Când și-a dat seama cât de gravă e criza climatică, mijlocașul norvegian Morten Thorsby s-a gândit să renunțe la fotbal. Crescuse în Norvegia, înconjurat de munți și natură. Când s-a mutat în Olanda, la 18 ani, și a început să citească mai mult despre încălzirea globală, poluare și pierderea biodiversității, nu a înțeles de ce nu vorbesc mai mulți despre asta. Fotbalul i s-a părut o activitate egoistă. „M-am gândit că avem o mega problemă și eu ce fac? Joc fotbal. Nu avea sens”.

Vorbind cu familia și cu prietenii săi, a înțeles că poate avea un impact mai mare dacă își folosește platforma pentru a atrage atenția și altora. „Industria fotbalului poate să facă o mare diferență”, spune pentru The Guardian. „Trei miliarde și jumătate de oameni din întreaga lume urmăresc fotbalul. Nu e alt fenomen social care să atingă atât de mulți oameni. Nu sunt influenceri mai mari decât starurile din fotbal.”

Ca să încurajeze alți jucători, cluburi și mai ales fani să facă alegeri mai sustenabile, a lansat organizația non-profit We Play Green. Crede că toată lumea are un rol de jucat în criza climatică, iar fotbaliștii pot deveni ambasadori care să ajute la răspândirea informațiilor, la creșterea nivelului de conștientizare și la a inspira fanii să se gândească la acțiunile individuale prin care pot contribui la reducerea impactului asupra mediului.

A început cu mici acțiuni la echipa olandeză Heerenveen, unde a jucat între 2014 și 2019: și-a scris numele pe sticla de plastic, ca s-o refolosească; a început să meargă cu bicicleta de la centrul de antrenament la stadion și și-a provocat colegii să-l urmeze. „La început, au ridicat din sprâncene. Dar treptat mi s-au alăturat, iar clubul a oferit bicicletele. Însă dacă vremea devenea rea, erau cam supărați pe mine.” Fotbalistul a format apoi un grup de lucru și, împreună cu angajați ai clubului și cu sponsori, și-au propus să facă echipa mai sustenabilă. Au instalat panouri solare la stadion și au redus carnea din meniu. „Sunt pași mici, dar dacă sunt promovați, pot deveni mai mari. Asta e puterea fotbalului.”

Deși nu i-a fost ușor să aducă tema mediului în atenția fotbaliștilor – în Italia, unde joacă acum, e poreclit Greta Thunberg din fotbal –, inițiativa sa a primit susținerea altor jucători și jucătoare. „Greșeala pe care a făcut-o mișcarea pentru mediu în ultimii 20 de ani a fost să o impună oamenilor cu forța. E mai bine să creezi o atmosferă în care să devină un proiect comun. Să inspiri și să motivezi oamenii, ca să le arăți că sunt atâtea lucruri pe care le putem face”.

Prin proiectul său, fotbalistul vrea să le arate colegilor din lumea fotbalului că sunt multe lucruri mici pe care le pot face: de exemplu, să folosească uscătorul mai puțin, să mănânce mai puțină carne, să conducă o mașină electrică, să călătorească cu un zbor comercial în locul unui avion privat. „Și apoi, ar fi minunat dacă fotbaliștii ar împărtăși asta cu cei care îi urmăresc în social media”.

Foștii fotbaliști englezi Peter Crouch sau Gary Lineker s-au implicat și ei în cauza mediului, semnând o scrisoare, alături de alte 124 de personalități publice din media, sport sau activism, prin care cereau țărilor bogate să declare o criză climatică și să-și reducă emisiile de carbon înainte să devină prea târziu.

„Nu sunt influenceri mai mari decât starurile din fotbal”.

Luis Figo, Gianluigi Buffon, mijlocașul fancez Delphine Cascarino și fotbalista Estelle Cascarino sunt alte superstaruri care-și folosesc popularitatea pentru a mobiliza fanii, prin campania #EveryTrickCounts, lansată toamna trecută de Comisia Europeană și UEFA. Într-o reclamă care rulează în acest sezon la meciurile din Champions League, Europa League și Europa Conference League, aceștia se folosesc de abilitățile lor fotbalistice pentru a arăta cât de mici sunt acțiunile pe care le poate lua fiecare: de exemplu, se folosesc de minge să stingă lumina sau să diminueze termostatul de acasă.

„Aceasta nu e o problemă pe care o putem lăsa pe umerii viitoarelor generații”, crede portughezul Luis Figo, fost câștigător al Balonului de Aur. „Dacă fiecare fan are o mică contribuție pentru a proteja mediul, va avea un impact mare”, completează portarul Gianluigi Buffon.

