Rezultatele arată depășiri ale pragurilor limită impuse de legislație în șase locații.  

Cea mai mare valoare medie înregistrată este de 53.5ug/m3, în locația Calea Victoriei - Cercul Militar.

"Atragem atenția că cea mai importantă stație oficială de măsurare a traficului din București, B6, care se află în aceeași locație, nu a fost funcțională în 2023", spune 2Celsius.

NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activitățile industriale și producerea energiei electrice și, în cantități ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecțiuni respiratorii. Potrivit Legii Nr. 104 din 15 iunie 2011, privind calitatea aerului înconjurător, media limită anuală acceptată pentru protecția sănătății umane este de 40 ug/m3 NO2, în timp de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o valoare sub 10 ug/m3. 

Măsurătorile au fost realizate în perioada mai - octombrie 2023, cu ajutorul unor analizoare fixe, care  au fost analizate lunar de Passam AG, un laborator din Elveția. Cu toate că măsurătorile au fost realizate în timpul verii, când traficul este mai scăzut, au fost înregistrate depășiri substanțiale. 

Dintre rezultatele monitorizării, se menționează:

Șase locații depășesc media anuală legală, de 40 ug/m3, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulație, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi. (Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiția 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, Universitate);

Un număr de 18 locații depășesc limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024;

Măsurătorile din toate locațiile monitorizate depășesc recomandările OMS, de 10 ug/m3;

Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar – 53.5 ug/m3;

Cea mai mare valoare lunară înregistrată a fost la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Petre Ispirescu, în Sectorul 5 - 62 ug/m3.

Majoritatea depășirilor concentrațiilor de NO2  au loc pe arterele mari tranzitate intens de mașini dar și de pietoni, dar am înregistrat depășiri și pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraș.

Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depășesc recomandările OMS pentru protejarea sănătății umane.

E nevoie de intervenții la nivelul întregului oraș pentru a reduce poluarea provocată de mașini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraș și organizarea infrastructurii pentru a o susține, laolaltă cu creșterea performanței transportului public, dezvoltarea și buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ și construirea de facilități Park&Ride pentru șoferii care au Bucureștiul ca destinație.

Aceste acțiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziției de la transportul privat la transportul public și la cel alternativ, dar și cu măsuri fiscale care să vizeze congestia și care să descurajeze călătoriile nenecesare cu mașina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare.

Pe de altă parte trebuie îmbunătățită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziția către automobilele electrice.

În 2020, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, pentru nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și că nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.

Comisia a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot în București și a solicitat introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanță, nu a fost revizuit până în momentul de față.