Pasajul Unirii din București, reabilitat cu surle și trâmbițe de Primăria Sectorului 4 în septembrie 2020, face tot mai des victime: o viață a fost curmată, autocare și camioane au fost distruse, iar nervii altor șoferi - întinși la maximum.

Nu mai puțin de opt camioane, autocare și recent o autoutilitară au fost "înghițite" de Pasajul Unirii, "frumos" decorat cu floricele și frunzulițe.

Închis în vara anului trecut pentru 77 de zile, Pasajul Unirii a fost modernizat cu 12 milioane de euro și se vrea a fi cel mai "tehnologizat din țară".

În realitate, Pasajul este o capcană și pentru șoferii de "mașini mici", iar pentru cei care conduc autovehicule mari este deja un coșmar.

Pentru a crește vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat și bandă LED pe o suprafață de 4 kilometri. Totodată, la suprafață au fost instalați 30 de stâlpi de iluminat precum și 150 de proiectoare (pe rampă), astfel încât, iluminatul în pasaj să devină un ghidaj de siguranță pentru șoferi. Totuși, șoferii se plâng de lumina (mult prea) orbitoare.

Să vorbim însă de cronologia evenimentelor din Pasajul Unirii

Pe 4 septembrie, primarul PSD Daniel Băluța anunța cu fast, printr-un live pe Facebook, deschiderea Pasajului Unirii. O deschidere așteptată cu bucurie de șoferi, mai ales că începerea școlii însemna, în lipsa pasajului, un haos în haosul deja existent în traficul bucureștean. 

Pe 5 și 6 septembrie două autocare cu o înălțime de peste 3,5m au rămas blocate.

Pe 8 septembrie, un TIR condus de un cetățean turc a rămas înțepenit la intrarea în pasaj după ce a rupt poarta metalică de la intrare. 

Pe 10 septembrie cade victimă un autocar cu 26 de oameni la bord. La fel, întălțimea Pasajului Unirii și cea a autocarului nu s-au potrivit.

21 septembrie, un TIR trece de porțile de la intrare, dar rămâne blocat în interiorul pasajului.

Pe 18 octombrie, o mașină a luat foc în Pasaj. Nu au fost victime, doar pagube materiale, însă martorii spuneau atunci că prima mașină de pompieri ajunsă la fața locului nu a putut intra în pasaj din cauza... înălțimii.

Pe 20 octombrie, un alt autocar a fost "prins de pasaj". 

Însă pe 23 decembrie, Pasajul Unirii a făcut prima victimă: un cetățean grec, turist într-un autocar elen, a murit.

Pe 12 ianuarie, o autoutilitară a rămas și ea blocată în interiorul Pasajului Unirii.

De-a lungul acestor evenimente, șoferii au spus ba că nu au văzut indicatoarele de avertizare privind limita de înălțime, ba că aplicațiile de navigație nu semnalau niciun pericol. Toți au fost amendați de Poliție.

Mai mult, Poliția Locală Sector 4 păzește de ceva timp intrările în pasaj, La fel a făcut și joi, însă degeaba.

Presa elenă a scris recent că familia bărbatului decedat intenționează să se ducă în instanță.

Mea culpa, dar nu a Primăriei

Explicând ce s-a întâmplat la ultimul incident, Primăria Sectorului 4 a emis joi un comunicat de presă în care afirmă că "toate incidentele ce au avut loc până acum în interiorul pasajului rutier au avut la bază ignorarea și nerespectarea regulilor de circulație, fapt dovedit prin procesele verbale întocmite de către Poliția Rutieră".

Tot Primăria Sectorului 4 dă asigurări că, în colaborare cu Poliția Rutieră și cu Comisia Tehnică de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București va elabora, până la sfârșitul săptămânii viitoare, măsuri suplimentare de protecție și semnalizare la intrările în Pasajul Unirii.

"Indiferent de câte mijloace de semnalizare și protecție vom utiliza, ignorarea regulilor de circulație și a sistemelor montate vor genera în continuare incidente de această natură. Prin urmare facem un apel către toți participanții la trafic să respecte cu strictețe prevederile Codului Rutier", conchide instituția.

Indiferent de măsurile luate, Pasajul Unirii este unul atipic. Grupurile de trafic vuiesc de opinii indignate ale șoferilor referitoare la "hibele" pasajului: iluminatul, ventilația, denivelarea din mijloc etc.

Primarul Daniel Băluță a ales să ignore complet decesul cetățeanului grec, pe pagina sa de Facebook nefiind nicio postare referitoare la incident. Postările sale sunt doar din registrul optimist, primarul prezentând realizările "mărețe" din Sectorul 4. Comentariile sunt restricționate, putând fi citite doar cele care-l laudă pe primar.

Experții și părerile împărțite: e vina aplicațiilor de tipul Waze sau Google Maps vs. e vina șoferilor

Un expert grec, inginer și investigator de accidente, a analizat, la televiziunea MEGA din Grecia, contextul în care s-a produs accidentul de la Pasajul Unirii. Acesta a comentat fiecare semnalizare de dinaintea intrării în pasaj și a concluzionat că sistemul e prost conceput și poate genera accidente, așa cum s-a întâmplat deja, de 7 ori. Mai mult, inginerul s-a arătat uimit că autoritățile din România au montat la loc poarta ucigașă, relatează Buletin de București.

