Astfel, ar fi nevoie de 1,75 de planete precum Terra pentru a acoperi nevoile populației mondiale într-o manieră durabilă, potrivit acestui indicator creat de oamenii de știință la începutul anilor 1990 și care, de atunci, s-a agravat în mod constant.

Această dată corespunde celei la care "omenirea a consumat tot ceea ce ecosistemele pot să regenereze într-un an", au precizat cele două ONG-uri.

"În cele 156 de zile care au mai rămas (până la sfârșitul anului - n.r.), consumul nostru de resurse regenerabile va consta în epuizarea capitalului natural al planetei", a precizat Laetitia Mailhes de la Global Footprint Network într-o conferință de presă.

Calculul nu a ținut însă cont de nevoile celorlalte specii care trăiesc pe Terra. "Trebuie să lăsăm și spații libere pentru animalele sălbatice", a adăugat ea.

"Depășirea" resurselor se produce atunci când presiunea umană este mai mare decât capacitățile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Decalajul, potrivit ONG-ului Global Footprint Network, care monitorizează acest indicator, a crescut fără încetare în ultimii 50 de ani: 29 decembrie în 1970, 4 noiembrie în 1980, 11 octombrie în 1990, 23 septembrie în 2000 și 7 august în 2010.

În 2020, această dată a fost amânată cu trei săptămâni sub efectul lockdownurilor decretate din cauza pandemiei de COVID-19, înainte de a reveni în 2021 la nivelurile sale din ultimii ani.

Sistem alimentar devenit "nebunesc"Această amprentă ecologică se calculează pe baza a șase categorii diferite, "culturile, pășunile, spațiile forestiere necesare pentru produsele forestiere, zonele de pescuit, spațiile construite și spațiile forestiere necesare pentru absorbirea carbonului emis prin arderea de combustibili fosili", și este în mod intim legată de obiceiurile de consum, mai ales de cele din țările bogate.

De exemplu, dacă toți oamenii de pe Terra ar trăi precum francezii, ziua "depășirii" resurselor regenerabile ar fi fost înregistrată încă și mai devreme, pe 5 mai 2022.

WWF și Global Footprint Network acuză în special sistemul alimentar de la nivel mondial.

"Sistemul nostru alimentar și-a pierdut rațiunea, cu un consum excesiv al resurselor naturale, fără să răspundă nevoilor de luptă împotriva sărăciei pe de-o parte și împotriva unei epidemii de obezitate, pe de altă parte", a declarat Pierre Cannet, de la WWF France.

"Amprenta ecologică a alimentației este considerabilă: producția de hrană mobilizează toate categoriile de amprente, în special culturile (necesare pentru alimentația umană și animală) și carbonul (agricultura este un sector considerat un mare emițător de gaze cu efect de seră)", au detaliat specialiștii de la cele două ONG-uri.

"În total, mai mult de jumătate din biocapacitatea planetei (55%) este utilizată pentru a hrăni omenirea", au adăugat ei.

Mai exact, "o mare parte din produsele alimentare și din materiile prime sunt utilizate pentru hrănirea animalelor crescute pentru consum", a precizat Pierre Cannet. În cazul Uniunii Europene, "63% din terenurile arabile (...) sunt direct asociate cu producția animală", a adăugat el.

Or, agricultura contribuie la despăduriri, la schimbările climatice prin emiterea de gaze cu efect de seră, la pierderea biodiversității și la degradarea ecosistemelor, folosind o parte importantă din resursa de apă dulce de pe Terra, au reamintit cele două ONG-uri.

Bazându-se pe recomandările oamenilor de știință, WWF și Global Footprint Network pledează pentru o scădere a consumului de carne în țările bogate.

"Dacă putem să reducem consumul de carne la jumătate, am putea să amânăm 'data depășirii' cu 17 zile", a precizat Laetitia Mailhes.

"Limitarea risipei alimentare ne-ar permite să amânăm această dată cu 13 zile, iar acest lucru nu este deloc neglijabil", a adăugat ea, în contextul în care o treime din hrană este irosită la nivel mondial.