"Semnarea protocoalelor de aderare lansează procesul de ratificare în fiecare țară membră", a explicat el înainte ca ambasadorii acestora să parafeze protocoalele.

Turcia este singura țară din NATO care a condiționat ratificarea de respectarea unor angajamente privind combaterea terorismului asumate de cele două candidate, la summitul de la Madrid al Alianței.

"Este un moment cu adevărat istoric", a spus Stoltenberg. "Cu 32 de țări în jurul mesei, vom fi și mai puternici".

Protocolul semnat marți permite participarea reprezentanților Finlandei și Suediei la NATO și un acces al acestor țări la mai multe informații secrete, însă nu asigură protecția prin clauza din tratatul NATO care prevede că un atac asupra unui stat membru este echivalent cu un atac împotriva tuturor. Aceasta se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare, care - apreciază Reuters - ar putea dura până la un an. 

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută semnarea Protocoalelor de Aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. Din partea României, documentul a fost semnat de către Reprezentantul Permanent al României la NATO, ambasadorul Dan Neculăescu.

"În contextul actual de securitate, marcat de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, demersul celor două state nordice reprezintă expresia atașamentului acestora față de comunitatea de valori și spiritul democratic pe care Alianța Nord-Atlantică le apără și le promovează. Decizia autorităților de la Helsinki și Stockholm de a adera la NATO a venit în continuarea contribuției substanțiale a celor două state în cadrul Alianței, în calitate de Parteneri cu Oportunități Sporite ai NATO. Acest statut a presupus consolidarea dialogului politic și creșterea nivelului de interoperabilitate, prin participarea la misiuni și operații Aliate.Semnarea Protocoalelor de Aderare a reprezentat implementarea uneia din deciziile majore adoptate de către șefii de stat si de guvern Aliați la Summitul NATO de la Madrid, desfășurat în perioada 28-30 iunie 2022", se arată într-un comunicat transmis marți de MAE român.

Prin acest demers, Ministerul afirmă că se reconfirmă validitatea și coerența politicii "Ușilor Deschise" a NATO, una dintre cele mai de succes politici ale Alianței Nord-Atlantice.

România a fost și este unul dintre principalii susținători ai politicii "Ușilor Deschise" în centrul abordării strategice a NATO în relație cu statele partenere. Decizia privind apartenența la această organizație reprezintă o opțiune pe care fiecare stat este liber să o asume, în baza deciziei sale suverane și prin îndeplinirea criteriilor stabilite pentru acest proces, respectiv pe baza consensului statelor aliate. Niciun stat terț nu poate să afecteze politica NATO de extindere, se mai arată în reacția MAE.

Totodată, România are convingerea că aderarea celor două state la NATO va contribui la întărirea securității aliate, în ansamblul său, inclusiv prin aportul viitor al acestor state la consolidarea Flancului Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

În 32 vom fi mai puternici

"Semnarea protocoalelor de aderare lansează procesul de ratificare în fiecare din țările membre", a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca ambasadorii țărilor din Alianță să parafeze aceste protocoale într-o ceremonie la sediul NATO la Bruxelles.

"În 32 vom fi și mai puternici (...) în momentul în care ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate de decenii", a subliniat el.

"După săptămâni de negocieri intense privind îngrijorările de securitate ridicate de Turcia, a fost găsit un teren de înțelegere și summitul de la Madrid a invitat cele două candidate să se alăture NATO", a amintit el.

Răspunsul Kremlinului a sosit prompt. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov asigură că sunt în curs "eforturi" pentru garantarea securității Rusiei, în urma unei eventuale dislocări de arme sau baze NATO în Finlanda și Suedia, așa cum raportează agenția Tass, preluată de Rai News.

"Aceste opțiuni sunt examinate, nu de Kremlin, ci de Ministerul apărării. Planurile necesare există deja, se fac eforturi pentru a garanta securitatea noastră", la granița cu Rusia, pentru că acolo se vor înființa noile baze NATO de apărare.

Turcia a condiționat totuși ratificarea de respectarea angajamentelor luate de cele două țări nordice pentru a lupta împotriva terorismului, la acest summit.

"Dacă își îndeplinesc datoria, vom supune (memorandumul) Parlamentului" turc în vederea adoptării, dar dacă nu o fac, nu se pune problema pentru noi să-l trimitem în Parlament...", a avertizat președintele Recep Tayyip Erdogan.

Turcia așteaptă extrădarea a "73 de teroriști" de către Suedia. Angajamentul figurează într-un memorandum semnat la Madrid între liderii celor trei țări înaintea deschiderii summitului, săptămâna trecută.

Ankara cere de mai mulți ani Stockholmului să extrădeze militanți kurzi și persoane apropiate de mișcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzat de autoritățile turce că a pregătit tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Turcia nu s-a opus finalizării negocierilor și protocoalelor de aderare luni, la sediul Alianței la Bruxelles cu miniștrii suedez al afacerilor externe, Ann Linde, și omologul său finlandez, Pekka Haavisto.

"Sperăm că ratificarea se va face repede", a declarat marți șeful diplomației finlandeze înaintea semnării protocoalelor de aderare.

"Semnarea protocoalelor de aderare ne acordă statutul de țară invitată", a amintit ministrul suedez.

Dar cele două candidate nu vor beneficia de protecția articolului 5 al Cartei NATO în caz de atac atâta vreme cât cele 30 de membre nu vor fi ratificat aderarea lor.

Revigorarea NATO și a Europei

Momentul este, așadar, istoric pentru țările din Nord, însă deocamdată Kievul se limitează să stea și să observe. Luni, la Lugano, în cadrul conferinței pentru reconstrucția Ucrainei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat că "până la urmă, prin rezistența noastră la invazia rusă am revigorat Europa și NATO".

Și într-un discurs rostit marți la masa rotundă anuală a Economist, acesta spune: "Ucraina nu este în NATO. Și când am încercat să începem campania de aderare, am primit un răspuns negativ chiar și la solicitarea unui plan de acțiune pentru aderare. Însă acesta nu este un motiv pentru a ne opri. Avem nevoie de un sistem de garanții de securitate, un spațiu sigur, care să poată fi eficient chiar și în condițiile în care nu suntem în Alianță". (Sursa: RADOR)