Campania a primit însă și critici: pentru costul mare de producție al clipului video sau pentru că pune presiune pe acțiuni individuale într-o problemă care are nevoie de schimbări sistemice. Iar UEFA a fost acuzată de greenwashing și ipocrizie, pentru că cere fanilor să-și reducă consumul de energie, în timp ce principalul său sponsor era compania de stat rusească Gazprom, unul dintre cei mai mari poluatori. (Pe 28 februarie, UEFA a anunțat că renunță la contractul cu Gazprom, în urma invaziei Rusiei asupra Ucraina).

„Fotbalul aduce împreună continentul și planeta. Ca să ne bucurăm în continuare de sportul nostru preferat, trebuie să luptăm împotriva schimbărilor climatice ca o echipă”, a explicat contextul campaniei Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene și cel care se ocupă de „European Green Deal” (Pactul ecologic european), un pachet de politici publice menite să reducă emisiile de carbon la zero până în 2050. „Prin European Green Deal, încercăm să creăm schimbări majore, structurale, ca să pregătim economia și societatea pentru un viitor neutru în carbon. Dar nu vom reuși dacă nu contribuim cu toții, prin pași mici, individuali, cum ar fi să călătorești sustenabil către stadion, să reciclezi ambalajele de la gustarea pe care o iei la pauză sau să stingi câteva lumini în timp ce te uiți la meci la televizor”.

Problema crizei climatice e într-adevăr una complexă, care necesită schimbări sistemice, cu implicarea factorilor politici și economici. Fotbalistul norvegian Thorby crede însă că, pentru ca asta să se întâmple, e nevoie și de presiune din partea cetățenilor, de creștere a participării la vot, de mai multă responsabilitate. Iar fotbalul - și fotbaliștii - spune el, au o influență majoră asupra normelor sociale, pot mobiliza oamenii și genera o schimbare de atitudine și mai multă implicare.

La începutul sezonului trecut, și-a schimbat numărul de pe tricou și a început să poarte 2, ca să atragă atenția asupra obiectivul Națiunilor Unite de a menține încălzirea globală sub 2 grade. A participat la acțiuni de ecologizare, a avut întâlniri cu autoritățile locale pentru a discuta colectarea selectivă a deșeurilor și plantarea mai multor copaci. S-a întâlnit cu ministrul mediului din Italia, cu prim-ministrul Norvegiei și chiar cu Frans Timmermans. 

„Din păcate, ăsta e adevărul: doar o mică parte din societate ascultă de politicieni și oameni de știință”, spune Thorby, care a fost premiat pentru activismul său de către Federația Internațională a Asociațiilor Fotbaliștilor Profesioniști (FIFPRO). „Dar fotbaliștii pot ajunge la oricine: oameni tineri, oameni în vârstă, oameni bogați sau oameni fără posibilități. Vocile noastre au o putere enormă”.

„Mi-ar plăcea să văd și jucătorii români vorbind despre asta”

În România, puțini sportivi și puține cluburi au abordat deocamdată tema mediului. Farul Constanța a anunțat că își propune ca până în 2030 să atingă neutralitatea climatică, dar nu a oferit mai multe detalii (EURACTIV a solicitat un interviu, dar reprezentanții clubului au spus că este prematur), iar Federația Română de Fotbal a fost partener în proiectul LIFE Tackle, a cărei ambasadoare în România a fost fotbalista Teodora Meluță. „Cu toții putem contribui la un mediu mai curat, de fiecare dată când mergem la meci, fie că suntem pe teren sau în tribune”, a scris pe Facebook jucătoarea naționalei feminine.

Despre gradul de conștientizare pe pare îl pot aduce sportivii s-a vorbit și într-un eveniment organizat de FRF în parteneriat cu EURACTIV luna trecută. „Putem să vorbim de câteva icoane ale fotbalului, dar oricare alt sport poate să se adreseze publicului lui cu o legitimitate poate un pic mai mare decât a autorităților publice, pentru că e ușor neconvențional să-l auzi pe Figo povestind despre cât de important e să cumperi un tricou al echipei favorite și să te uiți pe etichetă să vezi cum a fost produs sau să fii conștient cu privire la pericolele unui comportament nu tocmai compatibil cu o agendă de mediu”, a spus Lucian Mircescu, fost lider al delegației României pe Sport, în cadrul Președinției României a Consiliului UE.

 „Mi-ar plăcea ca și la noi sportivii să ia atitudine mai mult pe subiecte importante ca acesta, cum sunt schimbările climatice”, a spus și Nicu Ștefănuță, membru al Comisiei de Mediu din Parlamentul European. „Pentru că până la urmă sportivii sunt influenceri, cu foarte mare tracțiune, oameni care determină alți oameni să facă lucruri. Și așa cum o fac Figo, Buffon și alții care sunt implicați în campanii privind sensibilizarea publicului pentru mediu și pentru sustenabilitate, mi-ar plăcea foarte mult să văd și jucătorii români vorbind despre asta”.