Acesta este primul guvern din istoria recentă a Bulgariei care a fost răsturnat printr-un vot de neîncredere.

Partide de opoziție și fosta formațiune aliată la guvernare, ITN, au votat moțiunea împotriva guvernului de coaliție ce și-a început mandatul în decembrie, aruncând țara din Uniunea Europeană într-o nouă rundă de tulburări politice, pe fondul războiului din Ucraina și al inflației tot mai mari, notează Reuters.

„A fost o onoare pentru mine să conduc un guvern care a fost răsturnat de domnii Peeski, Borisov, Trifonov și de doamna Mitrofanova. Acest vot este doar un pas mic dintr-un parcurs foarte lung. (...) Promitem că vom continua să ne recâștigăm țara în acest parcurs și într-o zi vom avea o țară fără culise, fără mafie, o țară europeană normală”, a declarat premierul Kiril Petkov imediat după anunțarea rezultatelor.

Cuvintele sale au fost primite cu aplauze din partea plenului, relatează Dnevnik.

Moțiunea de cenzură a fost depusă pe 15 iunie de cel mai mare grup parlamentar de opoziție. Motivul a fost eșecul politicii financiare și economice, iar dezbaterea de marți a durat aproape opt ore. Cu mai bine de o oră înainte de votul de miercuri, clădirea Adunării Naționale a fost flancată de două mitinguri - unul în sprijinul guvernului și altul pentru demisia guvernului.

Ce urmează 

Potrivit Constituției, în cazul unui vot de neîncredere, premierul demisionează. Constituționaliștii au comentat însă pentru Dnevnik că acest act ar fi inutil, întrucât se presupune că odată cu votul, Adunarea Națională retrage practic mandatul pe care l-a încredințat Consiliului de Miniștri la numirea lui. Cu toate acestea, guvernul continuă să conducă interimar până la votarea unui nou cabinet.

Demisia îl obligă pe președintele Rumen Radev să lanseze o nouă procedură constituțională pentru alegerea unui cabinet, care include trei încercări în cadrul actualei Adunări Naționale. Legea fundamentală prevede că șeful statului trebuie să înceapă consultări cu partidele parlamentare, după care va acorda o a doua șansă celui mai mare grup parlamentar – „Continuăm schimbarea” / PP/ – să desemneze o echipă de conducere.

Constituția nu stabilește un termen limită pentru începerea sau încheierea consultărilor. Președintele decide dacă le face separat cu fiecare dintre formațiuni sau în același timp. Nu există un termen fix pentru primul mandat, dar există o limită pentru implementarea acestuia - după primirea mandatului, candidatul la funcția de prim-ministru are la dispoziție șapte zile pentru a propune un guvern.

Surse din cadrul președinției au comentat pentru Dnevnik că Radev va respecta un „termen rezonabil” pentru primul mandat și nu îl va amâna inutil, dar nici nu se va grăbi prea mult. Anul trecut, timpul obișnuit pentru aceste proceduri a fost de aproximativ o săptămână. Dacă va fi la fel și acum, actualul premier Kiril Petkov va avea timp să-și lanseze guvernul B, care presupune găsirea a cel puțin încă șase parlamentari pentru a sprijini guvernul.

În prezent, coaliția de guvernământ alcătuită din „Schimbarea continuă” (PP), BSP și „Bulgaria Democrată” (DB) are 115 voturi - 109 deputați ai săi și șase din partidul de stânga „Există un astfel de popor” (ITN), iar pentru majoritate este nevoie de cel puțin 121.

Marți (21 iunie), Petkov și-a exprimat speranța că va putea găsi acest număr de deputați, precizând că se bazează cel mai mult pe oamenii din formațiunea „Există un astfel de popor” (ITN). Reprezentanții „Continuăm schimbarea” (PP) au comentat deja că vor încerca să propună un guvern cu un orizont mai scurt – de ex. până la alegerile locale de anul viitor - și cu sarcini specifice de îndeplinit.

Dacă Petkov și Vasilev nu reușesc să obțină majoritatea, mandatul va reveni celui de-al doilea grup parlamentar ca mărime, GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov. Nu există, din nou, un termen limită pentru formarea guvernului, dar foștii guvernanți vor avea și ei o săptămână să propună un cabinet. Fostul premier Boiko Borissov a indicat deja cu ce partide va negocia pentru viitoarea guvernare a țării. Doar „Vazrazhdane” nu se încadrează în criteriile stabilite de el și de coaliția euro-atlantică conturată. Partidul lui Kostadin Kostadinov oricum nu ar avea interes să susțină un nou guvern în actualul parlament, pentru că este singurul partid care înregistrează o creștere electorală. Totuși, în măsura în care actuala coaliție de la putere neagă orice posibilitate de a sprijini guvernul GERB, singura modalitate de avea majoritatea este de a obține sprijinul MRF, ITN și „Vazrazhdane”.

Dacă și GERB eșuează în încercarea de a forma un guvern, președintele va decide cui îi va acorda al treilea mandat. În cele două scurte parlamente de anul trecut, el a desemnat de două ori socialiștii (BSP), dar ambele părți au arătat recent o deteriorare din ce în ce mai gravă a relațiilor, inclusiv atacuri personale între Radev și liderul stângii, Kornelia Ninova. Totuși, o sursă din interiorul președinției este de părere că socialiștii ar fi cei care ar obține un al treilea mandat, dacă se va ajunge la asta.

Singurul apel public pentru pregătirea unui cabinet a venit de la formațiunea „Există un astfel de popor” (ITN), imediat după ce a părăsit coaliția de guvernământ. Partidul a refuzat să comenteze ce ar face într-un astfel de caz, dar, potrivit deputaților, scenariul prevede un cabinet de experti care să aibă sprijinul parlamentar al GERB și MRF.

Luni (20 iunie), președintele a comentat că alegerile sunt cea mai proastă variantă și că este prea devreme să spună cui vrea să dea al treilea mandat. Cuvintele sale au fost interpretate de observatori ca un semn că nu se grăbește să epuizeze posibilitățile procedurale prevăzute de Constituție, care va da timp Adunării Naționale să adopte măcar unele proiecte de lege legate de obținerea de fonduri pentru planul de redresare și reziliență.

Dacă și al treilea mandat de formare a unui guvern eșuează, președintele numește un cabinet interimar, dizolvă cea de-a 47-a Adunare Națională și stabilește o dată pentru alegerile pentru un nou parlament.

Sursa: RADOR