Șomajul se menține la cote alarmante, în rândul tinerilor, în România, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârste, pentru categoria 15-24 de ani (23,6% față de media europeană de 21,4%, media UE-28, la finalul anului 2014). Piața unică europeană asigură mobilitate pentru studii și forța de muncă, însă concurența este acerbă.

Cu atât mai mult, informația este vitală, accesul tinerilor la slujbe sau alte oportunități depinde nu doar de competențe, cât și de capacitatea tinerilor de a identifica oportunitățile.  

Parlamentor.ro i-a întrebat pe participanții la evenimentul "Promotor pentru democrație europeană" despre șansele reale ale cuiva aflat la început de drum de a-și găsi un loc de muncă. "Promotor pentru democrație europeană" este un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European, prin care s-a creat o rețea de 30 de reprezentanți ai unor organizații de tineret au fost invitați să facă parte din proiect, cu scopul de a aduce informația de la Bruxelles. Membrii lor își propun să fie bine informați cu privire la temele și oportunitățile europene la rândul lor, să îi poată informa pe alții.

• Întrebarea Parlamentor.ro: Cum resimt tinerii accesul la joburi, în prezent, în România?
• 1. Răspunsuri: „Pregătirea din școală nu este adaptată cerințelor pieței muncii”
• Denisa Matei, de la Consiliul Județean al Elevilor – Sălaj, consideră că „nu avem resursele necesare în mediul universitar și preuniversitar pentru a pregăti tinerii pentru piața muncii. „Pregătirea nu se potrivește cu cerințele pieței, nici programele publice din momentul actual nu răspund acestor nevoi”, a spus aceasta.
• „2. Angajarea la stat – pe pile, în mediul privat - simplă”
• Ion Ursu, care reprezintă Organizația Studenților Basarabeni din București - Bragadiru a spus că „este un mit că în România angajarea este dificilă. Este mai greu la stat, unde trebuie să ai pile, iar pentru un tânăr onest, la vârsta de 26 de ani, spre exemplu, accesul este greoi. Însă, mediul privat te poți angaja destul de repede iar aici, în capitală, chiar pe un salariu bun. Problema este că, în România, foarte multe persoane așteaptă să le vină acasă oferte de muncă. Mulți se plâng că nu au locuri de muncă dar foarte puțini bat orașul ca să își depună CV-ul. Un alt aspect important: importanța voluntariatului, abia în ultimii ani tinerii au început să conștientizeze acest lucru”, a spus Ursu.
• 3. „Joburi se găsesc, dar tinerii nu știu ce vor”
• Ilie Rădoi, de la Asociația Tinerilor din Herculane – Reșița a spus că, în opinia sa, la cei 28 de ani pe care-i are se poate găsi de muncă destul de ușor. „Eu cred că cea mai mare problemă este că nu știm ce vrem. Eu, spre exemplu, lucrez în turism. Degeaba îți dorești o slujbă pentru care nu ai aptitudini și nu ești pregătit, trebuie să te îndrepți spre un domeniu în care ești bun”, a spus acesta.
• 4. „Acces dificil pentru pesoanele cu dizabilități”
• Eduard Crăciun, de la Civicum Voluntaris Constanța – Constanța a pledat pentru mai multă implicare în politicile publice privind persoanele cu dizabilități. „Cei cu dizabilități întâmpină foarte multe dificultăți: doar 4% dintre angajatori primesc persoane din această categorie. Mai degrabă le convine angajatorilor să plătească impozite mai mari, angajând persoane fără dizabilități, decât să preia un astfel de tânăr și să beneficieze și de anumite facilități fiscale”, a spus acesta.
• 5. „Minus de tineri care să lucreze în IT, inflație de economiști și juriști”
• Tudor Ogner, voicepreședinte al Federației organizațiilor de tineret SHARE, care gestionează proiectul „Capitala europeană a tineretului 2015”- Cluj-Napoca, a constatat că opiniile exprimate anterior ar trebui nuanțate și a prezentat o altă fațetă a problemei. „Poate că sunt locuri de muncă, dar nu în domeniilor în care tinerii se specializează, adaptați educației pe care o au. Nu sunt, de fapt, oportunități pentru ceea ce te-ai pregătit”,a spus acesta. Acest lucru se observă din discrepanța între cerere și ofertă, pe domenii. „Spre exemplu, în Cluj, există pe piață un minus de 1000 de specialiști în IT și un plus de 500 de economiști și circa 300 absolvenți de mecanică sau drept. Trebuie să vedem cum pot fi adaptate joburile sunt pentru tineri, poate o soluție ar fi învățământul posliceal sau alte formule”, a adăugat acesta.
• În final, Radu Petrariu, de la Forumul Tinerilor din România a amintit existența programului european „Garanția pentru tineret” prin care toți cel fără un loc de muncă și care nu sunt implicați în educație sau training ar trebui să primească sprijin prin proiecte susținute din fonduri europene.
• „Programul european este în funcțiune, dar autoritățile române nu îl aplică”, a menționat Petrariu. Faptul că inițiativa europeană nu este cunoscută în România s-a dovedit și prin reacția celor prezenți la eveniment: niciunul dintre aceștia nu știa de existența acestui program.