SPECIAL REPORT/ Angela Filote, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, a explicat la conferința #RoFinLarge, din 26 mai, că, prin Planul de investiții propus de Jean-Claude Juncker, mobilizarea celor 315 miliarde se va realiza pe baza angajamentului Comisiei, alături de Banca Europeană de Investiții, de a suporta prima pierdere, în cazul unei investiții. 

„Prin acest plan, CE alături de BEI, s-au angajat să suporte prima pierdere pentru a da curaj investitorilor să susțină proioecte care până acum rămâneau în sertare, proiecte importante dar nu reușeau să atragă finanțarea necesară. În realizarea acestui plan, noi CE Ținem foarte mult să nu introducem criterii geografice, le spunem așa în mod diplomatic, de fapt criterii politice și nu vrem o pre-repartizare a fondurilor pe domenii. 

Motivul pentru care încă continuă negocierile într-un ritm înverșunat, la Bruxelles, a mai explicat Angela Filote, este pentru că „există opinii în cadrul celorlalte instituții europene că ar fi mai bine să avem și un criteriu geografic pentru a ne asigura că fondurile ajung peste tot în Uniunea Europeană”.

„Îmi doresc ca România să beneficieze pe deplin de acest program, la fel și de fondurile structurale pentru perioada 2014-2020”.

Planul Juncker a apărut în contextul în care în Europa continuăm să avem un deficit investițional estimat la 500 miliarde euro comparativ cu situația de pre-criză din 2007. 

Președintele Comisiei Europene a propus, prin planul de investiții „un triunghi virtuos, al creșterii investițiilor pe de o parte, mobilizarea unor proiecte bancabile cu capacitate mare de atragere a finațărilor private și continuarea consolidării pieței unice, a mai spus Filote. 

Legat de situația economică a României, Filote a precizat că, deși indicatorii economici „arată bine”, creșterea trebuie să fie de durată, ceea ce nu se poate realiza decât prin continuarea reformelor structurale. 

Știu că acest cuvânt a căpătat o reputație proastă, mai ales în timpul crizei economice. Dar analizele noastre au arătat că această criză a apărut din cauză că nu s-au realizat reforme structurale, nu din cauza acestora. Și, dacă a fost de înțeles într-o anumită perioadă nevoia de a construi foarte mult pe repede-înainte, pentru depăși momentul de criză, acum trebuie să ne menținem angajamentul față de aceste reforme fiindcă numai ele pot face ca aceste fundamente solide macro-economice să poată avea sustenabilitate pe tremen lung.