Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri, la Palatul Cotroceni, Planul Național de Combatere a Cancerului, pe care l-a numit "o strategie coerentă și unitară de luptă împotriva temutei maladii".

În alocuțiunea sa, Iohannis a declarat că pe 4 februarie vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, prin angajamente asumate și direcții de acțiune pentru punerea imediată în practică, și nu doar prin dialog despre deziderate, necesități și justificări ale lipsei de acțiune.

"Lansăm, așadar, un plan național care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât și pentru generațiile viitoare, și care se bazează pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranță, conștientizăm cu toții că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste și măsurabile și că definește un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient", a explicat șeful țării.

Klaus Iohannis a precizat că de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare.

O măsură vizează realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Național de Cancer, iar în perioada 2023-2026 se estimează realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii.

Potrivit președintelui, planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluții și pentru finanțarea îngrijirilor paliative pentru pacienții cu cancer, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați.

"Am ținut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Național de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susținerea mea. Și vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esențială în țara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer. Avem astăzi oportunitatea, dar și mijloacele de a regândi un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii. Este adevărat că presiunea pusă de pandemie în ultimii doi ani asupra sectorului sanitar a fost fără precedent", a mai declarat Iohannis.

În mijlocul crizei COVID-19, Klaus Iohannis a afirmat că "devine evidentă nevoia de a construi capacități de adaptare pentru asigurarea îngrijirilor medicale de care au românii nevoie zi de zi, indiferent de circumstanțe și de context". Tot el punctat că diagnosticul unei afecțiuni nu poate și nu trebuie să aștepte sfârșitul pandemiei, tratamentul adecvat pentru controlul evoluției bolii devenind ineficient dacă este administrat tardiv.

"Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acțiuni de depistare precoce și de screening, precum și asigurarea accesului la diagnostic și tratament în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice", a continuat președintele Iohannis.