăr, marele performer al demarajului urma să fie chiar pilotul olandez, plecat din poziția a treia. Ocupându-și curajos trasa exterioară la capătul lungului prim palier de accelerare, charismaticul batav trecea în fruntea cursei într-un set de condiții transpus drept ideal pentru el. la scurt timp, precum am fost obișnuiți în atâtea rânduri nu foarte îndepărtate, mașina de siguranță și-a făcut timpuriu apariția. Impactul foarte dur dintre Nicholas Latifi și Nikita Mazepin, soldat cu abandonul canadianului, impunea neutralizarea promptă a ritmului.

Ulterior, pe configurația pe care tatăl său va mai deține autoritar recordul numărului de victorii, cu șapte, Mick Schumacher a întâmpinat și el serioase avarii, atunci când încerca să-și readucă pneurile de ploaie la temperatura optimă. Momentul de neatenție al germanului ducea la blocarea temporară a liniei boxelor.

Netulburat de natura evenimentelor întâmplate în spatele său, liderul cursei părea să gestioneze contextul conform așteptărilor. Lewis Hamilton și-a asumat o singură tentativă de revenire, încheiată fără succes. Ca urmare, competitorul ajuns la 36 de ani prefera să rămână în spatele adversarului său din Țara Lalelelor. Avansul acestuia din urmă depășea bariera a peste cinci secunde, până în turul 17. Apoi, cel mai titrat component al padock-ului declanșa revirimentul, susținut și de piloții întârziați care îi pavau calea lui Max Verstappen.

La fel de interesant este însă că olandezul ar fi putut ceda prima treaptă a ierarhiei în procesul schimbului pneurilor intermediare cu cele slick, de asfalt uscat. Odată cu avansarea în amiază, ploaia și-a redus treptat impactul asupra autodromului din Bologna. Oprirea la standuri împlinită mult mai puțin eficient de către mecanicii germani îl costa pe Hamilton șansa de a reveni în fața pilotului de 23 de ani pe circuit. Ecartul său față de competitorul din Albion se mărea încă o dată. Însă, învingătorul din urmă cu trei săptămâni profita din nou de trafic pentru a-l reduce.

Chiar încercarea de a ocoli cât mai rapid mașinile întârziate, printre care se regăsea și cea a colegului său, îl puteau costa toate punctele pe recentul înnobilat Cavaler al Imperiului Britanic. O frânare târzie, în afara trasei lipsite de apă, l-a dus pe Hamilton în zona pietrișului din virajul al șaptelea, Tosa. Pe măsură ce tentativa ieșirii din decor a britanicului dădea finalmente roade, echipierul său avea să fie implicat în secvența ce schimba întreaga dinamică a jumătății finale.

Atacat de un mult mai rapid George Russell pentru poziția a zecea, la bordul unui net inferior Williams, Valtteri Bottas pierdea controlul propriei mașini. Impactul suferit de finlandez nu îl evita nici pe fostul său coleg de conjunctură în Grand Prix-ul Sakhir. Vitezele de peste 320 de kilometri pe oră provocau desprinderea unor cantități uriașe de resturi pe îngusta suprafață de rulare italiană. Kimi Räikkönen putea suferi enorm în acel context, însă mașina sa Alfa Romeo a rămas neavariată de o furtună a debriurilor.  

Remedierea generală a situației impunea oprirea acțiunii cu un steag roșu. Așadar, Lewis Hamilton își vedea contextul mult ameliorată. Pagubele asupra modelului campionului mondial erau înlăturate fără ca poziția din cadrul procedurii de restart să fie inferioară locului 9. Cu 29 de parcurgeri rămase de completat, perioada repausului se întindea peste 30 de minute.

Demarajul secund de pe loc îl regăsea în postura secondantului lui Max Verstappen pe un Lando Norris intrat în ritm. El era apoi flancat de piloții Ferrari, Charles Leclerc și Carlos Sainz Jr., aflați în fața unei zile de mare succes. După ce sarcina atât de dificilă a comisarilor de la Imola era îndeplinită, ambii piloți ai Scuderiei puteau să spere chiar la un podium. În schimb, ocupantul poziției fruntașe a avut nevoie de aproximativ șase kilometri pentru a înlătura amenințarea unui McLaren echipat cu pneuri mai aderente. Verstappen arăta mult calm, după care se detașa, evident și implacabil, în fața urmăritorii săi.

Concomitent, asistat și de câteva incidente în pluton, Lewis Hamilton plănuia să profite de șansa ivită, țintind cel puțin zona primilor trei. Pe rând, Lance Stroll, Daniel Ricciardo și Carlos Sainz nu au opus o rezistență prelungită. Misiunea pilotului din Stevenage se îngreuna în dreptul lui Charles Leclerc și Lando Norris. Cei doi tineri erau captați și asupra unul duel direct, controlat bine de exponentul McLaren. O posibilă clasare reper a scurtei sale cariere – pe locul doi – a rămas viabilă până cu trei tururi înainte de final. Insistențele lui Lewis Hamilton aduceau în sfârșit rezultatul scontat pe linia dreaptă în fața conaționalului său, împăcat cu ultima treaptă a podiumului.

Mai mult, deținătorul titlului stabilea și un record pe tur imposibil de atins pentru învingătorul etapei secunde. Punctul suplimentar survenit îl menținea pe insular în fruntea clasamentului general întocmit la capătul primelor două runde. La finalul celor 63 de tururi, el a reiterat că este recunoscător pentru un rezultat ce atârnat serios în balanța destinului, dar și a valorii.

Max Verstappen nu a ocupat vreodată postura liderului clasamentului stagional până acum. În ciuda unui succes incontestabil bifat pe autodromul imaginat de Enzo Ferrari, concluzia de față nu se va schimba cel puțin până când Marele Circ va reveni la Portimão – acolo unde Fabio Quartararo și-a trecut similar în cont victoria la clasa regină a Motomondialului de Viteză; urmat de Pecco Bagnaia și Joan Mir – pentru a doua oară în istorie.

Până la materializarea după-amiezii lusitane a Formulei 1 din anul curent, un sfârșit de săptămână cu o titulatură deosebită la Imola a descris un spectacol motorizat pe măsură, care a beneficiat de toate elementele dorite de publicul neutru. La capătul unei curse de ținut minte, Formula 1 Pirelli Gran Premio del Made in Italy e dell'Emilia Romagna 2021, un competitor batav înnăscut a obținut a unsprezecea victorie a carierei.

Surse:

https://www.theguardian.com/sport/2021/apr/18/max-verstappen-wins-emilia-romagna-grand-prix-after-hamilton-blunder