Corina Crețu: Tipuri de proiecte prioritare la finanțare. Lecții învățate în ultimii 40 de ani
SPECIAL REPORT/ Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a detaliat la București concluziile principale ale bilanțului celor 40 de ani de existență a Fondului European de Dezvoltare Regională
După consultarea specialiștilor din cadrul Comisiei, Corina Crețu a împărtășit experiența statelor membre, în cadrul Conferinței Internaționale „Oportunități de finanțare pentru IMM-uri 2014-2020”, care a avut loc în 12 martie.
„Este important să punem accentul pe întreprinderi cu mare potențial de creștere, cele care sporesc productivitatea, dezvoltarea, bunăstarea oamenilor și locurile de muncă. Apoi, sunt recomandate serviciile de dezvoltare care țintesc IMM-urile, incubatoarele și centrele de transfer tehnologic, a spus Comisarul european.
Sprijinul Comisiei este necesar, dar nu și suficient, a mai subliniat Corina Crețu. „Încurajez guvernul României să suplimenteze aceste măsuri cu reglementări care să vină în întâmpinarea mediului de afaceri. Aspecte precum normele care reglementează insolvențele, permisele de construcție, registrele de proprietate, furnizarea de electricitate sunt extrem de importante pentru a ușura activitatea antreprenorilor”, a mai declarat Corina Crețu.Este important să ne concentrăm pe asimilarea de tehnologii informatice și de comunicare moderne și pe dezvoltarea internațională a IMM-urilor. Conform experienței noastre, acestea sunt elementele principale care pot duce la schimbare
În cadrul prezentării susținute la București, coordonatoarea politicii regionale europene a amintit că IMM-urile sunt actori principali în procesul de creare de locuri de muncă în UE și că este vital ca ele să beneficieze de sprijin, mai ales într-o perioadă atât de dificilă economic și financiar. Un alt subiect important abordat de Comisarul european, s-a referit la utilizarea instrumentelor financiare.
„Președintele Juncker are un obiectiv precis de a dubla folosirea instrumentelor financiare în următorii șapte ani. Programele FEDER au oferit tradițional granturi. În acest mod, banii sunt folosiți și epuizați, fiecare euro este folosit o singură dată. În schimb, dacă sprijinul ia forma garanțiilor, fondurilor de capital sau de investiții, fiecare euro poate fi folosit, dar și investit de mai multe ori”.
Drept argument, Corina Crețu a adus și Pilda talanților din Evanghelia după Matei. Pilda biblică spune povestea stăpânului care, înainte de a pleca în lume, a lăsat 5 talanți unuia dintre argații săi, 2 talanți altuia si unul singur celui de-al treilea. La întoarcere, pe primii doi i-a găsit cu pungile pline cu bani, însă pe al treilea, căruia îi lăsase cel mai puțin capital de investit, l-a găsit cu aceeași monedă din aur.Speranța noastră este să convingem atât IMM-urile, cât și Guvernul să folosească atât inițiativa pentru IMM printr-un program special, cât și folosirea instrumentelor financiare care presupun un risc, dar generează și rezultate vizibile, spre exemplu în țări precum Spania, Malta, care și-au asumat acest risc și folosesc instrumentele pe scară largă.
„Trebuie să învățăm să investim inteligent puținul pe care îl avem, nu să-l îngropăm prin intermediul granturilor, ci să-l reinvestim prin instrumente financiare.”
Ministrul Fondurilor
Europene țintește 100% absorbție a fondurilor UE în perioada 2014-2020
Eugen Teodorovici, care a participat la Conferința Internațională în calitate de ministru al fondurilor europene la acea dată, a vorbit despre mecanismul de alocare al banilor, proiectul băncii de dezvoltare, în plus, declarându-și deschiderea pentru implicarea mediului privat.
