Utilizarea unui concept istoric pentru a discuta despre soluțiile Uniunii Europene în criza economică generată de coronvirus stârnește poziții nuanțate în cercurile de la Bruxelles.

Context istoric

Conceptul istoric a fost adaptat rapid, pentru a îmbrăca stilistic necesitatea urgenței, dar și a amplitudinii nevoii de ajutor financiar pentru Europa. Adoptarea concretă a măsurilor face subiectul unui proces mai lung, în care părerile cu privire la soluții sunt împărțite; în plus, există voci care consideră nepotrivită utilizarea acestui concept pentru a descrie o soluție la actuala situație din Europa.

Denumirea oficială a Planului Marshall a fost European Recovery Program. Inițiativa prezentată de George C. Marshall în 1948 în Congresul American avea să devină "cel mai de succes proiect de reconstrucție civilă al secolului XX", arăta, într-un articol retrospectiv, Deutsche Welle, care numea cunoscutul plan "o poveste de succes": "De-a lungul istoriei, puțini șefi de stat au avut ocazia să semneze o lege de o asemenea importanță - declara pe 3 aprilie 1948, când a intrat în vigoare Planul Marshall, președintele american Harry S.Truman. Pentru prima oară, proiectul lui George C.Marshall, la acea vreme secretar de stat, a fost prezentat însă pe 5 iunie 1947, în cadrul unui discurs susținut la Universitatea Harward. "Statele Unite fac tot ce le stă în putere pentru a pune pe picioare economia mondială. Politica noastră nu se îndreaptă împotriva unei țări anume sau a vreunei doctrine politice, ci împotriva foametei, a sărăciei, a haosului." Deutsche Welle (arhivă: Planul Marshall, o poveste de succes)

SUA au acordat asistență financiară pentru țările europene distruse în urma războiului, atât în plan economic, intervenind cu măsuri de la livrarea la alimente la alte măsuri de reconstucție, precum și în planul susținerii structurilor democratice.

Deutsche Welle (arhivă) relata, istoric, că, prin poziția Rusiei, după conferința de la Paris, de a nu face parte din Planul Marshall, acesta a devenit "un program dedicat exclusiv Europei Occidentale. El a consolidat Republica Federală în vestul continentului, dar a contribuit, în același timp, și la accelerarea scindării deja previzibile a Europei, în Est și Vest."

Arhivă istoric Uniunea Europeană 1948: 17 martie 1948

Momentul de la 16 aprilie 1948 este marcat în istoriei Uniunii Europene: în 16 aprilie 1948 a fost creată Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC), cu rol de coordonare a Planului Marshall.

În martie 2020, la începtul crizei generate de pandemia denumită COVID-19, europarlamentarii au căutat soluții pentru a atenua efectele crizei în Uniunea Europeană.

Mai multe voci din cercurile de la Bruxelles se pronunță pentru un plan Marshall al UE

”Deciziile de astăzi nu sunt decât un prim pas”, a declarat Javier Moreno Sánchez (S&D, Spania), subliniind necesitatea de a propune, de asemenea, măsuri precum un plan Marshall al UE, finanțat de un nou instrument financiar comun european, și un fond european pentru șomaj, pentru a atenua consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19.

Manifestându-și sprijinul pentru măsurile UE de combatere a pandemiei COVID-19, eurodeputații au susținut joi necesitatea unei solidarități europene puternice pentru a sprijini cetățenii. COVID-19: Eurodeputații solicită un răspuns mai unitar al UE (arhiva EURACTIV.ro)

Un nou "Plan Marshall" în discursurile oficiale: al UE, pentru UE

Încă din martie 2020, vorbind despre un răspuns în criza în care au fost aruncate economiile europene de pandemia generată de noul coronavirus, oficialii de la Bruxelles au utilizat, în discursurile lor, forța sugestivă a cunoscutului Plan Marshall. Începând cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyern, multe voci oficiale și nu numai, din cercurile de la Bruxelles, s-au pronunțat explicit pentru un nou plan Marshall: al Uniunii Europene, pentru statele membre. (Von der Leyen: EU budget should be the Marshall plan we lay out together)

