Una dintre aceste rachete a fost atașată unui banc de testare în timpul unei vizite a vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, la Institutul INCAS din București. Ministrul român al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a subliniat implicarea României într-un proiect de drone ce include producția locală de echipamente optoelectronice și sisteme informatice. El a menționat, de asemenea, că Institutul INCAS sprijină crearea unui prototip de dronă conceput în România, potrivit armyrecognition.com.

Programul IAR-99 SM (Standard Modernizat) se concentrează pe modernizarea a zece aeronave IAR-99 Șoim (Standard) la varianta SM, conform unui contract semnat în 2020 între Ministerul Apărării Naționale și Avioane Craiova. Evaluat la 275 de milioane de lei, contractul prevedea livrarea tuturor celor zece aeronave în termen de patru ani.

Totuși, nicio aeronavă nu a fost livrată în primii trei ani din cauza întârzierilor provocate de pandemia de COVID-19 și de perturbările lanțului de aprovizionare cauzate de războiul din Ucraina. Testele primei aeronave modernizate au început în decembrie 2023, iar celelalte nouă aeronave se află în diferite etape de reparații sau modernizare. Programul, stabilit să fie finalizat în 2024, are scopul de a pregăti piloții români pentru operarea avioanelor F-16 și F-35, păstrând în același timp capabilități pentru suport aerian apropiat și angajarea țintelor aeriene la viteză redusă.

Modernizarea include sisteme avansate de avionică compatibile cu standardele NATO, cum ar fi afișajul pe vizor (HUD), afișaje multifuncționale și sisteme Embedded Virtual Avionics. Aceste upgrade-uri, furnizate de Elbit Systems, îmbunătățesc rolul IAR-99SM în pregătirea avansată a piloților și extind durata de viață operațională a aeronavei cu 10–15 ani. Aeronavele sunt de asemenea echipate pentru luptă aer-aer și aer-sol, inclusiv integrarea cu racheta IRIS-T.

Îmbunătățirile suplimentare includ suport logistic și sisteme concepute pentru antrenament, suport aerian apropiat și menținerea pregătirii operaționale. Aceste actualizări urmăresc alinierea IAR-99SM la cerințele actuale pentru misiuni de antrenament și operaționale în cadrul Forțelor Aeriene Române.

Integrarea rachetei aer-aer IRIS-T, observată în timpul testelor din 2023, reprezintă o îmbunătățire semnificativă, poziționând IAR-99SM ca un avion versatil pentru antrenament și atac ușor.

Încercările anterioare de modernizare a IAR-99 au început în anii ’90, concentrându-se pe îmbunătățirea avionicii și compatibilității cu sistemele moderne. În 1990, o colaborare cu Jaffe Aircraft Corporation a introdus avionică Honeywell și o copertină redesenată din două piese, deși aceste eforturi nu au dus la contracte de export. În 1992, proiectul IAR-109 Swift, dezvoltat împreună cu Lahav din Israel, a inclus controale HOTAS, sisteme HUD, afișaje multifuncționale și integrarea armelor standard NATO. Totuși, acest proiect a fost abandonat în 1994 din cauza progreselor limitate.

În 1996, programul a fost reluat cu Elbit Systems, rezultând IAR-99C Șoim, care a încorporat avionică compatibilă cu modernizarea MiG-21 Lancer și sisteme moderne de antrenament. Varianta Șoim a zburat pentru prima dată în 1997, iar 12 unități au fost livrate Forțelor Aeriene Române până în 2008, deși în număr mai mic decât cel planificat inițial.
IAR-99 a fost primul avion de antrenament cu reacție și atac ușor complet proiectat și construit în România pentru a înlocui avioanele de antrenament L-29 Delfin și L-39 Albatros.

Proiectul a început în anii ’70, iar primul prototip a efectuat zborul inaugural pe 21 decembrie 1985. Producția de serie a început în 1987, cu un total de 27 de aeronave, incluzând prototipurile, construite de Avioane Craiova. A fost conceput ca o soluție autohtonă pentru roluri de antrenament și atac ușor. De-a lungul timpului, IAR-99 a trecut prin mai multe modernizări pentru a răspunde nevoilor operaționale în schimbare, inclusiv modernizarea avionicii și compatibilitatea cu sistemele standard NATO, asigurând continuarea serviciului în cadrul Forțelor Aeriene Române.

Aeronava este construită cu o structură semi-monococă, având aripi conice și o unitate de coadă cu înclinație spre spate. Este propulsată de un motor Rolls-Royce Viper Mk.632-41M, capabil să producă până la 1.814 kgf de tracțiune. Cabina tandem este echipată cu scaune ejectabile Martin-Baker Mk 10 zero-zero, cu scaunul instructorului ridicat pentru o vizibilitate mai bună.

Avionica, integrată cu date MIL-STD-1553B de către Elbit Systems, include un afișaj pe vizor, afișaje multifuncționale și avionică virtuală integrată. Este, de asemenea, echipată cu sisteme de avertizare radar, module de contramăsuri și diverse sisteme de comunicație și navigație. Capacitățile de armament ale aeronavei includ arme standard atât estice, cât și NATO, precum și opțiuni pentru module de recunoaștere și război electronic.

IAR-99 îndeplinește roluri de antrenament, suport aerian apropiat și recunoaștere, având o viteză maximă de 865 km/h la nivelul mării, un plafon de serviciu de 12.900 metri și o rază de acțiune de 1.100 kilometri cu combustibil intern.

Aeronava este echipată cu cinci puncte de prindere capabile să transporte muniții ghidate și neghidate, inclusiv rachete aer-aer, bombe cu utilizare generală și rachete. Designul său permite instruirea eficientă a piloților pentru aeronave precum MiG-21 Lancer și F-16, precum și pentru misiuni operaționale care necesită atacuri ușoare și capacități de recunoaștere.

IRIS-T (Infra Red Imaging System Tail/Thrust Vector-Controlled) este o rachetă aer-aer cu rază scurtă, dezvoltată printr-o colaborare europeană condusă de Germania, pentru a înlocui racheta AIM-9 Sidewinder. Programul a început la sfârșitul anilor ’90, cu participarea Germaniei, Greciei, Italiei, Norvegiei, Suediei și Spaniei. A intrat în serviciu în decembrie 2005 și a fost adoptată de mai multe țări NATO și non-NATO. Dezvoltarea rachetei a avut ca scop furnizarea unui sistem de armament ghidat prin infraroșu îmbunătățit, compatibil cu aeronavele existente în NATO.

Racheta este concepută pentru a fi utilizată pe mai multe platforme de aeronave, inclusiv Eurofighter Typhoon, F-16 Fighting Falcon, F/A-18 Hornet, Tornado și Saab Gripen. Este compatibilă și cu platforme care utilizau anterior racheta AIM-9 Sidewinder, permițând integrarea fără modificări semnificative. IRIS-T a fost recent testată pe KF-21 Boramae, demonstrând aplicabilitatea sa pentru proiecte noi și în evoluție.

Racheta IRIS-T are o rază maximă de aproximativ 25 de kilometri și poate atinge viteze de până la Mach 3. Aceasta încorporează un detector infraroșu avansat și control vectorial al tracțiunii, oferindu-i capacitatea de a angaja ținte agile și de a intercepta rachete. Această rachetă îmbunătățește capacitățile de luptă aer-aer, adresându-se unei game de amenințări aeriene cu precizie și fiabilitate.