Inginerul investigator de accidente Kostas Lakafosis a fost invitat la una dintre emisiunile populare ale televiziunii elene MEGA, Live News cu Nikos Evagelatos. Lakafosis a analizat imaginile surprinse de camere cu autocarul înainte de producerea accidentului dar și poze cu semnalizările montate înainte de intrarea în Pasajul Unirii.

Conform acestuia o problemă este modul în care sunt montate panourile de avertizare.

"Singurele avertismente timpurii de înălțime minimă sunt pe cele două benzi din stânga ale bulevardului, dar șoferul unui autobuz sau al unui camion mare pe un drum cu patru benzi va veni în mod normal de pe banda din dreapta pentru a fi pe margine și nu le va vedea. Când primește un semnal de la GPS ca să intre în pasaj, se va deplasa cu grijă spre stânga, depășind deja primele semnele de avertizare de înălțime. 

În ultimul moment, va vedea în fața lui poarta de siguranță și ultimele semne de avertizare de înălțime, dar și aici este o problemă: Semnul de înălțime maximă are un 3 mare și lângă el un 50 foarte mic care nu este foarte vizibil de la distanță. Chiar lângă el, există și restricția de viteză de 40 km/h și șoferul care vede toate astea în fața lui pentru prima dată este foarte greu să vadă și să proceseze informațiile în 2-3 secunde. Când o va face va fi prea târziu să frâneze și să schimbe din nou banda pentru a evita tunelul", a declarat expertul pentru jurnaliștii greci.

Practic, expertul consideră că eroarea conducătorului auto a fost cauzată de designul prost al semnelor de avertizare care sunt incomplete și greu de văzut pentru un șofer aflat pentru prima dată în Bucuresti și nu are cunoștinte despre zonă și stradă.

"În acest moment, există o semnalizare proastă care pare să cauzeze erori ale șoferilor și accidente. Până la urmă, de când tunelul s-a redeschis în septembrie și până astăzi, același accident a avut loc de șapte ori cu diferite vehicule care încercau să treacă pe sub poarta de gabarit. Când s-a întâmplat ceva de 7 ori, toți cei 7 șoferi nu pot fi proști, beți sau obosiți, altceva este de vină”, a apreciat expertul.

De asemenea, investigatorul de accidente susține că designul specific al porții, cu structura sa grea din fier care nu lasă marjă în cazul unei coliziuni, este clar periculos și că există modalități mai sigure de a construi un astfel de limitator, astfel încât să nu se producă un accident grav de fiecare dată când un șofer greșește.

Expertul s-a declarat uimit că, și după mai multe accidente similar, autoritățile române au repus poarta în același loc și nu au făcut nicio încercare substanțială pentru a îmbunătăți situația.

Expertul în siguranță rutieră Florin Ruscă spune că un posibil factor pentru producerea accidentului de la Pasajul Unirii ar putea fi chiar aplicația de trafic și navigație.

„Da, trebuie să știm toate elementele care sunt acolo. De când am aflat de acest eveniment am studiat și eu ce spun și ceilalți, am studiat toate sursele și a apărut această informație în care șoferul declară că a urmărit o aplicație GPS și potrivit căreia a schimbat banda. Schimbarea acestei benzi nu știu dacă se făcea cumva după ce schimba poarta de gabarit.

Deci după acea presemnalizare, prima poartă pe care a doborât-o, el nu a mai avut acel reper care să spună că nu se încadrează din punct de vedere al înălțimii. Poliția trebuie să stabiliească împreună cu șoferul, dacă există camere în zonă.

Din păcate aceste aplicații pe care le folosim ne fac să ne încredem în ele și să scădem gradul de atenție la indicatoare, la ce este în jurul nostru, pentru că ele sunt foarte intuitive, iar atunci ajungem la astfel de evenimente. Un astfel de eveniment e cauzat de mai mulți factori. Din punctul meu de vedere, infrastructura a fost dotată așa cum trebuie. A avut un prevestitor, a avut o poartă de gabarit, un pic mai mică decât pasajul în sine.

Poarta ar trebui să nu afecteze mijlocul de transport, din păcate așa cum s-a întâmplat, eu cred că poate da, putem pune mai multe porți prevestitoare, putem să punem panouri care să clipească.

Pasajul poate că nu e la fel ca cele de pe autostradă, de cinci metri. Din ce am înțeles, este o casetă a Dâmboviței care nu permite o înălțime mai mare. Un factor este eroarea umană, în proporție de 99%. Al doilea factor este aplicația ”, a declarat expertul în siguranță rutieră Florin Ruscă, la Euronews.

De altfel, președintele Federațiilor Operatorilor Români de Transport dă de înțeles că cel vinovat de producerea acestui accident este șoferul.

„Sunt aplicații de trafic, fără să dăm numele, își fac update-ul legat de informațiile utile necesare, sunt aplicații care au nevoie de intervenția umană de la caz la caz, dacă înălțimea indicatorului corespunde cu înălțimea reală și am înțeles că așa este, dacă există posibilitatea ca mașina să facă balans, adică există o trecere lină, adică partea de intrare în pasaj nu permite balansare, discutăm clar de ceea ce înseamnă o greșeală a unui profesionist. Trebuia să știe de toate aceste date”, a mai spus Augustin Hagiu, președintele Federațiilor Operatorilor Români de Transport.