În Parlamentul European, formularea a fost de asemenea utilizată public. ”Deciziile de astăzi nu sunt decât un prim pas”, a declarat Javier Moreno Sánchez (S&D, Spania), subliniind necesitatea de a propune, de asemenea, măsuri precum un plan Marshall al UE, finanțat de un nou instrument financiar comun european, și un fond european pentru șomaj, pentru a atenua consecințele economice și sociale ale crizei COVID-19. Manifestându-și sprijinul pentru măsurile UE de combatere a pandemiei COVID-19, eurodeputații au susținut necesitatea unei solidarități europene puternice pentru a sprijini cetățenii. COVID-19: Eurodeputații solicită un răspuns mai unitar al UE (arhiva EURACTIV.ro) „În această criză, nu pot exista jumătăți de măsură”, declarase președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Va fi la fel în anii următori, vom căuta să ridicăm economia din criză. În acest scop, vom avea nevoie de investiții masive sub forma unui Plan Marshall pentru Europa. Și în centrul acesteia ar trebui să se afle un nou buget puternic al UE. "  

Opinii nuanțate

Consensul nu s-a regăsit la fel de rapid cu privire la soluții.

Reamintim că Italia a reacționat dur acuzând Uniunea Europeană de lipsă de reacție, iar Ursula von Den Leyer și-a cerut scuze, public. "Ne pare rău, suntem cu voi” - a spus președinta Comisiei Europene în Repubblica, potrivit The Guardian. Reacția a venit în contextul eșecului coronabondurilor, care le-ar fi permis statelor afectate de criza coronavirus să facă rapid rost de cash, măsură la care pozițiile divergente ale statelor, în special poziția Germaniei, a dus la o reacție dură din partea Italiei, grav afectată de coronavirus. Metafora Planului Marshall continuă să fie folosită la Bruxelles, dată fiind conotația puternică. La 21 aprilie 2020, Comisarul Thierry Breton vorbea despre un Plan Marshall pentru Turism, iar exemplele pot continua.

Avem nevoie de un Plan Marshall pentru a reconstrui Europa după COVID-19? - este titlul unui articol publicat de Sean Fleming, Senior Writer, World Economic Forum. Indicatorii economici previzionați sunt priviți cu îngrijorare.

 
  • Criza COVID-19 ar putea duce la o scădere cu 7% a PIB, în zona Euro.
  • Instituțiile UE și statele membre au contribuit cu trei trilioane de dolari pentru a lupta împotriva crizei.
  • Poate un plan similar cu cel folosit acum 70 de ani să ajute economiile continentului să supraviețuiască?

Potrivit Economist Intelligence Unit, economia globală va scădea cu 2,5% în 2020, din cauza pandemiei. În Europa, efectele ar putea fi și mai dure - este așteptată o scădere a PIB, în zona Euro, de până la 7%. Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a susținut necesitatea efortului comun: „Dacă virusul nu se va opri la granițe, atunci nici mecanismele de finanțare nu de pot opri la frontieră. "

În plină criză COVID-19, Uniunea Europeană se uită la modul în care poate reconstrui economiile continentului în anii de după pandemie - și spune că un plan implementat după cel de reconstrucție, după cel de-al Doilea Război Mondial ar putea fi un model de urmat.

Dar această strategie nu este lipsită de critici, notează Sean Fleming, World Economic Forum. Economiștii unor țări mai bogate din Europa, precum Germania și Olanda, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această idee.

Michael Hüther, șeful Institutului Economic German din Köln, a avertizat împotriva emiterii de obligațiuni comune din zona euro pentru a face față datoriilor interne. Hüther își exprima temerea că eurobondurile, cum au fost denumite, ar fi putut submina politicile fiscale naționale și descuraja planificarea economică solidă în unele țări.

Utilizarea metaforelor, fie ele și puternice, nu ajută concret sectorul privat

Aproximativ 3000 de români lucrează în domeniul larg al afacerilor europene de la Bruxelles, cumulat, în cadrul public și în cel privat, iar declinul previzionat al economiei produce îngrijorări reale; metaforele nu ajută, dacă nu sunt urmate de măsuri realiste, atrag atenția mai mulți români din Bruxelles. "Într-adevăr, observ anumite semnale, proiectate vizibil în spațiul public european, cu urmãtorul mesaj: "Uniunea Europeanã are nevoie de un Plan Marshall pentru relansare economicã”. Planul Marshall e menționat de mulți ani, cu mult înainte de criza coronavirus, și are o conotație particularã, în maniera "avem o problemã și cu aceastã abordare rezolvãm totul”. Chiar și la nivelul național sau regional, acest brand este folosit adesea în Uniunea Europeană din dorința de a crea impact, de multe ori doar mediatic, așa cum a fost cazul Flandrei în 2015 cu faimosul Plan Marshall 4.0"., își exprimă opinia Dan Luca, vicepreședinte pentru Inovație Strategică, EURACTIV. El spune că așteptarea sectorului privat este ca povestea Panului Marshall sã evolueze cât mai repede cãtre ceva realist.