„Într-adevăr, Romania are 4,4 miliarde de euro alocate IMM-urilor prin diferite Programe Operaționale. Este foarte important cum multiplicăm această sumă. Desigur, instrumentele financiare sunt un element esențial. Eu sunt pentru folosirea instrumentelor financiare. Sunt deschis la orice fel de idee, chiar mă gândeam la unele soluții cum putem utiliza de mai multe ori acești bani”, a declarat acesta.
El a mai spus că susține inclusiv implicarea sistemului bancar în gestionarea fondurilor, pe lângă aportul la derularea acestor instrumente, dar că deocamdată există o reticență în acest sens din partea sectorului public. Teodorovici a declarat că pentru următorul cadru financiar 2014-2020 nu concepe ca rata de absorbție să fie mai mică de 100%.
„Dar este foarte important să aducem banii cât mai repede în țară. Astfel, toate fondurile trebuie lansate de la început, cu depunere continuă, până când toți banii se epuizează, pentru a intra cât mai repede în economie. Putem impune, de exemplu, punctaj mai ridicat astfel încât să avem proiecte de calitate, dar banii să intre repede, pe proiecte care au impact real în economie.”
Teodorovici a mai vorbit despre stimularea mediului privat, inclusiv prin noul concept de bancă de dezvoltare care este acum în lucru la nivelul Guvernului. În acest sens, un grup de lucru format din patru ministere, va elabora conceptul de bancă de dezvoltare (promotional bank).
„Este o idee prin care statul poate să dea în mod direct sprijin mediului privat, spre exemplu plățile să devină directe, astfel încât de la bunul de plată, banii să meargă direct în contul contractorului, sau instrumentele financiare, pe domenii de interes pentru economia României”.
BIO - Corina CREȚU, Comisar european pentru politică regională
Corina Crețu s-a născut în România, în 1967. A studiat la Academia de Studii Economice, Departamentul de Cibernetică, absolvind în 1989 - anul revoluției române. A început o carieră în jurnalism, lucrând ca reporter și comentator politic pentru o serie de publicații, înainte de a se alătura biroului purtătorului de cuvânt al primului președinte român ales democratic, Ion Iliescu. Patru ani mai târziu, a devenit membru al Partidului Social Democrat român și a preluat conducerea departamentului de presă în perioada de opoziție. La întoarcerea lui Ion Iliescu în funcția de președinte, în anul 2000, a devenit purtătoarea sa de cuvânt și a ocupat funcția de șef al departamentului de comunicare publică a administrației prezidențiale. În același an, a fost aleasă membră a Parlamentului. După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a fost aleasă membră a Parlamentului European (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților). A fost realeasă în această poziției în 2009, respectiv în 2014. În 2013, a fost aleasă vicepreședinte al Partidului Social Democrat Român, iar în 2014 a devenit vicepreședintele Parlamentului European. La sfârșitul aceluiași an, a fost propusă și confirmată în funcția de Comisar European pentru Politică Regională.
BIO - Eugen TEODOROVICI, Ministrul fondurilor europene (decembrie 2012- martie 2015)
Eugen Teodorovici, (fost) ministru al Fondurilor Europene, are o vastă experiență în problematica europeană și în gestionarea fondurilor europene. Începând cu anul 2000, Eugen Teodorovici a condus Direcția de Coordonare a programelor ISPA și SAPARD. Ulterior, a coordonat alte instituții care aveau un rol important în procesul de utilizare a fondurilor europene. În perioada 2007 – 2009, Eugen Teodorovici a fost secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, având în subordine și structuri instituționale cu atribuții în domeniul gestionării fondurilor alocate de UE. Apoi, timp de trei ani a fost auditor, ocupând funcția de director în cadrul Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, până în mai 2012, când a fost cooptat în echipa Primului Ministru în calitate de consilier de stat. Din decembrie 2012, Eugen Teodorovici este ministrul Fondurilor Europene și senator în Parlamentul României. În cei doi ani de mandat, rata de absorbție curentă a fondurilor structurale și de coeziune alocate pentru perioada de programare 2007 – 2013 a crescut de 3,5 ori, ajungând la peste 52%, iar România a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 și pentru patru programe operaționale.
Comentarii